1,611 matches
-
complex character. CONCLUZII Studiul oferă un tablou de ansamblu al literaturii franceze din a doua jumătate a secolului al XIX-lea prin prisma valorificării unui personaj-cheie al modernității Pariziana. Unghiul nou din care a fost abordată femeia pariziana a permis descifrarea ei complexă ca fenomen de cultură și literatura din perspectiva estetică și interdisciplinara. Demersul lucrării a fost conceput că o încercare de a relaționa diferite moduri de reprezentare femeii pariziene: literară și socială, mitică și teatrală. Reprezentarea se situează în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
într-adevăr, un istoric imparțial al descoperirii insulinei. Cea mai gravă afirmație din lucrarea lui Bliss se referă la o așa-zisă „misconcepție a lui Paulescu în privința patogeniei diabetului”, când în realitate Paulescu a reușit performanța care îi este atribuită (descifrarea insulinei) tocmai datorită concepției sale clare și precise asupra cauzei diabetului zaharat și a legăturilor sale cu secreția hormonului pancreatic implicat în utilizarea periferică a principiilor nutritive. Afirmația gravă a lui Bliss la adresa lui Paulescu provine din totala lipsă de cunoaștere
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92260_a_92755]
-
științifică premiată fiind făcută în întregime de el. Nu toți cercetătorii, însă, posedă înalta moralitate și creștineasca modestie a lui Paulescu. Lipsa de scrupule pentru atingerea unui scop (obținerea Premiului Nobel) poate depăși limita moralității și uneori chiar a legalității. Descifrarea structurii moleculare a ADN-ului (modelul dublului helix), ca bază a transmiterii informației genetice, a fost recompensată cu Premiul Nobel pentru Medicină din 1962. Au primit acest premiu Francis Harry Compton Crick (n. 1916), James Dewey Watson (n. 1928) și
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92260_a_92755]
-
Paul Miron. Se lăsa adesea pradă magnetismului ce iradiază din textele eminesciene, care-l absorbeau pe profesor, făcându-l să-i sune în miez de noapte pe prietenii de la Memorialul Ipotești (Vali Coșereanu și Cezar Rebenciuc, care-i trimiseseră spre descifrare caietele lui Eminescu facsimilate de Noica - cele în limba germană) pentru a-i dojeni mulțumit: "Ce rău v-am făcut că mi-ați dat așa o pedeapsă de nu mai pot dormi noaptea?" Asemeni eroului din basmul românesc, transfigurat în
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
unei populații deosebite de masa beduinilor arabi prin dialectul vorbit, portul și poziția ei socio-culturală. De-a lungul timpului, a fost semnalată de călători, oameni politici și ai bisericii, mai recent de ziariști, întreținând și alimentând legenda și incitând la descifrarea enigmei în legătură cu beduinii deosebiți de beduini, care sunt beduini, dar mai sunt și altceva care nu-i pe deplin lămurit. Totul a pornit de la ideea lui Justinian (527-565), de a construi, pe locul unde Moise a primit Tablele Legii din
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
dreaptă și credincioasă slujbă” sau mănăstirilor pentru pomenirea lor și a urmașilor, sunt mai vechi cu mult față de data înscrisă în documentul de danie. Pe măsura lărgirii investigațiilor, tot mai multe categorii de izvoare au fost puse să lucreze pentru descifrarea vechimii localităților din arealul etnic românesc (sate, în principal, țara nostră fiind, cum spunea Geo Bogza, o țară de sate, unde „s-a născut veșnicia”, după Lucian Blaga), cele arheologice, lingvistice, toponimice și cartografice dovedindu-se mai prolifice în stabilirea
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
vinovată critica literară, bătută mereu de vânturi neprielnice și, nu În ultimul rând, manualele școlare care au preluat concepțiile critice la modă. Soluția aruncării apei murdare din albie cu copil cu tot, nu era una nici pentru celebrul Tândală. În descifrarea liricii eminesciene, ca de altfel În toate situațiile analitice, nu obiectul, faptul În sine, aspectul sau Întâmplarea constituie centrul gravitațional al substanței lirice intrată În sfera preocupărilor, ci semnificațiile majore ale creației, acea teribilă vibrație interioară pusă În mișcare de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ale lumii. Lumea „este sortită să se zbată Între aceleași limite... fără perspective de a-și depăși vreodată dimensiunile.” (D. Popovici) Evenimentele care declanșează furtunile lirice eminesciene se ridică la „modul abstract” și devin „exemplificarea dreptății relative a claselor.” - Pentru descifrarea liricii lui Mihai Eminescu este necesară o informație pe măsură, pentru a argumenta orice afirmație. Orice demers analitic trebuie să facă apel la o „critică de profunzime” și nu În ultimul rând la ,,lirismul eminescian În sine:” „De treci codri
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
didactice. Din punct de vedere semiotic, scrie autoarea, discursul didactic reprezintă un set de semne citite contextual. Un gest-semn al profesorului își declină semnificația prin intrarea lui într-o rețea de semne anterioare sau coprezente. Legăturile sintactice constituie premise ale descifrării sensurilor, iar semioza didactică desemnează procesul de comunicare didactică în calitate de practică semnificantă. Gestul este actor principal ori mediator, participând la reducerea distorsiunilor dintre reprezentare și formulare, la construirea modelelor de reprezentare și la învățarea acestora, deoarece semioza didactică implică atât
