2,278 matches
-
în opinia oficială, serveau scopuri ostile regimului. Prin reminiscențele din copilărie incluse în text, prin referirile la existența amară a țărănimii sărace, a dezmoșteniților în general, publicistica prefigurează proza narativă a lui S. Un articol din „Lumea românească” se intitulează Desculții. Trecând peste romanele Taifunul (1937)și Oameni cu joben (1941), narațiuni comerciale, renegate mai târziu de autor, întreaga proză explicit literară e de caracter autobiografic asumat: „Biografia mea - dezvăluie scriitorul - este uriașa ladă din care am scos pe rând și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
Zile de lagăr (1945), jurnal al detenției din timpul războiului, literatură prin expresivitatea situațiilor și a portretizărilor, prin efuziunile lirice și, înainte de toate, prin stilul inconfundabil. Dar debutul prozastic care îl impune se produce odată cu tipărirea, în 1948, a romanului Desculț, apărut inițial, în bună parte, în „Contemporanul”. Reeditat în numeroase rânduri, tradus și difuzat peste hotare, va ieși în 1960 într-o versiune mult dezvoltată, alcătuită din trei volume: Clopote și struguri, Printre stele, Carul de foc. El deschide un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
1960 într-o versiune mult dezvoltată, alcătuită din trei volume: Clopote și struguri, Printre stele, Carul de foc. El deschide un ciclu, din care fac parte toate celelalte romane și nuvele ale autorului, afară de Șatra (1968). Scris la persoana întâi, Desculț încheagă, din imagini trecute prin sensibilitatea copilului Darie, alter ego al naratorului, un tablou epopeic al vieții de chin dusă de sărăcimea satelor din câmpia Dunării în primele două decenii ale secolului al XX-lea. Interesul acestei construcții epice stă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
o coardă la cea mai superficială atingere. Prozatorul relatează cu o durere reprimată, scrâșnind parcă din dinți, neîngăduindu-și sieși și cititorului nici o lacrimă, stârnind nu înduioșarea, ci o indignare crescândă, o explozie de ură împotriva celor vinovați de suferința „desculților”. Fraza e mai adesea scurtă, vâjâitoare ca plesnetul de bici, usturătoare, cu insistări și reveniri obsesive asupra unui element esențial al ideii exprimate: „Plouă. Acum plouă. Stau în casă. Fereastra e fumurie. Duzii din fața casei, salcâmii de lângă ulmi, salcia de lângă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
alte elemente de tehnică literară, precum desele intervenții apreciative, simularea convorbirii cu cititorul, exclamații, interogații, invocarea permisiunii de a întrerupe narațiunea în vederea unei descrieri, produce un stil de un pronunțat romantism, impropriu creației obiective, dar adecvat tensiunii discursului narativ din Desculț. Cu tot realismul dur al scenariului, S. nu e un narator obiectiv, ca Liviu Rebreanu, ci un poet, asemenea lui Mihail Sadoveanu. El nu transfigurează o realitate, ci edifică una proprie. Lumea din Desculț pare să aparțină unui tărâm de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
dar adecvat tensiunii discursului narativ din Desculț. Cu tot realismul dur al scenariului, S. nu e un narator obiectiv, ca Liviu Rebreanu, ci un poet, asemenea lui Mihail Sadoveanu. El nu transfigurează o realitate, ci edifică una proprie. Lumea din Desculț pare să aparțină unui tărâm de altundeva: peisaj arid, climă aspră, trai mai mult decât auster. Chiar denumirile așezărilor reflectă, în multe cazuri, condiții de existență precară, degradantă: Omida, Belitori, Râioasa. Oamenii acestor locuri poartă și ei nume cu sonorități
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
