79,897 matches
-
dar care nu erau luate în seamă, o privea cu blândețe. Măsuța elegantă era întruchiparea bunicuței cochete pregătită oricând să iasă la plimbare. Obiecte puține, dar care purtau amprenta iubirii celor care au locuit acolo cu mult timp în urmă. Descrierea devine digresiune, autoarea devine un elev sârguincios care vrea să scrie tot ce știe, vrea să epuizeze subiect-obiectul: O lună plină o privea îngăduitoare, iar lumina ei îi dezmierda obrajii palizi pe care se distingeau cu ușurință urme sărate. Părea
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
mai mult în textele Mihaelei Alexa este ambiguitatea, mai exact ambiguizarea. Nu știm cine vorbește, cu cine vorbește, cine este naratorul, dacă naratorul e subiectiv sau obiectiv, în ce măsură este implicat direct sau indirect în narațiune. Un text realist? Pagini fantastice? Descrierea fenomenologică a unui traseu oniric? Fără îndoială că întâlnim în nuvelă toate aceste aspecte și încă multe altele. Nu știu câte cititoare se vor identifica cu trăirile Karinei, câte ar dori să-i repete destinul, dacă și-ar dori sau nu o
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
tradițional (spațiul devine unul limită tocmai prin nedeterminare), predilecția pentru alb-negru, această predilecție coincizând în imaginar cu perioada filmului mut, în care gesturile sunt mult amplificate, absența aproape totală a narațiunii, ceea ce presează logic și necesar asupra dialogului și a descrierii. Faptul că Mihaela Alexa scrie și poezie e foarte bine, pentru că o face să fie mai atentă la structurile strânse (proza propriu-zisă e mult mai laxă). Cred că într-un viitor nu prea îndepărtat, autoarea va scrie și teatru. Pledează
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
PEDAGOGIA, BARCELONA, Henrich y Compañía, colección BIBLIOTECA DE NOVELISTAS DEL SIGLO XX, 1, 1902 (c) 2011, Institutul European Iași, pentru prezenta ediție în limba română www.euroinst.ro INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 euroedit@hotmail.com Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României UNAMUNO, MIGUEL DE / Miguel de Unamuno ; trad.: Carmen Bulzan ; pref.: Teodor Dima. Iași : Institutul European, 2011 Bibliogr. ISBN 978973-611-797-8 I. Bulzan, Carmen (trad.) II. Dima, Teodor (pref.) 821.134.2-31=135.1 Reproducerea (parțială
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
voi fi nimic". Ieșind din apartamentul său, vede trecând imaginea mamei, cu un suspin mut pe buze și indiferența uimirii cronice în ochi. "Trebuie să provoc o scenă în această noapte, care să mă facă disperat, scenă în a cărei descriere să fiu blocat... Nu pot fi dubii, o logodnică, înafară de alte lucruri, este un excelent subiect de experimentare literară. Are dreptate Menaguti, marile iubiri au ca scop a produce mari opere poetice, iubirile vulgare sfârșesc în a face copii
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
de-al doilea capitol, intitulat „Trei mari autori tragici, o singură legendă: Electra”, ne-am referit la cadrul reprezentațiilor dramatice și la condițiile materiale ale acestora (de la implicarea arhontelui, a coregilor și autorilor în buna 4 desfășurare a concursului, până la descrierea spațiului teatrului grecesc, mașinăriilor, costumelor și măștilor etc.Ă. Cea mai mare parte a lucrării a fost dedicată prezentării tragediilor grecești care au preluat de la Homer legenda Electrei: este vorba despre Choeforele lui Eschil, Electra lui Sofocle și cea a
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
propria agenție de marketing și publicitate (Image Group). Ștefanov Dan, Cum să-ți faci publicitate.Ghid practic testat (c) 2009 Institutul European, Iași www. euroinst.ro INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43, 700107, C.P. 161 euroedit@hotmail.com Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României ȘTEFANOV, DAN Cum să-ți faci publicitate : ghid practic testat / Dan Ștefanov Iași: Institutul European, 2009 Bibliogr. ISBN 978-973-611-600-1 659.1 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
sigla și sloganul. Sunt adeptul utilizării unor fonturi comune pentru scrierea denumirii firmei, nu fonturi rotunjite, nu alambicate, ci simple și de o mărime suficient de mare cât să iasă în evidență. În Footer mai poți să adaugi și o descriere a activității tale. Sub Header poți să tragi și o linie cu ajutorul liniilor din josul paginii și vezi că poți să-ți alegi grosimea și numărul de linii. În subsol sau în Footer trebuie să scrii datele de identificare ale
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
