9,951 matches
-
oricare alta. E drept, mulți profesori ne erau prieteni de familie, dar erau și ei strînși cu ușa... Unii, chiar, s-au lepădat imediat de noi, ceea ce nu-i de mirare, că și apostolul Petru a făcut la fel... Vă deranjează trimiterile la religie? întreabă femeia prompt. Consider că discut cu un om cult, care a depășit de mult mentalitatea îngustă în perimetrul căreia nici măcar metaforele nu-și mai aveau rostul. Trimiterea la religie nu-i o metaforă, doamnă. Nu. Poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
revedere!" cînd a plecat răspunde el calm, dar ironic. Și între? întreabă femeia, fără să se întoarcă, cercetînd cu privirea cărțile înșirate, în rînduri suprapuse, pe lîngă perete, pînă pe sub masă. Între spune Mihai calm -, s-a scuzat că mă deranjează, asta prima oară, dar o face pentru că domnul Săteanu mă invitase acasă la dumneavoastră; iar a doua oară mi-a spus în grabă, stînd în ușă, că a făcut rost de bilete la un spectacol care urma să înceapă peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
treizeci și nouă de ani, mamă a fetei cu care este el prieten, soție a consăteanului și prietenului său, ar trebui să știe să se comporte ca un om civilizat, Da, cînd i se spune clar pentru ce a fost deranjat răspunde Mihai tăios, îndreptîndu-se spre cuier, de unde ia blana Mariei și i-o aduce: Te rog, poate te grăbești. Mă dai afară deci pufnește Maria într-un surîs scurt, ridicîndu-se din fotoliu. Același gest ca al eroului din piesa ta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Aia nici nu se mișcă de pe colțul ei de saltea, deși, pentru cinci mii, ar putea și ea, spre ziuă... rîde Pavel, dar se oprește imediat văzînd privirea bătăioasă a lui Ovidiu. În magazie, găinile, legate de picioare, fac zgomot, deranjate de Mircea Emil, care a venit să-și ia o saltea. Căldura sobei se simte puternic prin perete, așa că el, rămas un timp cu spatele lipit de porțiunea fierbinte, renunță la intenția cu care a venit, trage două lăzi mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
tîrziu, cînd adorm toți, să nu ne toarne careva. Vlad bate din nou, cu mai multă putere, făcînd să răsune culoarul lung. Da, intră! strigă Mihai fără să se mai ridice de jos, de pe patul improvizat. Scuză-mă că te deranjez... începe Vlad timid după ce intră. M-am întîlnit cu șeful tău, Ștefănescu, azi după program, și mi-a spus să te rog, dacă poți..., noaptea asta n-are asistență tehnică în secție... Ia loc face Mihai un semn spre fotoliu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
înalt, frumos... Apoi, îmi amintesc de o haină mare, neagră, cu guler din pielea unui miel brumăriu. Iarna dormeam învelită cu ea. Cît despre mama... Prima amintire legată de ea e dureroasă: era studentă, și eu, care probabil c-o deranjasem de la învățat, stăteam la colț și scînceam. Dacă nu taci, te duc înapoi la copii!" îmi zicea mereu. Doina tace, atît cît să-și tragă răsuflarea. De multe ori, noaptea, eram mare de acum mă trezeam și începeam să plîng
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
cunoaște atît de bine. Și, dacă tot e vorba să ne dăm în bărci, se aude el vorbind pentru început dansul ăsta se poate juca și distrîndu-ne inofensiv, ca doi copii cuminți ce sîntem. Pe scutecele noastre dacă nu vă deranjează. Drept răspuns, profesorul ia pachetul de cărți, îl bate, Lazăr taie, profesorul aruncă cinci și cinci. Țigara lui Lazăr pare să fi încremenit agățată de colțul buzei de jos. Vă deranjează dacă deschid cu o gheată? întreabă Lazăr. Și aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
cuminți ce sîntem. Pe scutecele noastre dacă nu vă deranjează. Drept răspuns, profesorul ia pachetul de cărți, îl bate, Lazăr taie, profesorul aruncă cinci și cinci. Țigara lui Lazăr pare să fi încremenit agățată de colțul buzei de jos. Vă deranjează dacă deschid cu o gheată? întreabă Lazăr. Și aș deschide chiar cu stînga, tot mă strînge. Doar dacă n-aveți o preferință anume. În regulă aprobă profesorul. Particip. Cred că un pantof de lac face cît chestia propusă. Cam cîte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