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
1972). Dacă nivelului informațional al comunicării îi corespunde modalitatea lingvistică, nivelului relațional îi este asociat repertoriul vast de mijloace analogice: gest, mimică, privire, atingere, miros, mers, posturi ale corpului etc. Prezentarea succintă a dimensiunii istorice (a modului de utilizare și descifrare a limbajului gestual în diferite perioade de timp), este provocatoare și necesară pentru desprinderea principalelor repere sau contribuții de referință care au condus către apariția și dezvoltarea domeniului de cercetare a comunicării nonverbale. Comunicarea prin intermediul mimicii și gesticii (kinezica), prin intermediul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
modificării relațiilor sociale și migrației oamenilor dintr-o zonă geografică în alta. În analiza istoricului gesturilor și a constituirii științei despre comunicarea nonverbală (în a doua jumătate a secolului al XX-lea), putem delimita o bogată preistorie a rolului și descifrării limbajului corporal, din Antichitate până spre sfârșitul secolului al-XIX-lea, și o foarte scurtă istorie a acestei științe, în cadrul căreia amintim precursorii de până la jumătatea secolului XX (Ch. Darwin, D. Efron, E. Kretschmer, W. H. Sheldon), fondatorii, între anii 1950 și
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
prima dată, fotografiei, Charles R. Darwin (1967/1872) a constituit un reper de mare valoare în aplicarea metodologiei cercetării comportamentului nonverbal și, implicit, în fundamentarea domeniului comunicării nonverbale. Este demn de reținut ceea ce Darwin numea obiceiul observării detaliilor, deoarece corectitudinea descifrării emoțiilor unei persoane depinde de sesizarea unui număr cât mai mare de semnale în pozițiile corpului și în expresiile faciale ale acesteia. Numai acordând atenție detaliilor și căutând semnale multiple, putem descifra ceea ce simte și gândește persoana observată. Cercetările lui
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
care încearcă să ascundă acest lucru indică conflictul emoțional între starea psihică pozitivă pe care vrea să o arate celorlalți și cea negativă pe care dorește să o ascundă, precum și neputința controlului asupra limbajului corpului 28. Cert este că, în descifrarea și interpretarea sensului unui gest, ,,ochii antrenați" ai persoanelor care dețin abilități de comunicare caută la interlocutor grupuri de gesturi, sesizează micro-expresiile faciale și gestuale, stabilește congruența sau incongruența dintre acestea și cuvintele rostite, analizează indicatorii comportamentali în funcție de context (regulile
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
elocința gestului și prin expresia fizionomiei. Marii actori intuiesc încă de la prima lectură a textului multe din caracteristicile personajului pe care-l interpretează și se apropie de el fie ,,auzindu-l", fie ,,văzându-l", fie ,,îl descoperă din interior", de la descifrarea gândurilor și sentimentelor care-l animă. Efectul dintr-o replică ca și întreg rolul de altfel alcătuiește elementul de succes alături de gesturi și atitudini semnificative. În accepțiunea artistică, gestul denotă energie, frumusețe, emoție, dinamism, grație și transpune gândurile, sentimentele și
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
educațională comunicarea didactică reprezintă un registru de semne lingvistice și nonlingvistice citite contextual. Un cuvânt-semn sau un gest- semn al profesorului își declină semnificația prin intrarea lui într-o rețea de semne anterioare sau coprezente. Legăturile sintactice constituie premise ale descifrării sensurilor cuvintelor și gesturilor acestuia la care se adaugă contextul. Semioza didactică se referă la funcționarea acestui sistem de semne lingvistice și nonlingvistice sau a comunicării didactice ca proces semnificant de producere și receptare de semne din partea actorilor educaționali. Termenul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
prin înclinarea capului și indicarea ușii). * Gesturi care dau glas stărilor emoționale în comunicarea didactică și ,,scapă" controlului voluntar: ,,expresii faciale"122 sau ,,gesturi expresive"123. Fără intenție, dar cu valoare comunicativă, manifestările faciale sunt puternic implicate în exprimarea sau descifrarea stării fizice și psihice. De multe ori, elevii decodează starea fizică a profesorului după gesturile acestuia și se adaptează în funcție de natura relației pe care au construit-o. În legătură cu istoricul acestor gesturi, expresiile faciale sunt prezențe primare în ontogeneza gestualității, unele
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Observând poziția picioarelor elevilor în timpul examenelor, se constată că unii dintre ei încrucișează gleznele, gest ce exprimă reprimarea anxietății și nervozității. De asemenea, mersul, cu toate componentele regularitatea, presiunea, viteza, lungimea pasului, elasticitatea, precizia direcției și viabilitatea este relevant în descifrarea caracteristicilor psihice ale partenerilor educaționali. Horst H. Rückle identifică unsprezece feluri de a merge: 1) ritmic (denotă bucurie, o stare psihică pozitivă); 2) sacadat (dictat de apariția bruscă a unor motive); 3) cu trunchiul țeapăn (exprimă mândrie, orgoliu, aroganță); 4
