3,462 matches
-
soția va afla că a fost deportat doar după Revoluție. Își sfîrșește mărturia cu cîteva remarci zguduitoare: "Oricum a fost, soarta deportaților din România, a fost blîndă în comparație cu a deportaților din URSS. În 1940, familia bunicului dinspre tată a fost deportată din Kazahstan. Din cele șase persoane, s-au mai întors doar două fete. Ceilalți au murit de foame. Așa am fi pățit și noi, dacă nu fugeam în țară". Un luptător este Dorin Glavan (n. 1942), din Botoșani, teatrolog. Va
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
vacă, haine și alimente, cîte aveți, în două ore să fiți gata. Ne-am uitat unul la altul, nu am știut ce va fi, dar am văzut". În noaptea din preajma Rusaliilor, patruzeci și cinci de mii de oameni au fost deportați din Banat în Bărăgan. Merită redată absurditatea situației în care s-au aflat deportații. Același Emil Birdean narează ce s-a întîmplat odată ajunși la Balta Brateș, aproape de Galați: "Și acolo, ajungînd la un rîu, care ducea de la orezărie la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
grăniceri și de oamenii lor și au fost îngropați aproape de vii. Stau mărturie documentele păstrate de fiul ultimului primar român din Mahala, dr. Gheorghe Nandriș, și cartea unei țărănci, soră cu tatăl doctorului, Ana, Anița Nandriș, căsătorită Cudla. Va fi deportată împreună cu cei trei copii mici dincolo de cercul polar. Se întoarce acasă în 1960, după douăzeci de ani. Aici așterne pe hîrtie, într-un caiet, întreaga odisee a familiei și satului lor. Manuscrisul va fi predat vărului Gheorghe Nandriș, care o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
fi fost sortiți să rămînă definitiv în Rusia. Nu acesta era, în fond, scopul dezrădăcinării? Bucovinenii au fost ridicați în miez de noapte din casele lor, cu ce au avut pe ei. Din satul Mahala, se spune că au fost deportate circa o mie șapte sute de suflete. Scenele petrecute în acea noapte au semănat groaza în oameni. La lumina farurilor aprinse, ca nimeni să nu poată fugi, în zbieretele copiilor care se auzeau din toate colțurile satului, în timp ce femeile sărutau pereții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
reușit, din cauza turnătoriei. Tudor Greceanu nu iartă, cere să fie judecați torționarii. Socrul eroului aerului, colonelul Ion Tobă, ilustrează prin pedepsele primite aberația, abjecția comunismului sovietic și românesc. Este condamnat de un tribunal sovietic la șaptezeci și cinci de ani de închisoare. Deportat în Siberia, va tranzita prin o sută patruzeci de lagăre. Trimis în Țară, Securitatea, la rîndul ei, îl condamnă pe colonelul Ion Tobă, dovedindu-se mai generoasă, la peste două sute de ani de temniță grea. Context care îndreptățește suplimentar neiertarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ea se risipise În anii celui de-al Doilea Război Mondial. Numeroși germani s-au Înrolat atunci În Wehrmacht și nu s-au mai Întors În România; alții au ajuns În Germania, fugind din calea trupelor sovietice. Mulți au fost deportați În Uniunea Sovietică, unii murind acolo, alții, odată eliberați, luând tot drumul Germaniei. Cei rămași au plecat În bună parte În anii ’70 și ’80, cumpărați de compatrioții lor din vest, exodul intensificându-se imediat după deschiderea granițelor, În 1990
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de tip exterminator a fost rezervat evreilor din Basarabia și Bucovina; aceștia au fost acuzați de regimul Antonescu că pactizaseră În 1940 cu ocupantul sovietic (generalizându-se atitudinea unor evrei prosovietici prin culpabilizarea tuturor). În consecință, aproape toți au fost deportați dincolo de Nistru, În „Transnistria“, teritoriu controlat Între 1941 și 1944 de armata română. S-au petrecut și execuții sumare, dar majoritatea au pierit din cauza lipsurilor Îndurate În lagăre. Cu aproximație, numărul morților poate fi apreciat la 110000-120000 (se presupune că
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
părăsiți sau tratați cu condescendență chiar de vechii lor prieteni români; și, peste toate, frica...<endnote id="8"/> Cert este Însă că acești evrei au supraviețuit. Și, În sfârșit, În Transilvania de Nord, cedată Ungariei În 1940, evreii au fost deportați la Auschwitz În 1944; majoritatea lor au pierit, În total vreo 100000 de oameni. Sunt victime care nu pot fi Însă puse În seama României; În cazul lor, responsabilitatea revine autorităților maghiare și germane. Acestea sunt faptele și datele. Regimul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
