4,073 matches
-
femei care suferă de tulburare distimică declară: "O țin tot așa... Niciodată nu mă simt cu adevărat bine. De obicei, nu sunt prea bine și pare că nu se va sfârși niciodată". Unii oameni, mai puțin norocoși, experimentează atât episodul depresiv major cât și tulburarea distimică. S-a făcut referire la această situație ca fiind depresie dublă. Bolnavii cu depresie dublă sunt cronic distimici și, ocazional, trăiesc episoade depresive majore. După trecerea acestora, ei retrăiesc distimia, mai degrabă decât să revină
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
se va sfârși niciodată". Unii oameni, mai puțin norocoși, experimentează atât episodul depresiv major cât și tulburarea distimică. S-a făcut referire la această situație ca fiind depresie dublă. Bolnavii cu depresie dublă sunt cronic distimici și, ocazional, trăiesc episoade depresive majore. După trecerea acestora, ei retrăiesc distimia, mai degrabă decât să revină la o stare normală. După cum de altfel ne și putem imagina, bolnavii cu depresie dublă sunt și mai suferinzi decât sunt cei cu episod depresiv major sau distimie
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
ocazional, trăiesc episoade depresive majore. După trecerea acestora, ei retrăiesc distimia, mai degrabă decât să revină la o stare normală. După cum de altfel ne și putem imagina, bolnavii cu depresie dublă sunt și mai suferinzi decât sunt cei cu episod depresiv major sau distimie simplă. De asemenea, ei răspund mai greu la tratament. Peste jumătate dintre oamenii diagnosticați cu depresie majoră sau tulburare distimică au și alte probleme psihologice. Cele mai întâlnite tulburări asociate cu depresia sunt: abuzul de substanțe (de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
și poate fi, de asemenea, consecința acestor probleme. 8.4.1. Subtipuri ale depresiei Există câteva variații în cazul depresiei diferite forme pe care le poate lua (vezi tabelul nr. 8.1.). Aceste subtipuri sunt valabile atât în cazul episodului depresiv major, cât și în faza depresivă a tulburării bipolare. În primul rând, în depresia cu elemente melancolice, simptomele fiziologice ale depresiei sunt proeminente, în mod particular. Diagnosticul presupune ca persoana să prezinte incapacitate de a simți plăcerea, plus cel puțin
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
acestor probleme. 8.4.1. Subtipuri ale depresiei Există câteva variații în cazul depresiei diferite forme pe care le poate lua (vezi tabelul nr. 8.1.). Aceste subtipuri sunt valabile atât în cazul episodului depresiv major, cât și în faza depresivă a tulburării bipolare. În primul rând, în depresia cu elemente melancolice, simptomele fiziologice ale depresiei sunt proeminente, în mod particular. Diagnosticul presupune ca persoana să prezinte incapacitate de a simți plăcerea, plus cel puțin trei dintre simptomele următoare: o dispoziție
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
a tulburării bipolare. În primul rând, în depresia cu elemente melancolice, simptomele fiziologice ale depresiei sunt proeminente, în mod particular. Diagnosticul presupune ca persoana să prezinte incapacitate de a simți plăcerea, plus cel puțin trei dintre simptomele următoare: o dispoziție depresivă distinctă, depresia să se manifeste de obicei mai puternic dimineața, trezire dimineața devreme, imobilitate/lentoare psihomotorie marcată sau agitație psihomotorie, anorexie sau pierderi în greutate semnificative, sentimente de vinovăție excesive sau nejustificate. Depresiile de tip melancolic sunt considerate a fi
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
sunt considerate a fi determinate de cauze biologice, mai degrabă decât de evenimente de ordin social sau de caracteristici de personalitate. În al doilea rând, există depresia cu elemente psihotice, în cazul căreia oamenii experimentează iluzii și halucinații, în timpul episodului depresiv major. Iluziile și halucinațiile pe care le experimentează depresivii, de obicei, au un conținut depresiv și negativ. De exemplu, unii au iluzii cu referire la faptul că au comis un păcat teribil, că sunt pedepsiți sau că au omorât sau
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
degrabă decât de evenimente de ordin social sau de caracteristici de personalitate. În al doilea rând, există depresia cu elemente psihotice, în cazul căreia oamenii experimentează iluzii și halucinații, în timpul episodului depresiv major. Iluziile și halucinațiile pe care le experimentează depresivii, de obicei, au un conținut depresiv și negativ. De exemplu, unii au iluzii cu referire la faptul că au comis un păcat teribil, că sunt pedepsiți sau că au omorât sau rănit pe cineva. Pot avea halucinații auditive în timpul cărora
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
