6,256 matches
-
indivizi care se (tiu unii pe al(ii (( care au o voce moral(" (Etzioni, 1993: ix). Ideea rețelei apare și la alți autori. "Cu mulți ani în urmă, explicând interrelaționarea complexă a ființelor vii în habitatele lor, Darwin utiliza termenul descriptiv rețeaua vieții. Această frază succintă descrie chiar foarte bine conceptul nostru de comunitate. Aceasta este o rețea a vieții în interiorul căreia trăiesc membrii ei." (Mercer, 1956: 18). 2.4. Ideologiile politice și comunitatea În pregătirea prezentării propriei perspective asupra comunității
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
7. Social și spiritual Apropierea dintre dimensiunea socială și cea spirituală în comunitate este relevată de Elisabeth Frazer făcând apel la aspectele ce o constituie. Comunitatea ar fi în primul rând o valoare, un ideal. Apoi ar fi o categorie descriptivă, un set de variabile. Pe de altă parte, ar fi un termen ce semnifică o entitate ("comunitatea" sau "o comunitate") ce include persoane sau instituții, la nivel micro, mezo sau macro. Alteori este privită ca relație ("în comunitate"), un set
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
urmăresc o multitudine de scopuri diferite, împărtășind o viață comună fără a fi comandați, ci doar guvernați. A privi oamenii ca "resurse umane" este lucru obișnuit în afaceri sau armată, dar este complet nepotrivit în comunități. 2.14. Normativ și descriptiv Orice definiție a comunității trebuie să fie neutră din punct de vedere axiologic. La Selznick teoria comunității este atât normativă, cât și descriptivă, pentru că distincția între ce este mai bine și ce este mai rău trebuie făcută sprijinindu-ne pe
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
este lucru obișnuit în afaceri sau armată, dar este complet nepotrivit în comunități. 2.14. Normativ și descriptiv Orice definiție a comunității trebuie să fie neutră din punct de vedere axiologic. La Selznick teoria comunității este atât normativă, cât și descriptivă, pentru că distincția între ce este mai bine și ce este mai rău trebuie făcută sprijinindu-ne pe descrierea sistematică a vieții în comunități. Dacă este să fie potrivit ca ghid pentru criticism și reconstrucție, un model normativ trebuie construit pe
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
politice, unde (ncearc( s( rivalizeze cu socialismul, conservatorismul, liberalismul, naționalismul (( alte isme care ((( croiesc drum c(tre platformele partidelor, grupurilor de presiune, c(tre programele mi(c(rilor sociale, sau proiectele societ((ii civile" (Frazer, 1999: 14). Jocul acesta între descriptiv și normativ ne conduce către o altă tipologie a comunitarismelor. Comunitarismul fenomenologic, cum îl numește Steeves, preocupat să descrie și nu să imagineze, nu întâmpină dificultăți atunci când încearcă să fixeze și să legitimeze o metodă de a trasa o graniță
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de comunitate, anume aceea legată de aspectele soft ale comunității, poate fi explicată și operaționalizată utilizând conceptul de capital social. Dezvoltarea celor două concepte în științele sociale a fost inegală, studiile pe tema comunității rămânând în mare măsură la nivel descriptiv și eșuând în a oferi un set de generalizări de care sociologia să se poată folosi, spre deosebire de studiile dedicate capitalului social, care au permis conturarea unui cadru teoretic consistent al acestui concept. Totuși, studiile pe tema comunității au rămas în
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
oferi un set de generalizări de care sociologia să se poată folosi, spre deosebire de studiile dedicate capitalului social, care au permis conturarea unui cadru teoretic consistent al acestui concept. Totuși, studiile pe tema comunității au rămas în mare măsură la nivel descriptiv și au eșuat în a oferi un set de generalizări de care sociologia să se poată folosi. Din acest motiv, conceptul de comunitate a și rămas într-un con de umbră, studiile concentrându-se asupra altor concepte alternative, mai pline
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
lor acum câteva zeci de ani. Se datorează toate acestea procesului de globalizare? Nu îmi propun aici să demonstrez o cauzalitate directă între procesul de globalizare și toate aceste schimbări care au loc în sat.. Într-un demers mai degrabă descriptiv, cum este cel de față, scopul este de a înregistra toate aceste schimbări față de modelul comunitar tradițional și pe cât posibil de a le supune interpretării. Cum se comportă deci două sate din România în acest context al emergenței unei culturi