poartă și ei nume cu sonorități stranii: Bubulete, Juvete, Uțupăr, Ulmaz, Tutanu, Ududui, Zavera, Ovedenie, Tiță Uie, Trăcălie, Zgămâie, Năbădaie. Având pământ puțin, câte o biată „fâșteică” de arătură sau chiar deloc, cei mai mulți își duc veacul în cocioabe betegoase, umblă desculți, poartă, dacă au, căciulă iarna și vara sau umblă pe ger și arșiță cu capul descoperit. Hrana se compune din grăunțe fierte, păsat, lapte de capră sporit cu apă, pâine amestecată cu mălai - aceasta în condiții de „prosperitate” - ori, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
obiceiul de a striga de pe dealuri, de Lăsatul Secului, făcând publice aventurile erotice petrecute în cursul anului sau acela de a invoca ploaia prin jocul paparudelor și prin îngroparea unei păpuși de pământ ce îl închipuie pe „tata soarelui”. Continuând Desculț, romanul Jocul cu moartea menține particularitățile anterioare, dar prin anumite note dominante devine o scriere cu o individualitate proprie, distinctivă. Lirismul acestei cărți consistă în extraordinarul ritm epic, încântător, ca de baladă. O bună parte din România, inclusiv capitala, și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
rural prin cultură capătă o expresie inedită, adecvată epocii și experienței istorice noi, devine o nostalgie existențială a vieții fruste în mijlocul naturii. OV. S. CROHMĂLNICEANU Adevărata carieră a prozatorului Zaharia Stancu începe abia în 1948 cu romanul, cap de serie, Desculț. E un roman liric, o autobiografie imaginară în tonuri realist-barochiste, amestec de tragic și comic, cu sugestii din Foamea și Pan de Knut Hamsun, Copilăria mea și La stăpân de Maxim Gorki. AL. PIRU Proza lui arată o imaginație în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
Taifunul, București, 1937; Clopotul de aur, București, 1939; Pomul roșu, București, 1940; Iarba fiarelor, București, 1941; Oameni cu joben, București, 1941; Anii de fum, București, 1944; Zile de lagăr, București, 1945; Secolul omului de jos, București, 1946; Complotul..., București, 1947; Desculț, cu ilustrații de Perahim, București, 1948; ed. I-III, București, 1960; Brazdă-ngustă și adâncă, București, 1949; Pentru apărarea culturii, București, 1949; Călătorind prin URSS, București, 1950; Pentru viață, București, 1951; Primii pași, București, 1951; Dulăii, București, 1952; Adu-ți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
Ist. lit. (1941), 786, Ist. lit. (1982), 869-870; Virgil Ierunca, „Anii de fum”, „România viitoare”, 1944, 5; N. Carandino, O carte fără menajamente: „Zile de lagăr”, „Jurnalul”, 1945, 156; Camil Baltazar, Scriitor și om, București, 1946, 167-175; Ovid S. Crohmăniceanu, „Desculț”, CNT, 1948, 116-118; Mihail Petroveanu, „Desculț”, FLC, 1949, 5; Mihai Novicov, Pentru literatura vieții noi, București, 1953, 36-48; Călinescu, Literatura, 84-88; S. Damian, Încercări de analiză literară, București, 1956, 53-68; Sorin Arghir, Zaharia Stancu, București, 1957; Ion Vitner, Firul Ariadnei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
1982), 869-870; Virgil Ierunca, „Anii de fum”, „România viitoare”, 1944, 5; N. Carandino, O carte fără menajamente: „Zile de lagăr”, „Jurnalul”, 1945, 156; Camil Baltazar, Scriitor și om, București, 1946, 167-175; Ovid S. Crohmăniceanu, „Desculț”, CNT, 1948, 116-118; Mihail Petroveanu, „Desculț”, FLC, 1949, 5; Mihai Novicov, Pentru literatura vieții noi, București, 1953, 36-48; Călinescu, Literatura, 84-88; S. Damian, Încercări de analiză literară, București, 1956, 53-68; Sorin Arghir, Zaharia Stancu, București, 1957; Ion Vitner, Firul Ariadnei, București, 1957, 119-127; Petroveanu, Pagini, 283-293
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