1940 - iulie 1941. Arestări, teroare, naționalizări, sovietizarea administrației. A început, ca și în Basarabia, cu un ultimatum sovietic care cerea capitularea Letoniei. Președintele țării l-a acceptat, pentru ca, ulterior, el și miniștrii guvernului leton să moară în Siberia. Au fost deportați în GULAG aproape 15.000 de letoni. Nemții, întâmpinați ca eliberatori, în 1941, au dezgropat în beciurile NKVD-ului sute de cadavre desfigurate - victimele comunismului în numai un an, care se pot vedea în pozele din standurile muzeului. Ororile au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
părăsesc țara și se stabilesc în Germania și Suedia. După „eliberarea” roșie, un nou val de persecuții își atinge punctul culminat la 1949 - până atunci, letonii luptaseră în păduri, așteptând zadarnic sprijin occidental, exact ca românii. În martie 1949 sunt deportați aproximativ 43.000 de oameni. Colectivizare forțată și rusificare. 13-17 ianuarie 1991 - baricade, în Riga, pentru apărarea independenței... Danute îmi spune că, săptămânal, după un program stabilit, muzeul este vizitat de elevi din întreaga Letonie. Autoritățile ar dori să mute
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
nepot de general rus, alb-gardist, general al Țarului, refugiat după revoluție în România, în Dobrogea, apoi la Ploiești, a cărui fiică, Tatiana, s-a căsătorit cu Nicolae Stănescu, mărunt patron; Grigore Hagiu, fiu de țăran înstărit din Târgu-Bujorului, lângă Galați, deportat de comuniști. Lor m-am adăugat eu, fiu de preot greco-catolic, cu biserica desființată brutal de comuniști sub falsa „unire a celor două biserici”, mărunt patron în orașul Lugoj, închis de unguri în ’40 și apoi refugiat la Episcopia Unită
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
puțin. Când autoritățile încep să numere evreii dintr-o țară creștină, creștinii dintr-o țară musulmană, musulmanii aflați sub o jurisdicție laică, acest lucru nu prevestește nimic bun pentru cei numărați. Puterea îi va impozita, îi va înrola, îi va deporta sau îi va masacra. Prudență. În Liban, lumea este edificată: nu s-a mai făcut niciun recensământ din 1932. Se știe că dacă datele ar fi reactualizate, decorul instituțional ar încasa o lovitură serioasă, numărul înclinând de partea musulmană, iar
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
distrugerile de ieri ale războiului, peste suferințele încă aparente. Țârâitul cristalin al lostunilor... * În Polonia germanii au ucis 74 academicieni și 250 profesori univ. și docenți. * În Lituania deasemeni în urma unei învinuiri ce i s-a făcut intelectualitatea a fost deportată în Germania. Din câteva sute de cărturari duși în Germania nu s-a întors decât unul. * La marele teatru opera din Moscova, a avut loc deschiderea ședinței festive a împlinirii a 220 de ani de la înființarea Academiei, 1725. Scena cuprindea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cantină studențească, apoi magaziner, laborant și în final pensionat. Între timp, când relațiile cu “fratele de la răsărit” după moartea lui Stalin s-au mai ameliorat prin anul 1956, tatăl meu a aflat că părinții săi și 6 frați au fost deportați în Siberia în apropiere de orașul Habarovsk pe râul Amur și că tatăl său a decedat acolo după ce făcuse pușcărie 3 ani pentru motivul că era culac și că nu își plătea cotele. Acolo și-a găsit locul de veci
O FAMILIE VICTIMĂ A STALINISMULUI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Constantin Rusanovski () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1709]
-
ani pentru motivul că era culac și că nu își plătea cotele. Acolo și-a găsit locul de veci sub un morman de pietre fără ritual creștinesc, un gospodar de frunte din Basarabia, Rusanovschi (Dumitrache) Teodor. Ceilalți frați ai tatei, deportați împreună cu mama lor, s-au întors abia în 1959, vara. În luna august din acel an ducându-ne în vizită după îndeplinirea unor formalități severe (chemare, pașaport, viză) și timp de așteptare, 5-6 luni, am avut ocazia să ascult zile
O FAMILIE VICTIMĂ A STALINISMULUI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Constantin Rusanovski () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1709]
-
compartiment de tren în care au “încăput“ încă douăzeci de persoane, cu destinația București. Am aflat mai târziu că, după plecarea în refugiu, casele celor plecați au fost incendiate de către partizani. Rudele noastre care au rămas pe loc, au fost deportate în Siberia și Extremul Orient. După moartea lui Stalin au reușit să revină acasă, unde au găsit casele lor ocupate de “noi“ proprietari, fiind nevoiți să accepte această stare de lucruri și să și construiască alte locuințe. Dar vremea a
ÎNTRE LIBERTATE ŞI TEROARE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1701]
-