uiți să mulțumești. Semnezi sub scrierea numelui tău și a funcției tale. Deci scrisoarea ar trebui să fie clară, respectuoasă și concisă și maxim format A4. Excepție de la regulă o face oferta comercială care ar trebui să conțină la cuprins descrierea detaliată a produselor sau serviciilor pe care le comercializezi. În situația în care folosești scrisoarea ca mod de felicitare sau de anunțare a câștigătorului unui concurs (deci exploatezi o bază de date), trebuie să ai un număr de înregistrare obținut
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
și de aici, după o scurta examinare, "zboară" la coș sau pe stradă. > Broșura este o lucrare produsă în tipografie, având un număr mic de pagini, de obicei capsate, legate într-o copertă nepretențioasă. În cadrul broșurii poți să vii cu descrierea tehnică a produselor sau serviciilor tale, cu descrieri financiare sau alte informații despre care crezi că ar fi utile. > Catalogul este utilizat ca instrument de prezentare a activității unei firme. Prin text și ilustrație, catalogul oferă posibilitatea prezentării unei largi
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
la coș sau pe stradă. > Broșura este o lucrare produsă în tipografie, având un număr mic de pagini, de obicei capsate, legate într-o copertă nepretențioasă. În cadrul broșurii poți să vii cu descrierea tehnică a produselor sau serviciilor tale, cu descrieri financiare sau alte informații despre care crezi că ar fi utile. > Catalogul este utilizat ca instrument de prezentare a activității unei firme. Prin text și ilustrație, catalogul oferă posibilitatea prezentării unei largi oferte de bunuri și servicii, grupate pe categorii
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
ca entitățile negative să nu taie acest cordon. Puteți Întreba. Haideți să vorbim astăzi mai mult despre ceea ce trebuie să facem pentru a ne schimba alimentația, modul de viață. Data trecută ne-ați promis că astăzi o să ne dați o descriere mai profundă sau mai detaliată despre ceea ce trebuie să facă oamenii din moment ce au făcut mult și s-au dezis de carne. Ce urmează? Sunt Alexandra. Puteți să mai repetați o dată? Deci, data trecută am vorbit așa: că omul ca să se
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
de a stârni dragostea de lectur?, patimă pentru carte, sfiiciunea nobil? În fața ideii de frumos " . Cum misiunea poetului este, de la Rimbaud Încoace, aceea de a revelă „nev?zutul, neauzitul, inefabilul" , „de a dezv?lui personalitatea latent? a lucrurilor", spa?iul descrierii se modeleaz? conform viziunii artistice pe care acesta o are asupra universului. Lumea operei Înceteaz? a mai fi „o mas? opac?", nesemnificativ?? ?i devine, printr-un complex sistem de simboluri, „un cosmos viu, articulat, semnificativ" universul poetic. Dar peisajul eminescian
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
condi?iei sale omene?ți "; astfel, „ viziunea paradisului terestru e În tot momentul proiectat? În oglindă iubirii ?i a mor?îi, cei doi factori fundamentali ai existen?ei romantice" . Luna, codrul, lacul, teiul, floarea albastr?, marea etc. nu sunt, În descrierile eminesciene, simple elemente de peisaj, ci locuri poetice „unde spiritul romantic reg?se?te ritmurile marelui univers" , simboluri ale „materiei În ve?nic? alc?tuire", ale unei „entit??i metafizice" pentru care timpul este infinit: „Natură e o entitate metafizic
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
le nume?te Edgar Papu). Aceast? deschidere c?tre „metaspa?ialitate" se contureaz? pe de o parte la nivelul con?inutului imagistic, dar ?i la nivelul expresiei poetice', În poezie, cuvantul, imaginea, efectul fonetic creeaz? astfel de sugestii. De exemplu, descrierea palatului Dochiei sau a domei celeste, simbolizând acel tip de spiritualitate dacic? deschis ideii de cunoa? tere, devin, În crea?ia eminescian?, reprezent? ri simbolice ale infinitului, pentru c?, „dezgustat de lumea m?runt?", „poetul se refugiaz? În Împ????ia
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
printr-o subtil? incursiune În lumea mitului, motiv pentru care elementele ce-1 compun tind s? cumuleze semnifică?îi adânc filozofice (luna devine un simbol imuabil al cosmosului, marea o matrice existen?ial?, simbol al genezei, codrul o lume atemporal?). Descrierea cet??ilor antice (Babilon, Egipt, Grecia, Dacia) reprezint? astfel un exemplu elocvent ce relev? pe de o parte viziunea arhitectural? a poetuluidemiurg, „titanica sete de frumuse?e ?i plenitudine rev?rsat? În crea?ie" (Z. D.-Bu?ulenga), dar ?i
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
acestă idee pe care L. Blaga o va demonstra mai târziu În filozofia spa? iului mioritic. Aceast? „coborâre" e Întruchipat? În poezia lui Eminescu În simboluri diferite „imagini ale unei mitologii neînchise" (Zoe D. Bu? ulenga) ce se concretizeaz? În descrierea unor spa?îi nelimitate, cum ar fi muntele imens unde I?i aveau s?la? zeii: „ El de dou? ori mai nalt e, decat dep?rtarea-n soare. Stânc? urcat? pe stânc?, pas cu pas În infinit Pare-a se urcă
