3,128 matches
-
a noastre obiceiuri mai senine Ca și omul beat ce-ncearcă în picioare a se ține Și a merge. PSAMIS ... Dar urîtu-i ciocârlanul ce l-ai prins. Cum de te-ai deprins cu dînsul? BOMILKAR (aparte) Jumulindu-l s-a deprins. LAIS Oare știu eu vreodată de ce capăt guturai? PSAMIS De-acest monstru e prea bună chiar părerea care-o ai. LAIS Dar fiindcă astăseară pleacă, ar fi de dorit Ca nimic să nu se zică rău de dânsul... BOMILKAR Ce
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
domnul Bomilkar... LAIS Lașitate! CHALKIDIAS (aparte) Zi mai bine: ce curaj! (tare) Eu vă declar Lămurit cumcă robia îmi convine. Să muncesc Nu se poate, fiind leneș. Să mă pun ca să ceresc Nu e chip; de la o vreme m-am deprins a trăi bine, Libertatea fără pâine însemnează pentru mine Cât un idol mort... De-aceea mi-am propus să mă îngraș Din sudoarea adunată de stăpânul bogătaș. LAIS Este cu putință oare? CHALKIDIAS Da. Mărturisesc curat Cumcă eu nu sunt
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
î]mi scoaseră din picioare gelengii și mă întinseră, pe jumatate leșinat, pe strada ce se ardica în mijlocul odăii și care semăna cu masa de marmură a unui amfiteatru. Cu toate acestea și acum, după câteva minute, începui a mă deprinde cu așa temperatură infernală. începură a-mi mai veni simțirile și vrui să-mi arunc ochii cu sfială împrejurul meu, începui să văz cam curat lucrurile din prijmă. {EminescuOpVIII 576} Cei doi gâzi ai mei semăna că m-au uitat
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
stare de-a se apăra, fiind provincia cea mai espusă încălcărilor dușmane, împăratul dete comanda peste oștire și flotă vărului său propriu, Constantin Angelos. Acest conducător încă tânăr, însă cu mari daruri, întreprinzător, viteaz, dar pornit cu patimă, știu să deprindă armata cu ascultare punctuală și c-o disciplină exemplară, încît ea lua seama și se mișca la orice semn, la orice gândire a lui. Întreprinderile sale contra inamicului se și executară cu acea repejune și vehemență proprie temperamentului lui și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
zbătea la început contra ideei de-a câștiga pe calea tratativelor și a învoielii, ceea ce izbândise prin spada și puterea sa, de aceea și mai târziu el era zborșit și nu intra deloc în voia nevestei care căuta a-l deprinde cu luxul și desfătăciunea Curții. La duioșiile și dezmierdările Mariei, Lachanas răspundea cu țineri de rău, amenințări și maltratări, pentru că în purtarea ei el vedea o ademenire la nebărbăție și la slăbiciune, iar el căuta a se feri în ochii
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
inspira asemenea îngrijiri însemnate. Se întindea pe teritoriul romeic, începînd din suburbiile orașului împărătesc până la Vizya, apoi mai departe în numeroase așezări, se-ndeletnicea mai cu samă cu cultura vitelor prin locuri muntoase și greu de străbătut, era destul de învîrtoșat, deprins cu mânuirea armelor prin vânat și apărarea de sine, apoi în urma mai multor războaie naționale poporul românesc devenise bătăios și destoinic în lupte. Pe cuvântul acestor calități și al instinctului de neatârnare al românilor, temerea era întrucîtva justificată că la
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lăsând toate acestea la o parte, unde ar fi găsit în nouăle lor așezări toate condițiile de climă și de alt soi, neapărat trebuitoare pentru modul lor de-a trăi și de-a se hrăni, încît nu se puteau deloc deprinde și-și vedeau pieirea cu ochii. Deci hotărâră să-și puie toate silințele ca să se întoarcă în patria lor de mai înainte, puseră mână de la mână și strânseră o sumă considerabilă de bani și o oferiră împăratului ca sumă de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
tării și orașe să li se supuie, între cari pomenim îndeosebi Ktenia si Rosokastron; alte orașe mult mai importante și mai depărtate, precum Sozopolis, cu localitățile de primprejur, apoi Agathopolis și Anchialos, suspinau cu cele din urmă răsuflări și se deprindeau cu ideea de a se preda în curând. Andronic împăratul, mâncat de griji, era amețit de nedumerire; căci pe când își dădea toată silința să puie stavilă propășirii inamicului, stările deplorabile de lucruri la răsărit îl chemau și mai neînduplecate pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pronunțărei (proferirei). Cea mai simplă formă a silabei e aceea care se sfârșește într-o vocală deschisă. Aicea tonul repauză pe aspirațiunea cea simplă a vocalei. Aceste silabe sânt de-aceea cele mai muzicale. Aceeași scală pe care ne-am deprins a o cunoaște la vocale, aceeași scală va forma și aceea măsura a ce e mai mult or mai puțin muzical; silabele acelea cari se sfârșesc în u sau i vor fi prin urmare acelea cari vor avea mai puțină
