2,245 matches
-
pur și simplu, nu mai voiau să urmeze nici un sens și când domnul Meier trecea încet printre rândurile de bănci și pronunța propozițiile rar, pentru ca noi, aplecați peste caietele noastre, să le putem scrie pe cât posibil fără greșeală, ele se descompuneau într-o larmă păstoasă care mă făcea să intru în panică și din scrisul acela nu mai rămâneau decât trăsături și linii de necitit, la fel de tremurătoare ca mâinile care, și după terminarea dictării, continuau să tremure și nu mai încetau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
bea ca pe orice licoare euforizantă și fără să știe, locuieste într-un infern rudimentar ca și inima sa.” Știu, V. din spital. Celui tînăr îi apare, cumva, viitorul. S-a oprit din discuție pentru că, printre lumi pîrjolite și chipuri descompuse de țipete, a văzut trupul legat de aparate de aici din spital. M-a văzut limpede și pe mine veghind și-i năucit. Nu poate accepta un astfel de viitor dar simte că așa e. Căci, pînă la urmă, într-
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
-ne, căile de comunicare dintre noi s-au închis. „-Trupul?”-îmi răspunde Doctorul. „-Trupul e alfabetul. Parcă spuneai că nu-l mai chinuiești.” „-Știu, știu”-îl întrerup. De vină e, probabil, mirosul. Îmi pare că a început deja să se descompună. Tu nu simți nimic?” Prietenul se miră și mă întreabă din priviri arătîndu-mi țigara. „-Creierul e de vină”-îl liniștesc. „-Mintea se zbate degeaba. Doar inima o poate înnobila și limpezi. O inimă putredă va distruge gîndirea oricît de ascuțită
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
Albul satanic dezmoștenea tristețea coruptibilă a firescului, când genele iubirii își înseraseră peste vederea simțită de atâta apropiereă Și-n cele din urmă simt putrezirea visului înainte de a gusta din carapacea timpului ce-mi domină în umbra senzorială a necuvintelor Descompusă-n nefirescul nopților, m-adun în căutarea cioburilor, cristal peste așteptările mele. De atunci atâta iubire... PESTE TOATE NOPȚILE TRISTE O clipă de alb, întinsă pe un rug de noapte cu viețile de dragoste măslinite de sori și umbroase secete
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
în amărăciunea zilelor peste toată suflarea nebunoasă a sufletelor rămase pe scările grele pe care urcându-le numai o singură clipă nu simt decât marea spărtură a divinului. Oasele mele obosite în atâtea disperări ca niște orbite de nori se descompun, în stăpânul de vieți ce pe furiș încearcă să guste din dorința neînțeleasă a purității. Ochii mei, de atâtea înnoptări, au plecat să caute un freamăt al mărilor unde păsările au aceeași lege a dragostei și-mi astupă dorința, de
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
ofilite și călcate în picioarele răstigniților de sensuri în toamnele târzii... Sufletu-mi aleargă după primăverile în care soarele îmi va încălzi trupul pentru totdeauna, acel trup desprins de sintagma dulce a dragostei, ce ca o veșnicie își blestemă sângele descompus în emoțiile zilelor ce deformează imaginea ta prin mireasma florilor din pământurile durute ale acestui secol unde ființele nu sunt decât ploi căzute peste această planetă mișcătoare de idei prin tremurul clipelor sălbătăcite... Rămân pământul secular al primăverilor unde dorul
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
plapumă decapitată a spiritului ce-ți naște și-n mâine o viață de-a valma pe un pământ de cuvinte uitat în ochii mei ce nu mai plâng... În ochii mei ce nu mai plâng... MÂLUL OASELOR ALBE Nu mă descompune precum sulfamida buzelor tale ascunsă sub aripa cerului dureros de alb vătămător de cald al șoptelor, retrăind în chemările sângelui. Zidește-mă, în timpul luminii ce-ți mângâie lucirea încremenită și mișcătoare a trupului inert și stângaci spre mine. Simt atunci
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
calm în atingerea apogeului ucis, nu e nici o înserare neagră și nici un BOEM Zidit în margini de cer și cuvânt. Lacrima din mine mă arde, mă minte prin ceruri de gând... și-mi cere în durere RENAȘTEREA Tălpile timpului se descompuse spre un hazard suferind de unde s-a desprins un DECOR DE CEARĂ... PĂMÂNTUL TĂCERII DIN SERI Oprește Doamne înserarea, să pot să iubesc soarele ce se ascunde după tainele norilor. Oprește Doamne timpul în care El nu-mi mai răspunde
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
prin vânturile unei mări pustiite de vietățile somnambule. Și dorul prin covorul cald ce-ți sărută tălpile suspinând după setea de viață. Numai lacrimile, îmi scaldă-n zile trecerea unei neliniști ce-mi sună-n fiece secundă Ca un van descompus de iluzii... Prin trupul înghețat de trecerea în neființa luminată de patima firescului, țărâna cu moliciunea întunecată apasă ca un răcnet agățat în clopotele destinului. UN VISĂTOR MURIBUND DE IUBIRE d-lui actor Ovidiu Cuncea Ne sfâșia pe amândoi tăcerea