față, sau să-i potrivească furoul mai bine, înainte ca ea să îmbrace bluza. Cînd sunt gata îmbrăcați, Mihai o vede pe Maria cum întinde mîna spre capătul canapelei și bagă telefonul în priză: Nu-l puteam lăsa să ne deranjeze mereu... o aude murmurînd iar Mihai nu se poate abține să nu-i ia mîna și să i-o sărute. Maria se retrage un pas și-l cercetează cu privirea. Mda, e bine... Ai să ieși de aici la fel de calm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
un câmp din estul Angliei, într-o vară scurtă și ploioasă. Acum, când își voia scurta clipă de ușurare, îi spunea lui Carol la cină, în timp ce mâncau așezați unul lângă altul, ca pasagerii unei curse maritale fără destinație precisă: „Te deranjează dacă urc la bord în seara asta?“ sau „Ce-ai zice de o abordare în seara asta, draga mea?“. Până la urmă, Carol începuse să fixeze cu o privire ucigașă farfuria ovală pe care o avea în față de fiecare dată când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
părea mai degrabă că, deși își modula vocea pe toată gama și cadența dramatică, astfel încât să dea viață tuturor personajelor sale, de altfel destul de plate, își comprimase apoi variațiunile interpretative în cel mai scurt interval posibil. Cum spuneam, povestea mă deranja teribil și îmi doream să pot să-l întrerup și să-l conving să mă scutească. Mi-am dat seama că nu voi avea șansa de a face asta într-un mod cât de cât politicos, așa că am capitulat. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
o sticlă de doi litri pe care Dan o adusese special acasă, fiind, de altfel, cel care consumase cel mai mult din ea. Mama lui se prefăcuse că nu observă. În cea de-a patra seară, Carol nu se mai deranjase să gătească. Înnebunit, Dan zbierase la ea chiar în fața mamei, ca și cum faptul că aceasta era de față îi dădea dreptul să se poarte în halul ăsta. Se năpustise afară din casă și se întorsese abia pe la patru dimineața, izbind, trântind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
de vină imaginația, alimentată de anxietate, dar, de fiecare dată când degetele îi desfăceau labiile, grăunciorul părea că se face și mai mare, și mai dur. După cele patruzeci și opt de ore, Carol, în ciuda naturii sale placide, era chiar deranjată de situație. Decise ca de dimineață să se ocupe de asta, fie telefonându-i lui Beverley, fie programându-se la Flaherty; ori una, ori alta, poate chiar ambele variante. Atenția i-a fost astfel distrasă de la problemă - pe care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
lui Dave 2; acesta pleca de fiecare dată, cu o regularitate de ceasornic, la 23:10, pentru a prinde ultimul autobuz 114 care se îndrepta spre Friern Barnet, unde se afla apartamentul său semi-utilat. Nu prea aveau timp să se deranjeze unul pe altul. Ajunseseră niște simpli trecători prin baie, îmbrăcați în halate, asemenea lui Rock Hudson și Doris Day, doar că buzele le erau pecetluite. Aș putea chiar să spun că biata Carol nu mai avea timp să-și examineze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
electric bâzâia imperceptibil. Palma alunecă peste materialul fustei spre tiv și îl prinse... Zgâlțâindu-se, trenul traversă un mic pod, apoi încetini din nou. M-am gândit că ar fi cea mai bună ocazie să scap de profesor. Nu mă deranja să aștept în vreo gară adormită venirea următorului tren. Nu aveam nici o înclinație pentru ororile pe care mi le povestea profesorul și mi se părea că exagerează introducând toate citatele acelea din Roethke. Într-adevăr, așa stăteau lucrurile - nu aveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
de a comunica. Dan nu aruncă nici măcar o privire în decolteul soției sale (nu prea spectaculos, ce-i drept). În schimb, studia un număr din Design Week, uitându-se mai atent la poze decât la cuvinte. Pe Carol nu o deranja, mai ales că nici ea nu era mare amatoare de conversații. Stătea acolo, mestecându-și de patruzeci de ori fiecare îmbucătură și întrebându-se ce va urma. De fapt, era și ea preocupată, dar preocupată de penisul ei. Partida de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
treabă. Naomi trebuia să stea într-o poziție ciudată în timp ce hrănea copilul, pentru că soțul ei, doctorul, ocupa tot capătul mesei mari și curate, din lemn nevopsit, ce domina bucătăria familiei Margoulies. Naomi știa foarte bine că nu trebuie să-l deranjeze. Nu de puține ori se întâmpla ca Alan să se comporte infect dimineața. Dacă era provocat, trecea lesne la demonstrații uimitoare de critică abuzivă. Naomi nu se putea hotărî la ce să se uite. Dintr-un motiv oarecare, în dimineața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