unei incapacități de reculegere, de gândire, de visare, a unei nerăbdări, a unei ostentații și a unei curiozități superficiale, de aceeași natură cu cancanul și cu colecțiile de cunoștințe în genul „cine știe câștigă”. În schimb, tinerii în blue-jeans și desculți, cu ghitara pe umeri, care merg pe jos sau cu autostopul pentru a privi în zare pe Arno de pe Ponte-Vecchio, pentru a sta pe treptele Domului de la Florența, pentru a contempla frescele exterioare de la biserica Arbore sau catedrala din Chartres
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
mult mai rău dintre dac-ar fi rămas iobagi”. În aceste condiții „obligativitatea învățământului primar e curată iluzie. Avertismentele rămân hârtii, amendele, o ficțiune, frecventarea școalelor, peste putință. Dacă însă copiii, constrânși de dorobanți, ar veni la școală, ei vin desculți, cu capul gol și astfel îmbrăcați, încât frecventarea regulată a școalei i-ar costa viața... Prin urmare cauza relei frecventări nu este aversiunea poporului nostru contra școalei, ci sărăcia” (Eminescu, 1977b, p. 19). Problema frecvenței nesatisfăcătoare era una dintre piedicile
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
locurile unde își desfășura activitatea. Aceasta pentru a-i corupe pe câțiva discipoli ai magistrului, spun gurile rele... Antiphon îi reproșează lui Socrate că trăiește ca un model al idealului ascetic: mănâncă hrană de proastă calitate, bea băuturi ieftine, umblă desculț, nu are tunică și poartă fie iarnă, fie vară aceeași mantie soioasă care-i servește și pentru a se proteja de intemperii, și pentru a se acoperi când doarme, nu ia bani de la elevi și se mulțumește cu această existență
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
fantomele, fantasmele și ficțiunile... Mai târziu, discipolul Diogene - zis „Câinele Regal” -, face varațiuni asemănătoare pe aceeași temă. De unde și anecdota filosofului cu felinarul, care a avut o contribuție importantă pentru reputația cinicului - dar și contra ei! Cu părul lung, bărbos, desculț, cu traista pe umăr și toiagul în mână, cu o mantie înfășurându-i de două ori trupul care cam mirosea, nu departe de butoiul - mai degrabă o amforă, butoiul fiind o invenție de-a galilor... - în care-și petrece toate
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cămașa osândiților la moarte. Apoi l-au urcat pe un pod înalt, numit eșafod. Aici se afla călăul cu o secure mare și grea, lângă un trunchi gros, îndată au fost aduși și cei patru feciori ai lui Brâncoveanu, toți desculți și îmbrăcați în cămăși albe. După vreun ceas a apărut și sultanul, în straie strălucitoare, cu mare alai. S-a așezat pe un jilț aurit, să privească osânda. Tăiați capul ghiaurului! Lui și copiilor lui! a poruncit un vizir. începeți
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
apoi tropotul care-l ajungea din urmă, apoi fuga-i ușoară alături de el. Cerbul își azvârlise capul pe spate, își răsfrânsese buza; râdea și vântul îi șuiera printre dinții verzi. Fata avea fusta largă. Alerga iute, cu zdravenele-i picioare desculțe. Sui pe malul șanțului de udat, coborî de cealaltă parte și se făcu nevăzută. Bobi ajunse drept în vârf. Dar înaintea lui nu mai era decât platoul pustiu, cu două-trei fumegări de pâclă. Cerbul, ridicat pe picioarele dinapoi, scutură din
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
principalul indicator al creșterii somatice și așa cum este cunoscut, acest indice este condiționat genetic. Înălțimea a fost măsurată în poziția stând. Pe un perete am fixat o vergea gradată din centimetru în centimetru până la înălțimea de 2,5 m Copilul, desculț, s-a lipit cu spatele, ceafa și călcâiele de linia gradată. Cu ajutorul unui echer dreptunghiular așezat cu o latură ( catetă) pe vergea și cu cealaltă latură (catetă) pe creștetul capului, s-a citit numărul de centimetri de pe vergea. b) Greutatea