sau prizat pe nas", delincvenții "fiind excomunicați imediat". În Franța, o ordonanță regală din 1615 decidea că "este interzis oricărei persoane să vândă tutun în afară de farmaciști". Mai aproape de noi, țarul Alexei al Rusiei dispunea, la 1645, ca fumătorii să fie deportați în Siberia, torturați și chiar executați. De menționat că în anii de domnie ai "luminatului" Petru cel Mare, fumatul a fost legalizat! Tutunul avea să se răzbune în secolele următoare, printre celebrii "împătimiți'' numărându-se Frederic I al Prusiei, Abraham
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
vedere întinsele relații ale "deținutului" Luciano, inclusiv în Italia natală, autoritățile americane l-au folosit în anii celui de al doilea război mondial. Pentru serviciile aduse, la încheierea războiului a fost eliberat cu condiția de a părăsi teritoriul SUA, find deportat în Sicilia. În 1946 abandonează clandestin Sicilia, pleacă la Neapole și ulterior la Roma. Aici avea să primească "de la un prieten" faimosul mesaj "Decembrie, hotel Nacional"! Posesor a două pașapoarte și a unei multitudini de vize, obține la 19 septembrie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
-o de clinică. A descoperit, împreună cu un colectiv al Spitalului "Socola", condus de L. Ballif, Sindromul de nevroză latentă postpelagroasă, contribuție esențială pentru patologia anilor 1930-1950; împreună cu L. Ballif, a descris latirismul, o intoxicație cu degenerescență neurologică, observat la evreii deportați în Transnistria, afecțiune și ea necunoscută. A stabilit (în cadrul unei secții clinice pe care a organizat-o la Spitalul de Boli Contagioase), aspectele preclinice ale pelagrei; a ameliorat unele tehnici de investigație în domeniul pelagrei și, împreună cu M. Ciucă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
în aprilie 1881 Prizrenul a fost cucerit, iar mișcarea s-a destrămat. Rezistența de la Ulcinj a fost de asemenea zdrobită. Oficialii otomani nu au declanșat operațiuni dure de represalii: liderii au fost arestați, iar o parte dintre ei au fost deportați. Frashëri a fost și el capturat și condamnat la moarte, dar i s-a schimbat apoi sentința în închisoare pe viață. El a fost eliberat în 1885, dar a rămas în exil pînă la moarte, adică pînă în 1892. Guvernul
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
din ungherul cel mai Întunecos al salonului unde ascultam, cu false și sleite zâmbete de parti cipare, sporovăielile și glumele nesărate ale bărbaților atenți numai cu cucoanele frumușele, tinerele și prea mulțumite de ele. Am descoperit În aceste suflete exilate, deportate prin ținuturile pustii și reci de orice afecțiune ale celibatului sau ale văduviei Îndelungate, depozite de feminitate stratificate cu anii, zăcute și uitate ca boabele de grâu În criptele faraonilor și Încol țind timid, aproape feciorelnic, la acest cuvânt al
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ochi ochelarii care stăteau pe noptieră. Răspunsul tatei l-a pus în maximă încurcătură pe Fanache, cum adică sunt plecați, la posibilitatea asta nu se gândise. Și atunci el cum îi ridică, se duce dracu planul său!, nu-i mai deportează?! Iritat, Fanache n-a găsit altă ieșire mai bună din încurcătură decât să-i arunce o flegmă tatei drept în lentilele ochelarilor. Tata a primit mojicia cu demnitate și chiar cu curaj, a rămas neclintit. Aș fi vrut să-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
nu mai făcea față. Mai exista și alt motiv de supărare: de curând ajunsese acasă vestea că tata divorțase nu doar formal, ci chiar avea acum pe altcineva, o doctoriță tânără pe care o cunoscuse în regiunea aceea unde era deportat... Victor suferea în tăcere și în nopțile lungi, când nu izbutea să adoarmă, căuta să deslușească o ieșire din situația aceasta complicată. Trebuia neapărat să întreprindă ceva, să nu se lase în voia soartei, nepăsător și leneș, leneș la trup
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
fost plin de o mare încărcătură sufletească, pentru noi, cei patru călători. Pe tot parcursul aveam să constat o continuă neliniște a soților Valentina și Eugen Căldare. Ei ne-au mărturisit că spaima o au din copilărie, de când au fost deportați, împreună cu părinții lor, în Siberia, de către Stalin și slugile lui, pentru vina de a fi români. SIMPOZIONUL „ILIE ILAȘCU” -18-19, iulie 1998, Iași În vara anului 1998 s-a luat inițiativa să se organizeze la Iași un simpozion dedicat lui
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
moșneagul putrezește! Coroanele s-au trecut... Moșnege, stai să te scurme găinile? Poate ți-o face Iura ceva (un monument funerar).” Studentul Manole Mihăilescu, care se afla pentru prima dată în Basarabia, o întreabă dacă a fost cineva din sat deportat în Siberia. “Cum n-o fost! O fost multă lume și o soră de a tatii a fost dusă în Siberia. Pe dânsa au ridicat-o din gară de la Stolniceni, iar pe el, adică soțul dânsei, l-au împușcat chiar
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]