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
amândouă laturile și prin urmare e lipsit de multe tonuri pentru afecte anumite. Fiindcă afectul mână de sine vocea în sus, de-aceea va fi cu deosebire de recomandat de-a dirige tonul mai întîi în jos. Întîi: vorbitorul se deprinde prin aceasta la o articulare clară a diferitelor elemente a vorbei, căci fiindcă ondolațiunile se esecută mai (încet) trăgănat în profunditate, vorbitorul e silit la o trăgănare și prin aceasta câștigă în puterea și ținuta tonului. A doua: prin claritatea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
calea prin noroiul vieței la ținta sa firească. Abia cu întemeierea unor asemenea institute, a căror necesitate se simte din ce în ce mai tare, arta noastră intră în rândul celorlalte arte, cari cer o măsură anumită de tehnică, ce se poate învăța si deprinde și care nu este lăsată la liberul arbitru a fiecăruia, ci este o condiție sine qua non pentru esersarea artei. Cu această cerere, care, prin o arhitectonică a artei noastre, o îngrădește față cu ușurința diletantismului și-i asigură o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și au știut în tot timpul domniei lui să ție atât de bine în marginele lor amândouă stările acestea de oameni și nu s-a făcut nicicând urât sau desprețuit. Pertinax însă a fost ales contra voinței soldaților, cari se deprinseseră la desfrâu sub Commod și găseau insuportabilă viața regulată pe care Pertinax voia s-o introducă. Asta a produ-s ură. La asta se adaose deconsiderarea din cauza bătrânețelor lui, încît a trebuit să piară puțin după ce-a stătut Domn
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cari se bucură de putere sau prerogative în socoteala semenilor lor. Monopolistul nu e-n stare a vedea foloasele concurenței. Omul de stat, trăind 911 {EminescuOpXIV 912} {EminescuOpXIV 913} din regularea afacerilor altora, nu prea dorește ca poporul să se deprindă a-și administra singur afacerile. Oamenii aceștia câștigă toți prin doctrine false și de aceea sânt adversari celor ce spun adevărul. Proprietarul crede într-o doctrină, arendașul într-alta, plătitorul simbriei consideră chestiunile dintr-un punct de vedere opus celui
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nu este o acțiune strategică de mare amploare, ci un sistem de acțiuni disparate, fără o coordonare unitară și fără doctrine, forțe și mijloace stabile, identificabile, împotriva cărora să se poate acționa prin mijloace legale și prin structuri constituite și deprinse cu astfel de activități. O strategie antiteroristă trebuie să aibă în vedere, pe lângă celelalte componente foarte importante (identificarea amenințărilor și riscurilor, concepția acțiunilor, pregătirea și structurarea forțelor și a mijloacelor, amploarea și specificul operațiunilor), și cucerirea și menținerea inițiativei strategice
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
era o atitudine firească pentru un om al cărui tată a trăit mereu „într-un nor de fum ca un zeu olimpic”. Eugen Lovinescu a descris portretul făcut de tânărul Iacob tatălui său, boierul Costache Negruzzi : Când ochii ți se deprindeau [de atâta fum], zăreai în fund, șezând grecește [= turcește] pe o sofa, un om bine închegat, stând de vorbă cu Kogălniceanu. Alături, feciorul [ciubucciu] aștepta în picioare. Când boierul [C. Negruzzi] bătea din palme, feciorul umplea un nou ciubuc, îl
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
123). Personajul imaginat în 1845 de Alexandre Dumas-tatăl (el însuși un opiofil), Contele de Monte-Cristo, își păstrează „pilulele de hașiș” într-o cutiuță confecționată dintr-un smarald. El este un dandy care combină năravurile occidentale (pariziene) cu cele orientale (turcești), deprinse acestea din urmă de la Pașa din Ianina (regiunea Epir, Grecia), tatăl iubitei sale Haydée (217). Astfel de „pilule de hașiș ușor aurite”, păstrate cu grijă într-o „mică bombonieră de argint cizelat”, înghite și tânărul protagonist dintr-o nuvelă a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
scotea doar niște strigăte - scrie Cătălin Avramescu - și, în pofida eforturilor pedagogilor și medicilor vremii, nu a putut fi niciodată obișnuit cu un trai omenesc” (14). Se spune că, după susținute eforturi de a-l învăța franceza, Victor din Aveyron a deprins să pronunțe doar două cuvinte. E drept, două cuvinte importante : lait și Oh Dieu ! Istoria părea să-i dea dreptate cabalistului evreu Zerakhya din Barcelona, citat mai sus. Nu e de mirare că suveranii iluminiști și-au arătat interesul pentru