Minte sănătoasă în corp sănătos by Maria Larisa Arseni () [Corola-publishinghouse/Science/1706_a_2942]
-
a stării de delirium tremens în care-l adusese „tehnica” infailibilă a doctorului Sonderborg e demnă de pana oricărui scriitor de primă linie: M-am ridicat în pat și, după o vreme, am putut să ating podeaua cu picioarele. Erau desculțe și pline de cuie și ace. Ghișeul cu articole de galanterie la stânga, doamnă. Ace de siguranță extralargi la dreapta. Piciorul începu să simtă duritatea și rămase lipit de marginea patului, în timp ce o voce care părea să vină de sub pat spunea
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
da cele mai bune sfaturi înaintea unei virtuale călătorii la mare. "Rău făcuși că ai cumpărat bocanci cu cârlige pe talpă și o frânghie pentru ascensiuni. Pe Mare nu se suie nimeni; singurul care a umblat odinioară printre talaze pornise desculț și cu o creastă de aur, pe locul unde la dumneata s-a rostit acum vreo cincizeci de ani o splendidă chelie, precocitate evidentă a unor însușiri ascunse dedesubt"261. Aici, aluzia mitologică mizează pe inexprimatul unei comparații strivitoare. Pe cât
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Omului în locul unui Dumnezeu caduc. În erupțiile de energetism rebel ale vârstei, tânăra nu clama expansiunea eului, ci contopirea cu masa: „Țip pe uliți cu oamenii,/ În oaste cu ei azvârl suliți./ Să-mpuște toți dumnezeii mărunți./ Mă iubesc copiii desculți. Ei sunt fiii mulți ai pământului.” Marcată de momentul postavangardist, cu ofensiva prozaicului, demonetizarea lirismului, vidarea miturilor, radicalizarea opțiunilor sociale, poeta exersează formulele moderniste aflate în circulație. Mai definită decât amprenta vitalismulului expresionist al lui Lucian Blaga e tutela argheziană
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
din Regat îi urăsc din inimă pe cei din Republică, iar cei din Republică îi urăsc în aceeași măsură pe cei din Regat? Singura dată când au putut fi aduși în aceeași sală reprezentanți ai ambelor state, aceștia au venit desculți, pentru ca pantofii de culori diferite să nu încingă și mai mult spiritele. Pe urmă, totuși, au avut loc incidente sângeroase și o nouă convocare nu a mai fost posibilă. Cea mai simplă explicație, dată de serviciile de propagandă din ambele
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
nemțesc complicat pentru vânturat grâul, treierători. Fotografiile din carte sunt din toate zonele, inclusiv din județele din toată Moldova de atunci. O fotografie din 1932 Înfățișează o femeie Încărcată cu desagi și oale, care duce mâncarea de prânz la câmp. Desculță. Am făcut și eu acest lucru, ceva mai târziu, duceam Împreună cu fratele meu coșul cu mâncare și oale celor care prășeau porumbul „cu ziua” sau la stână, când ne venea rândul. Un capitol al cărții este afectat credințelor și practicilor
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
s... o folosiți meditația ori de câte ori v... simțiți aerieni, rupți de realitate sau drenați de energie. Aceast... meditație are un rol de reglare și constituie o metod... eficient... de echilibrare a energiilor din organism. Stați confortabil într-un scaun sau fotoliu, desculți și cu ț...lpile bine ancorate pe sol. Închideți ochii și respirați profund de câteva ori pentru a atinge o stare de relaxare cât mai profund.... Imaginați-v... c... aveți aplicate pe tot spatele simbolul Șarpelui de Foc, apoi cel
[Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]