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Zeii Daciei acolo locuiau -poart? solar? În a oamenilor lume sc?rile de stânci coboar?", iar sc? rile, „simbol În vertical? al evolu?iei, punte de comunicare Între cosmic ?i terestru, figureaz? că un intermediar arhitectonic", ele fiind prezente În descrierea palatului Dochiei (f?urit din „stânce sure", având drept stâlpi „mun?i de piatr?", strea?în? „o p?dure" toate fiind simboluri ale infinitului), dar ?i a domei celeste. Atingând, din „ceruri", culmile stâncilor, „ Doina str?luce?te-n noapte
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
libertate absolut? În cunoa?tere ?i spre unitatea fiin?ei adânci, Încercat? la toate nivelurile, dincolo ?i În pofida tuturor interdic?iilor". (Zoe D.-Bu? ulenga). O alt? expresie poetic? a dimensiunii infinite a naturii se poate reg?și ?i-n descrierea peisajelor polare În care „Eminescu afirm? un sentiment dominant de evaziune În spa? iu ". (Eugen Simion) „Nostalgia luminii", „albul fantastic al ghe?urilor polare", „boitele de smarald ale palatului", „portalele Înalte de la hale / Cu lungi coloane de z?pad?, cu
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
feeric al p?durii sc?ldate În razele de argint ale astrului nocturn. În „ ?? lin (file din poveste)", floarea albastr? devine simbolul iubirii Împlinite, pe care natura o binecuvânteaz?. Ea este prezent? de aceea, În mod simbolic nu numai In descrierea cadrului natural: „Acolo, lang? izvoar?, iarbă pare de om?ț, Flori albastre tremur ude În v?zduhul ?? mâiet", dar ?i că podoab? sacr? pe care fata de Împ?rât o poart? la nunta sa: „Astfel vine ml?dioas?, trupul ei
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
neamprostia, furtul, șpagă. Unde e țară pe care bunicul (Dumnezeu să îl ierte) mi-o descria că un ținut de basm, al demnității, al muncii, al educației? Unde? Chiar 50 de ani să fi distrus tot sau, de fapt, era descrierea unui ținut, a unei vieți pentru care el luptase la Mărășești, el urmase pe mareșalul Averescu în calitate de deputat, senator, judecător, avocat, isi crescuse cele trei fete, le măritase și trăise exproprierea, declasarea, foamea, boala, să fie un om hăituit, să
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
Bârladul meu e-o apă și-un oraș,\A fost întâi orașul,a fost apa ?\ In mine cânta un pian gingaș,\Suav,din adâncimi, îi sună clapa.” Un lucru este cert pentru turiști,bârladenii sunt oameni primitori. In lucrarea sa, „Descrierea Moldovei”, Dimitrie Cantemir ne amintește: „...unii așteaptă cu masa de prânz până la al nouălea ceas din zi și,ca să nu mănânce singuri,își trimit slugile pe ulițe și le poruncesc să poftească la masă drumeții pe care îi întâlnesc”. Poetul
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
venit în gură de la sine, fără s-o gândesc. După protestele cuvenite, a plecat să aranjeze totul și a venit înapoi cu lumânări și bețișoare parfumate. — Remus nu e de acord, zice, dar vine mâine seară să petrecem weekendul împreună. Descrierea fizică a lui Remus e inutilă, pentru că el place femeilor și fără vorbe abil înșirate. Remus, în general, vine la un weekend triolist cu mâinile goale. în loc de șampania rangului de pianist, el îți oferă din prag un zâmbet neîmplinit și
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
localității. Sistemul de canalizare prezintă următoarele avantaje: - depoluarea pânzei freatice subterane; - depoluarea solului; - depoluarea microclimatului; - protecția locuitorilor prin eliminarea surselor de infectare; - depoluarea apelor uzate în stația de epurare a localității; - ridicarea nivelului de trai a locuitorilor. 1.1.4. Descrierea lucrărilor propuse Având în vedere complexitatea lucrărilor ce trebuiesc executate am structurat proiectarea pe următoarele obiecte: 1.1.4.1. Rețea canalizare în sistem unitar Rețeaua de canalizare concepută în sistem unitar descarcă apele uzate și cele meteorice în stația
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
următoarele avantaje: - depoluarea pânzei freatice subterane; - depoluarea solului; - depoluarea microclimatului; - protecția populației prin eliminarea surselor de infestare; - depoluarea apelor uzate în stația de epurare ce urmează a fi proiectată și executată; - creșterea nivelului de trai al populației. 1.3.2. Descrierea funcțională și tehnologică Municipiul Fălticeni dispune de o rețea de canalizare care deservește doar o parte din populația orașului. Rețeaua de canalizare proiectată utilizează la maxim rețeaua de canalizare existentă, realizându-se, în același timp, și extinderea acesteia în zonele
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]