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pururea contrariul de ceea ce am afirmat. Dac' ar fi mai tânăr, calea valea, îndreptare ar fi cu putință: un bun collegium logicum, cu insistența profesorului de-a nu uita punctul controversei, i-ar ajuta mult. Dar bătrân și atât de deprins cu mânuirea instrumentelor erorii, noi mai nu putem scrie pentru d-sa, ci pentru bunul simț al publicului, care ne pricepe credem, căci nu vorbim nici chinezește, nici apocaliptic. 57 {EminescuOpXIII 58} Astfel "Romînul" de ieri spune bunăoară cititorilor săi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
o pedeapsă corporală; cu totul alta trebuie să înțelegem sub "pedeapsă corporală " Pălmuirea e o calamitate la care chiar oameni mai puțin nervoși pot fi adeseori ademeniți față c-o absolută insolență sau înrăutățire. Nu sunt aceștia copii binecrescuți și deprinși la buna cuviință, ci în partea lor cea mai mare niște copii stricați, care au mâncat, vorba românului, în viața lor mai multă bătaie decât pîne și sunt așa de mult deprinși cu ghionturile încît trebuie să te întrebi dacă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sau înrăutățire. Nu sunt aceștia copii binecrescuți și deprinși la buna cuviință, ci în partea lor cea mai mare niște copii stricați, care au mâncat, vorba românului, în viața lor mai multă bătaie decât pîne și sunt așa de mult deprinși cu ghionturile încît trebuie să te întrebi dacă mai e cu putință ca școala să-i lecuiască de deprinderea aceasta. Față cu asemenea copii palma nu e o pedeapsă, ci un act de mișcare reflexă ca tusea și strănutul: i-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Iată dar care e însemnătatea actuală a zgomotului răspândit. Nu putem crede în seriozitatea retragerii d-lui Brătianu. Aceste demisiuni și remisiuni nu sunt decât mijloace de presiune asupra partidului pentru a obține de la el orice ar voi. Ne-am deprins atât de mult cu falsele ieșiri ale cancelarului nostru încît în calculul politic această mărime a ecuațiunii nu ne mai este necunoscută. Ceea ce se poate dar întîmpla e ca d. Brătianu să se retragă în adevăr, ci numai spre a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
scumpetea sau ieftinătatea articolelor, ci în partea ei educativă. Un popor se crește prin industrie proprie. Toate calitățile lui, toate predispozițiile de gust, de arte, toate resorturile lui intelectuale și morale se pun în mișcare prin munca industrială; el își deprinde mînile la o sumă de lucrări ce pîn-atunci i - erau necunoscute și toate deprinderile acestea sunt aptitudini nouă, talente nouă, activități nouă, a căror sumă constituie puterea colectivă a poporului. Liberul schimb absolut e atât de periculos pentru calitățile unui
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Numai o organizare strictă care ar sili pe poporul de mijlocitori la muncă și la producțiune, o organizare care ar îngreuia parvenirea la funcții publice, dar care le-ar deschide, prin alt regim economic, o piață în care să-și deprindă și să-și ofere brațele la muncă reală, ar putea să vindece relele de cari suferim. În loc de principii politice ar trebui să pătrunză în societatea noastră știința exactă, putința de-a aplica principii mecanice. Gradul de civilizație al unui popor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
importate sunt în stare a altera atât de mult gusturile și trebuințele oamenilor încît toți acei industriași cari le satisfăceau în trecut să nu mai fie în stare a concura cu marfa străină, să nu aibă timpul necesar a se deprinde cu satisfacerea nouălor trebuințe și să fie reduși a nu mai avea de lucru - atunci serii întregi de industriași cu meserii anticuate ajung la sărăcie și sarcina socială de-a suporta clase devenite fără vina lor improductive se numără asemenea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
toate atât de sus urcată încît căderea ei ar fi zdrobitoare. Trebuie mai cu seamă ca țara să fie pătrunsă de un mare principiu pe cari foarte puțini îl înțeleg; acela că o națiune salvată de un singur om se deprinde a nu mai cugeta, a nu mai lucra ea însăși. Ea cade sub jugul despotismului. În fine d. C. A. Rosetti își încheie scrisoarea zicând că, până ce nu ne vom face singuri afacerile, până ce n-om sili pe deputați să
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]