social sau de caracteristici de personalitate. În al doilea rând, există depresia cu elemente psihotice, în cazul căreia oamenii experimentează iluzii și halucinații, în timpul episodului depresiv major. Iluziile și halucinațiile pe care le experimentează depresivii, de obicei, au un conținut depresiv și negativ. De exemplu, unii au iluzii cu referire la faptul că au comis un păcat teribil, că sunt pedepsiți sau că au omorât sau rănit pe cineva. Pot avea halucinații auditive în timpul cărora anumite voci îi acuză că au
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
multe ore de somn pe zi), greutate sau mâini și picioare ca de plumb și un patern de sensibilitate crescut la respingerea interpersonală. Al cincilea subtip este depresia post-partum. Acest diagnostic este stabilit în cazul femeilor când instalarea unui episod depresiv major survine în mai puțin de patru săptămâni de la nașterea unui copil. În cazuri mai rare, unele femei dezvoltă manie în perioada postnatală și li se pune diagnosticul de tulburare bipolară cu instalare postnatală. Este important să facem distincția dintre
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
hormonal în primele două săptămâni după naștere. Simptomele pot fi, de asemenea, cauzate în parte de privarea de somn și de stresul legat de venirea pe lume a nou-născutului. Femeile diagnosticate cu depresie post-partum întrunesc toate criteriile pentru un episod depresiv major. Ele se simt adesea deosebit de vinovate pentru stările lor depresive și în special pentru faptul că au sentimente negative față de copilul lor, într-un moment în care ar trebui să fie fericite. Depresia post-partum poate interfera negativ cu capacitatea
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
asemenea, cauzate în parte de privarea de somn și de stresul legat de venirea pe lume a nou-născutului. Femeile diagnosticate cu depresie post-partum întrunesc toate criteriile pentru un episod depresiv major. Ele se simt adesea deosebit de vinovate pentru stările lor depresive și în special pentru faptul că au sentimente negative față de copilul lor, într-un moment în care ar trebui să fie fericite. Depresia post-partum poate interfera negativ cu capacitatea femeii de a avea grijă de nou-născut și cu dezvoltarea unei
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
parte normală în viața femeilor (Whiffen, 1992)127. 8.4.2. Diferențe de gen și vârstă în depresie Depresia este una dintre cele mai comune probleme psihologice. Într-un anumit moment al vieții lor, 17% dintre americani trăiesc un episod depresiv major iar 6% experimentează tulburarea distimică (Kessler, 1994, apud Hoeksema, S.N., 1998)128. În prevalența depresiei, s-au semnalat mari diferențe de gen și vârstă. Vom aborda prima dată diferențele de gen. Majoritatea testelor atestă faptul că femeile sunt de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
s-au semnalat mari diferențe de gen și vârstă. Vom aborda prima dată diferențele de gen. Majoritatea testelor atestă faptul că femeile sunt de 2 ori mai predispuse decât bărbații să dezvolte atât forme ușoare de depresie, cât și tulburări depresive majore (Nolen-Hoeksema, 1998)129. Această diferență de gen în ceea ce privește depresia a fost regăsită în multe țări, în cadrul unor etnii diferite, precum și la toate grupele de vârstă. Interesant este faptul că, în cazul copiilor, nu apar aceste diferențe de gen în legătură cu
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
mult pe rapoarte proprii, cum ar fi gradul de depresie stabilit de clinician sau declarațiile familiei sau prietenilor. Vârsta joacă de asemenea un rol important în vulnerabilitatea umană la depresie. În cazul adulților, există probabilitatea să fi avut un episod depresiv major în ultimele luni, cei cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani (Blazer, 1994)131. Cea mai joasa rată se înregistrează în rândul celor de 45-54 de ani, iar alte studii au indicat chiar rate mai mici în
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
e mai plină de speranță: odată cu înaintarea în vârstă, oamenii e posibil să dezvolte un stil de coping mai adaptativ și o gândire rațională asupra vieții, din punct de vedere psihologic, acest lucru făcându-i să experimenteze mai puține episoade depresive (Elder, Liker, Jaworski, 1984, apud Hoeksema, S.N., 1998)134. A treia explicație e mai mult în legătură cu istoria decât cu vârsta subiecților. Oamenii născuți în generațiile mai recente pot avea un risc mai mare de depresie decât cei născuți cu câteva
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cohortă. Oamenii născuți într-o anumită perioadă istorică prezintă un risc diferit de a dezvolta o tulburare decât cei născuți într-o altă generație. De exemplu, mai puțin de 20% dintre cei născuți înainte de 1915 par să fi experimentat episoade depresive majore în timpul vieții, în timp ce, peste 40% din cei născuți în 1955 par să fi prezentat un risc major de depresie, la un moment dat în existența lor. Explicațiile efectului de cohortă sugerează faptul că, generațiile mai recente au suferit din cauza