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
e câteodată un vis ce începe și sfârșește cu tine. Să fiu cuminte, îmi spunea aerul când i-am cerut pentru a nu știu cât-a oară, să-mi dea voie să mă purifice prin cele “O mie și una de nopți” descompuse liniștii în care oricât voi merge, voi îngenunchia adesea unui împărat ce-mi stăpânește stările până la cea din urmă dorință. Să fiu cuminte, îmi spunea setea de ziuă în care credeam că m-am amăgit asemeni întâmplărilor derapante de la un
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
puterea să mă ucizi până la ultima picătură pentru că la capătul celălalt al stropului exista dorul cumplit de ochii tăi, de glasul tău... în sfârșit de tine. Suferința îmi pare a fi uneori întuneric și ca un fulger inima mea se descompune... Mi se pare o explozie firească în lacrimile cerului. Ea mă schimbă, mă face mai puternică în fața răstigniților ce îmi întind capcanele surghiunului. Numai o undă a unui vis mă urmărește în patul flămând de iluzii până când mi se face
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
dor de un poem culcat pe genele lunii, acolo unde numai sufletul adoarme copleșit de sublimul speranțelor, acolo unde un timp născut de vămile dragostei îmi copleșise un dor nebun de patimi... Acolo unde ca o idilă vegheam un asfințit descompus de teama de a nu învinge până la urmă firimituri din balsamul tăcerii... Și ca un strigăt nebun mă despletesc să pot muri o singură dată în brațele durute de timp. Și ca un strigăt nebun mă domini în simpla formulă
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
înțelegi lumea e o prietenie dintre înghețul universului unde te poți strecura în diferite forme ale iluziei pentru a te adânci cât mai mult în luminile unor ființe ce au avut pasiuni emoționante... Să iubești scheletul unui nimic care se descompune pe o foaie albă, e ca și cum ai putea iubi cerul înzăpezit de ruinele visului, iar în ceasurile târzii ale nopților să simți depărtarea ce poate să-ți alunge sufletul în veșnicia neînțelesului unde nu mai poți să accepți toată priveliștea
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
alunece scaunul și să cad grămadă la picioarele me sei. La picioarele lui. Pentru o clipă, mă și văd ghemuită pe podea, neștiind ce să fac: să mă adun de jos și să mă recompun, sau să mă las așa, descompusă în fărâme, să mă contopesc cu podeaua și să dispar pentru totdeauna? — Nu-i o idee rea, admit eu, privindu-l serioasă prin ochelari. Putem încerca, sigur... — Să-ți spun atunci la ce mă gândesc, continuă Eduard, în tinzând mâna
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
cea mai iluzorie profesiune, căutînd să mă conving mereu că Împart dreptate, că mai e nevoie de mine, de cei cîțiva ca mine În societatea aceasta cenușie trăind o agonie fără sfîrșit, În care nimeni nu mai crede În nimic, descompusă Între minciună și neputință. Atunci cînd domnul Pavel va fi la cumpănă nu va mai putea fi salvat pentru că nu vor mai exista medicamentele trebuitoare, medicii vor scrie rețete degeaba, ziarele vor anunța, chiar În ziua aceea cu titluri orgolioase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
nimeni nu mai știe ce așteaptă. Ne aruncăm orbește în toate aventurile posibile - și nu găsim nicăieri un petic de pămînt ferm. Ne agățăm de diverse simulacre, de diverși trimiși providențiali, de diverse formule salvatoare. Toate se destramă, toate se descompun. Ceea ce acum este un ideal, va fi peste cinci minute o deziluzie, iar peste un sfert de oră un păcat. Din eroare în eroare, din păcăleală în păcăleală, din exasperare în exasperare, fugărim mereu o nălucă ce ne scapă printre
Din nou Mihail Sebastian (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8676_a_10001]
-
din start, a fost criticat de el continuu, fără nici o ezitare, făcînd obiectul a numeroase "cursive" de îndrăcită batjocură. Europa. Din bagajul de idei al lui Sebastian face parte și convingerea că Europa este o realitate desuetă, care s-a descompus fie sub loviturile "antieuropene" ale "mesianismului revoluționar" de extremă stîngă din Uniunea Sovietică și de extremă dreaptă din Italia, fie prin naturala ei îmbătrînire. Spiritul european, adică "spiritul democrat, industrial și libertar", îi pare pe ducă. Cînd Benda vorbește despre
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu-Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8633_a_9958]
-