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cu instrumente diferite, ce au urmărit fiecare aspecte distincte. Un alt motiv ține de modul de culegere a datelor, în eșantionul Barometrului Rural 2007 nefiind acoperite toate județele (spre deosebire de celelalte două). De aceea analiza de față rămâne una cu valențe descriptive. În ce privește analiza dimensiunilor relevante pentru globalizare, cu precădere datele calitative arată că cea mai mare parte din aceste dimensiuni au mai degrabă efecte indirecte, implicite, puțin vizibile în planul realității sociale cotidiene, pentru cele două comunități studiate. Dintre toate dimensiunile
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
NETEDU INSTITUTUL EUROPEAN 2011 CUPRINS Introducere / 11 Capitolul 1. INTRODUCERE ÎN STATISTICA SOCIALĂ / 13 1.1. Rolul statisticii în științele sociale / 13 1.2. Statistica ca metodologie de tip cantitativ / 16 1.3. Metodele statisticii / 19 1.3.1. Statistica descriptivă / 20 1.3.2. Statistica inferențială / 23 1.3.3. Estimări ale populației / 25 Capitolul 2. PROBLEMA MĂSURĂRII ÎN ȘTIINȚELE SOCIALE / 29 2.1. Numărare și măsurare / 29 2.2. Despre măsurare în științele sociale / 30 2.2.1. Definiții
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
înțelegerea realității se poate obține îmbinând cunoașterea sociologică cu cea statistică. Nu trebuie uitat că statistica este doar un instrument care ne ajută în analiza fenomenelor sociale. 1.3. Metodele statisticii Metodele statisticii pot fi împărțite în două categorii: statistica descriptivă și statistica deductivă sau inferențială. Dacă ne raportăm însă la faza în care vorbim de analiză statistică în economia unei cercetări sociologice putem să facem o discriminare mai fină. Când ajungem la etapele finale ale anchetei, datele obținute de la/sau
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
metode analitice o explicație a modului cum ia naștere această relație demonstrată. Utilizarea de tehnici statistice complicate în anchete provine adesea din dorința de a stabili și a interpreta relații care variază după mai multe caracteristici. 1.3.1. Statistica descriptivă Statistica descriptivă înseamnă exact ceea ce sugerează numele. Este vorba de metode pentru descrierea fenomenelor sociale care furnizează descrieri numerice. Aceste descrieri nu trebuie făcute la voia întâmplării. Ne aflăm într-o situație similară cu cea de la observația participativă. Dacă nu
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
o explicație a modului cum ia naștere această relație demonstrată. Utilizarea de tehnici statistice complicate în anchete provine adesea din dorința de a stabili și a interpreta relații care variază după mai multe caracteristici. 1.3.1. Statistica descriptivă Statistica descriptivă înseamnă exact ceea ce sugerează numele. Este vorba de metode pentru descrierea fenomenelor sociale care furnizează descrieri numerice. Aceste descrieri nu trebuie făcute la voia întâmplării. Ne aflăm într-o situație similară cu cea de la observația participativă. Dacă nu urmăm un
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
foarte largă de la venituri mici sau lipsa venitului până la venituri foarte mari. Pornind de la clasificarea variabilelor realizată în tabelul nr 1.1, variabilele sex, vârstă și venit se încadrează astfel: Tabelul nr. 1.2: Tipuri de variabile folosite în statistica descriptivă Variabile Discontinue Continue Calitative Sex Cantitative Vârsta Venit Variația valorilor pentru o anumită caracteristică reprezintă o primă preocupare a statisticilor descriptive. Setul total al valorilor pentru o anumită caracteristică este cunoscut ca distribuția variabilelor. Fiecare variabilă are o distribuție specifică
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
1, variabilele sex, vârstă și venit se încadrează astfel: Tabelul nr. 1.2: Tipuri de variabile folosite în statistica descriptivă Variabile Discontinue Continue Calitative Sex Cantitative Vârsta Venit Variația valorilor pentru o anumită caracteristică reprezintă o primă preocupare a statisticilor descriptive. Setul total al valorilor pentru o anumită caracteristică este cunoscut ca distribuția variabilelor. Fiecare variabilă are o distribuție specifică pentru o populație dată. De exemplu, membrii grupului de care am vorbit sunt distribuiți referitor la valorile masculine sau feminine într-
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
este distribuția grupului în funcție de variabila sex (gen). În același fel, persoanele care compun grupul reprezintă o distribuție specifică în funcție de variabilele: vârstă și venit. Rămâne să analizăm în ce mod aceste distribuții diferă de cea prezentată anterior. Putem spune că statistica descriptivă reprezintă un set de metode folosite la asamblarea, organizarea și redarea distribuției variabilelor (care sunt cunoscute și sub numele de date). Metodele obișnuite de descriere a datelor anchetei sunt absolut inteligibile. Să considerăm cazul unui chestionar care este construit din
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