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
mari de la ei înșiși în comparație cu cei din generațiile anterioare, așteptări care sunt însă prea mari pentru a putea fi realizate. În schimb, acest efect de cohortă în ceea ce privește ratele depresiei este în descreștere în relație cu vârsta la care oamenii devin depresivi pentru prima dată. În zilele noastre, jumătate dintre cei care e posibil să dezvolte tulburare depresivă majoră experimentează instalarea primului lor episod în jurul vârstei de 25 de ani (Burke, Burke, Regier & Rae, 1990, apud Hoeksema, S.N., 1998)136. Numărul tinerilor
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
a putea fi realizate. În schimb, acest efect de cohortă în ceea ce privește ratele depresiei este în descreștere în relație cu vârsta la care oamenii devin depresivi pentru prima dată. În zilele noastre, jumătate dintre cei care e posibil să dezvolte tulburare depresivă majoră experimentează instalarea primului lor episod în jurul vârstei de 25 de ani (Burke, Burke, Regier & Rae, 1990, apud Hoeksema, S.N., 1998)136. Numărul tinerilor cu depresie pare să fie mult mai mare decât s-a crezut inițial. Studiile realizate pe
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Rae, 1990, apud Hoeksema, S.N., 1998)136. Numărul tinerilor cu depresie pare să fie mult mai mare decât s-a crezut inițial. Studiile realizate pe comunități de tineri și adolescenți evidențiază faptul că aproape 18% dintre aceștia trăiesc un episod depresiv major sau o tulburare distimică în perioada adolescenței mijlocii (Lewinsohn, 1994)137. Adolescenții și copiii depresivi, ca și adulții de altfel, experimentează o gamă largă de neplăceri incluzând probleme la școală, în relații interpersonale, stimă de sine scăzută și probleme
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
mare decât s-a crezut inițial. Studiile realizate pe comunități de tineri și adolescenți evidențiază faptul că aproape 18% dintre aceștia trăiesc un episod depresiv major sau o tulburare distimică în perioada adolescenței mijlocii (Lewinsohn, 1994)137. Adolescenții și copiii depresivi, ca și adulții de altfel, experimentează o gamă largă de neplăceri incluzând probleme la școală, în relații interpersonale, stimă de sine scăzută și probleme privind abilitățile lor de coping la stres (Nolen-Hoeksema, 1998)138. Din nefericire, cu cât e mai
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
gamă largă de neplăceri incluzând probleme la școală, în relații interpersonale, stimă de sine scăzută și probleme privind abilitățile lor de coping la stres (Nolen-Hoeksema, 1998)138. Din nefericire, cu cât e mai tânără o persoană în momentul primului episod depresiv, cu atât e mai probabil să aibă episoade repetate de-a lungul vieții. În concluzie, dintre toate categoriile de adulți, femeile prezintă cel mai crescut risc de depresie. Rata depresiei este mai crescută pentru cei de 15-24 de ani și
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
psihologice ale acestora. 8.4.4. Cum evoluează depresia? Depresia pare sa fie o problemă de lungă durată, recurentă pentru unii oameni. Un studiu efectuat pe 423 de bolnavi diagnosticați cu depresie majoră evidențiază că 20% dintre ei sunt tot depresivi, la un an după stabilirea diagnosticului. Femeile cu o educație sub nivel liceal și o istorie maritală instabilă sunt chiar mai mult predispuse la depresie persistentă: 30% dintre ele erau încă depresive la un an de la stabilirea diagnosticului. Acest studiu
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
majoră evidențiază că 20% dintre ei sunt tot depresivi, la un an după stabilirea diagnosticului. Femeile cu o educație sub nivel liceal și o istorie maritală instabilă sunt chiar mai mult predispuse la depresie persistentă: 30% dintre ele erau încă depresive la un an de la stabilirea diagnosticului. Acest studiu a fost unul natural, în sensul că cercetătorii nu au controlat dacă participanții au urmat tratament de specialitate pentru depresia lor. În schimb, ei pur și simplu au urmărit cursul natural al
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
un an de la stabilirea diagnosticului. Acest studiu a fost unul natural, în sensul că cercetătorii nu au controlat dacă participanții au urmat tratament de specialitate pentru depresia lor. În schimb, ei pur și simplu au urmărit cursul natural al episoadelor depresive. Însă odată ce bolnavii au început tratamentul pentru depresie, ei se vor vindeca mult mai repede. Din nefericire, aproape jumătate dintre cei care au un episod depresiv major vor experimenta un altul, la un moment dat, de-a lungul vieții lor
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]