divergente, amintirile comune se colorează în negru, sărutul iubitei devine simbolul trădării, idealurile comune se retrag și ura acerbă, ura tenace și totală, însoțită de surorile ei bune, ranchiuna nedomolită și invidia infernală, își fac apariția. Esența unei solidarități, chiar descompuse, se topește, și gândul eliminărilor reciproce, chiar prin crimă, încolțește, și chiar dacă rar devine fapt împlinit, răcorește sufletul devastat. Și cu toate acestea singurătatea care ne face semne de departe, semne prietenești, ale unei tandreți infinite, nu ne sperie (pe
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
deschise și se închise apoi.) Nu știu dacă e o contracție involuntară, dar mi-a făcut cu ochiul. Merge mai bine? Bishop dădu din cap. ― Toxina pare să se metabolizeze. Este puternică, dar corpul se dovedește capabil de a o descompune. Începe să apară în urină. Un mecanism surprinzător, corpul uman! O putere de adaptare remarcabilă! Dacă va continua să elimine otrava în acest ritm, Gorman se va trezi curând. ― Aș dori să clarific un lucru. Creaturile i-au paralizat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
supraimprimare secundă pare să fi fost Turner.“ „Turner? Tipul cu care ne chinuiau pe noi la Civilizație engleză? Ăsta n-a trăit mai demult?“ „Ba da. William Turner, pictor britanic, specializat în compoziție de peisaje: 1775-1851. Lucra pe condiții atmosferice, descompunând lumina și ceața în straturi succesive. Pe urmă, le aplica peste desenul inițial: un turn, o catedrală, un port. Scena dispărea instantaneu. Ziceai că omul face meteorologie, când, de fapt, dedesubt era un oraș întreg! Așa a pictat Ploaie, vapori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
picioare? Dacă s-ar găsi cineva suficient de deștept să ia parametrii ăștia și să-i așeze-ntr-un tabel, am obține toate variantele posibile ale memoriei: cuvinte, imagini, obiecte, cu tot cu scheletul neuronal care stă la baza lor. Am putea descompune procesul bucată cu bucată, segment după segment, până la celulele formatoare ale memoriei și la substanțele nutritive care-o alimentează. De-aici încolo, n-ar mai fi decât o chestiune de permutări: ce să schimbi cu ce. Restul sunt detalii, variații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
auzea numele. Laguna deșertului, saturată de sare de brom și cloruri de magneziu, legată de Marea Caspică printr-un canal de 12 kilometri, altădată fremătând de apă. Nenumărate corăbii fuseseră atrase și înghițite aici, purtate spre Karabogaz, apoi arse și descompuse în ochiul deșertului, laolaltă cu tone de pești morți. În mijlocul ochiului, o rangă sucită, zgrunțuroasă, maro-oranj, și ochelarii unui motociclist, cu rozetele calcinate de noxe. Macedonski ar fi înnebunit de plăcere. Alături, pe latura dinspre ferestrele Facultății, al cincilea computer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
activitate și totalitate a reprezentărilor mentale (inclusiv imagistice) reprezentare intelectuală. Adrian Marino înțelege prin ideea de literatură „orice enunț despre literatură exprimat în formă lexicală sau discursivă, teoretizată, discontinuă sau sistematică, fragmentară sau organizată.” Ideea de literatură poate fi însă descompusă într-o serie de unități de bază, sensuri originare, simultane, date de la început, în continuitate neîntreruptă. Unele sensuri mor pentru a reînvia, altele par perimate în anumite perioade pentru ca în altele să se dovedească mai puternice. Nu există valori și
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
relații cu trecutul. Prin constituirea unei memorii colective (etnice, apoi naționale), intelectualii români au revendicat drepturi politice întemeiate în trecutul pe care îl imaginau națiunii române. Tiparul mișcărilor naționale din țările "mici" ale Europei Centrale și de Est poate fi descompus, urmându-l pe M. Hroch (1985, p. 23), în trei reprize succesive: a) Faza A, a interesului scolastic, în care cărturarii "descoperă" națiunea și prin aceasta declanșează mișcarea de construire a statului-națiune; b) Faza B, a "agitației patriotice", în care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
aproape în colț, nu pleca, asculta și tăcea cu încăpățânare. — Dați-mi voie, polemiza cu înflăcărare Evgheni Pavlovici, nu am nimic de zis împotriva liberalismului. Liberalismul nu este un păcat; este componenta necesară a unui întreg, care, fără el, se descompune sau moare; liberalismul are același drept la existență ca și conservatorismul cel mai cuminte; însă eu combat liberalismul rus și repet că îl combat numai pentru că liberalul rus nu este liberal rus, ci liberal nerus. Arătați-mi un liberal rus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]