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de reflecție 1. Specificați de ce kinezica nu este o știință exactă precum matematica, fizica, chimia. 2. Explicați contribuția gesticulației la înțelegerea amplorii emoționale și logice a discursului și a oratorului. 3. Argumentați de ce femeile au o abilitate mai bună în descifrarea gesturilor decât bărbații. 4. Descrieți cum influențează parametrii gesturilor unei persoane starea de sănătate fizică și mentală. 5. Menționați efectele contopirii ființei umane cu tehnologia asupra comportamentului nonverbal. Întrebări grilă 1. Printre autorii care susțin caracterul înnăscut al gestului se
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Scriitorul, din cauza lipsei de hârtie, scria pe diferite imprimate, pe registre, pe filele unor cărți de poezie, oriunde descoperea posibilitatea să-și noteze primele forme ale inspirației, în general pe hârtie de calitate inferioară, cu un vârf de creion, încât descifrarea manuscrisului, de multe ori, e aproape imposibilă. Alteori, când scria cu cerneală, datorită porozității hârtiei cuvântul se întina, făcându-l indescifrabil”, scrie Victor Iova în Nota asupra Ediției, Capul de zimbru, povestiri, I, Cartea Românească, 1962. După moartea mamei, spunea
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
câmp transdisciplinar și inter-metodologic de cercetare, care permite abordarea practicii artistice din perspectiva celor mai variate domenii ale acțiunii, de la filosofie și știință (sociologie, psihologie, antropologie, etnologie) la economie și politică, post-estetica este un tip de discurs care apelează la descifrarea poetică, retorică, semiotică (în principal, pragmatică) și ideologică a unor semnificații sociale, politice, economice și, în general, culturale, care se manifestă în dependență de modul de redare estetică a operei de artă, mod succedat, în ordinea receptării, de un interes
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
rândul său, W.J.T. Mitchell ar fi pus în discuție transformarea câmpului vizual din perspectiva realizării faptului că ceea ce ține de spectator (vederea, privirea, practicile observării și supravegherii, plăcerea vizuală) ar putea ridica aceleași probleme ca variatele forme ale lecturii (descifrarea, decodarea, interpretarea) și că experiența vizuală și educația vizuală nu ar putea fi complet explicate după modelul textualității 93. Ca atare, cultura vizuală ar putea fi gândită în termenii unor combinații specifice de semnificații și subiecte particulare și istorice, numite
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
intuiții și construcții discursive din domeniile de interes care influențează practica artistică pot fi puse la lucru, asemenea unui instrumentar analitic, în exercitarea procesului critic. În raport cu istoria artei, care e înțeleasă, în general, ca istorie cumulativă a stilurilor, furnizând instrumentele descifrării simbolurilor vizuale interpretate și contextualizate, critica de artă poate dispune atât de o perspectivă asupra condițiilor acordurilor și rupturilor intervenite în practica artistică, cât și de o arhivă de criterii care pot fi utilizate în judecata critică. În privința conservării muzeale
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
disjuncției sintagmatice în favoarea unei combinații diegetice și inducând o lectură paradigmatică. Propunând un raport de reciprocitate între vizualitate și verbalitate, pe baza observației că cuvintele sunt adesea tratate ca pure fenomene vizuale, în timp ce imaginile vizuale pot apărea ca scenarii oferite descifrării, alegoria poate lua înfățișarea unei scrieri compusă din imagini concrete, revelându-și astfel natura sa pictogramaticală. Acest caracter sintetic al alegoriei, care subsumează în practica artistică aproprierea, specificitatea sitului, efemeritatea, acumularea, discursivitatea, hibridizarea și eclectismul, trece dincolo de categoriile stilistice și
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
noi. Ea înlătură elemente redundante, care nu erau necesare la aceste niveluri, deoarece semnificația lor se subînțelege oricum, anaforic, din celelalte elemente ale textului ori, deictic, din contextul extralingvistic, situațional; omiterea secvențelor superflue urmărește realizarea unei expresivități mai mari, iar descifrarea denotațiilor și conotațiilor elementelor omise și, în general, a sensului mesajului depinde de contextul imediat, indiferent dacă acesta este chiar textul / discursul sau informația de care dispun vorbitorii ori dacă este implicit din punct de vedere gramatical ori subînțeles din
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
ca efect final formarea unui cuvânt nou și se petrece exclusiv la nivelul sintaxei sintagmatice, iar înțelegerea mesajului nu mai depinde de contextul lingvistic imediat și, în etapele avansate ale condensării, nici de cunoștințele interlocutorilor. Ea nu mai implică, așadar, descifrarea sensurilor elementelor omise, întrucât elementul menținut nu sugerează sensul cuvântului omis, ci se lexicalizează și devine uzual cu înțelesul deplin al sintagmei condensate, care este, nu-i așa, unul singur în cazul unui grup sintactic stabil sau al unui cuvânt
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]