cu o precizie extrem de mare după ce au fost numărate cel mult 5% din voturi. Acest lucru este realizabil deoarece prin utilizarea eșantioanelor mici se poate estima corect cum va vota întreaga populație. În concluzie putem spune că: 1. Analiza statistică descriptivă este folosită pentru a descrie și rezuma seturile de date. Răspunde la întrebări cum ar fi: "Care este vârsta medie a persoanelor care intenționează să voteze la viitoarele alegeri?" sau "Care este proporția bărbaților care au fost selectați în eșantion
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de generare a datelor. Fără această informație nu putem determina dacă aplicarea procedurilor standard de analiză a datelor nu va produce concluzii eronate. Doar prin cunoașterea procesului prin care datele au fost generate vom fi capabili de formularea unor inferențe descriptive sau cauzale valide. În cazul unui sondaj de opinie, înregistrarea procesului de generare a datelor presupune cunoașterea metodei de selectare a eșantionului, precum și a modului exact de formulare a întrebărilor ce au fost adresate subiecților."7 Este posibil ca una
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
x=media prețului care a rezultat din baza de date=8,53 ron t= 1,96 pentru P=95% ES=, unde σ este deviația standard, iar n este volumul eșantionului. Rezultatele din baza de date cu ajutorul programului SPSS sunt următoarele: Descriptive Statistics N Mean Std. Deviation Care este prețul pe care l-ați da pentru o sticlă de bere Ciucaș 1159 8,53 1,24 Deci, deviația standard este de 1,24 ron, iar ES va fi 1,24/. ES=0
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
sintaxa unor anumite comenzi și vrem ca acestea să fie salvate în fișierul de sintaxă (nu în cel de rezultate) selectăm ori de câte ori dorim opțiunea PASTE ce apare în fereastra comenzii. Exemplu: Pentru a calcula frecvențele vom selecta din meniu ANALYZE/ DESCRIPTIVE STATISTICS/ FREQUENCIES, selectăm variabila care ne interesează din lista afișată (apăsând pe săgeată) însă, în loc să continuăm cu OK, vom alege PASTE care va copia comanda în fișierul de sintaxă. * Un fișier de sintaxă se definește prin nume și extensie care
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
multe investigații, cercetătorul dorește să știe câți respondenți au dat un răspuns clar. De exemplu, câte cazuri din fișierul de date erau femei sub vârsta de 40 de ani. Răspunsurile la acest tip de întrebare sunt furnizate dacă folosim ANALYZE/DESCRIPTIVE STATISTICS / FREQUENCIES. Vom dori să obținem un tabel care arată numărul de cazuri care au obținut un anume scor pe o variabilă, subdivizate în funcție de scorul lor pe o altă variabilă. De exemplu, să presupunem că vrem un tabel care să
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
în funcție de scorul lor pe o altă variabilă. De exemplu, să presupunem că vrem un tabel care să ne arate numărul de femei și de bărbați care vin din mediul rural și urban. Acest tip de tabel este furnizat de ANALYZE / DESCRIPTIVE STATISTICS / CROSSTABS. Pentru că am obținut un tabel care ne arată numărul de oameni de orice sex, venind din cele două medii de rezidență, ne putem întreba dacă există o relație semnificativă între acești doi factori: vin proporțional mai mulți bărbați
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
relație semnificativă între acești doi factori: vin proporțional mai mulți bărbați din mediul urban decât femei? Pentru a vedea dacă acest tip de relație există, avem nevoie de testul pentru cel mai mare scor care poate fi obținut cu ANALYZE/DESCRIPTIVE STATISTIC / CROSSTABS. Cum sunt scorurile distribuite? Cum sunt scorurile procentuale? Dacă vrem să vedem cum sunt scorurile distribuite (poate dorim să vedem dacă sunt distribuite normal) sau să descoperim scorurile procentuale, folosim ANALYZE/DESCRIPTIVE STATISTIC / EXPLORE. Care sunt sensurile și
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
care poate fi obținut cu ANALYZE/DESCRIPTIVE STATISTIC / CROSSTABS. Cum sunt scorurile distribuite? Cum sunt scorurile procentuale? Dacă vrem să vedem cum sunt scorurile distribuite (poate dorim să vedem dacă sunt distribuite normal) sau să descoperim scorurile procentuale, folosim ANALYZE/DESCRIPTIVE STATISTIC / EXPLORE. Care sunt sensurile și media? Poate am dori să știm care a fost scorul mediu pe o anume variabilă: care a fost media de vârstă a tuturor cazurilor din fișierul de date. Aceste date pot fi găsite folosind
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
EXPLORE. Care sunt sensurile și media? Poate am dori să știm care a fost scorul mediu pe o anume variabilă: care a fost media de vârstă a tuturor cazurilor din fișierul de date. Aceste date pot fi găsite folosind ANALYZE/DESCRIPTIVE STATISTIC / DESCRIPTIVE. Dacă dorim să aflăm care este media subgrupelor de respondenți, cum ar fi media de vârstă a bărbaților și apoi a femeilor, avem nevoie de ANALYZE/ COMPARE MEANS / MEANS. Care este media pentru subgrupele de respondenți? Dacă vrem
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]