de vină nici decorul, cu scena de un metru și ceva acoperită cu confetti și cu luminile de supermarket, pentru aerul deprimant al numărului aceluia. Nu, Bull ar fi reușit să înghită asta - dar în timpul liber. Pe Bull nu-l deranja aglomerația. Absolvent al unei școli particulare eminamente insignifiante, Bull era genul acela de rugbist impasibil, care împinge ritmic și în grămadă, și în linie. În urma meciurilor, se obișnuise să folosească aceleași tactici în barurile aglomerate ca să-și aducă la masă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
meciurilor, se obișnuise să folosească aceleași tactici în barurile aglomerate ca să-și aducă la masă halbele înspumate de bere Pilsner, în care alcoolul sclipea cu lucirea cristalină a zahărului din care fusese extras nu de mult. Pe Bull nu-l deranjau glumele cu pizde în timpul liber, dar la muncă erau un chin. Se simți ușurat că nu o invitase pe Juniper, o tipă de la Get Out! de care era interesat, să-l însoțească. Era sigur că Razza Rob nu ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
ușor intrigat la clientul său. Bull nu părea genul care să aibă nevoie de sedative. Arăta mai degrabă ca un băiat bine făcut, plin de bonomie și care avea o relație apropiată cu alcoolul. Bull luase pastilele fără să se deranjeze să mai citească eticheta. Primise restul și chitanța. Farmacistul, conștient de efectul preparatelor sale, prin care acționa de la distanță asupra celor care-i călcau pragul, observase aerul de confuzie întipărit pe chipul lui Bull. Și avea dreptate, pentru că Bull habar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
se simțea obosit și amețit. Cam pe la sfârșitul zilei de muncă, își spusese că ar trebui să se întoarcă la Grove și să-l caute iar pe Margoulies. Poate era alergic la antibiotic. Dar se răzgândise. Nu voia să-l deranjeze pe bunul doctor. O să tragă un somn bun peste noapte și, eventual, dacă se mai simte rău de dimineață, își va face încă o programare. Oricum, Alan îi spusese să revină peste câteva zile ca să-i schimbe pansamentul. Adevărul e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
un somn bun peste noapte și, eventual, dacă se mai simte rău de dimineață, își va face încă o programare. Oricum, Alan îi spusese să revină peste câteva zile ca să-i schimbe pansamentul. Adevărul e că acesta începuse să-l deranjeze. Dată fiind localizarea rănii, Margoulies nu putuse să fixeze fașele prea bine. Încercase, în schimb, să treacă pansamentul pe deasupra și dedesubtul genunchiului. Chiar sedat și rănit, Bull era un tip zdravăn. Mișcările pe care piciorul lui cărnos le făcuse pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
a reușit să mă deprime... În realitate, nu gagurile lui Razza Rob îl deprimaseră pe Bull. Atâta timp cât avea curajul să publice o recenzie devastatoare - una care să-l îngroape definitiv -, în ediția următoare a Get Out! - Bull nu prea era deranjat de glumele lui Razza. Numai că, în ziua aceea, pe când încerca să compună recenzia, preocupat de picior și ușor buimăcit de Valium, directorul venise lângă el. Primul lucru pe care-l simțise a fost tocmai parfumul puternic de Cellini Per
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
fata care venise să stea cu copilul - o studentă la limbi străine a cărei față strălucea din pricina acneei în lumina din hol. — S-a dus să dreneze chistul domnului Gaston, îi spuse. Era atât de nervoasă că nici măcar nu se deranjase să contextualizeze afirmația. — Habar n-am unde e. Alan și Bull ajunseră în dormitor. Bull aprinse plafoniera. Lumina cădea peste ei asemenea privirii unei proprietărese dezaprobatoare. Pe patul „de ocazie“ al lui Bull zăceau haine împrăștiate. O minge de rugby
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
care le urăsc mai mult decât orice. Nu uita că trebuie să fii controversat. Nu uita chestia asta, Razza. Cu cât superi mai mulți oameni, cu atât e mai bine. Numai că Juniper nu avea de gând să se lase deranjată de un amărât de broker imobiliar din Grays Thurrock, mai ales de unul care ceruse să i se ia interviu într-un restaurant în care se servește friptură, aflat undeva pe Mile End Road. Nu acum, când devenise redactor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]