3,988 matches
-
de o persecuție de către știință sau cel puțin în numele ei". (4a, p. 146) Într-adevăr, dacă ținem seama de creșterea austerității în politica curentă a statului, de saturarea propagandei cu "realizări științifice de excepție", pe lângă imensa literatură de science-fiction, benzile desenate și filmele de animație pentru copii, asezonate cu "date științifice" debusolante, înțelegem gravitatea deturnărilor ideologice ale științei. De la încrederea în puterea constructivă a științei, cultivată în secolul al XIX-lea și în mare măsură și în cel de al XX
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
lucrare fiind însoțită de un vers. Cea de-a douăsprezecea lucrare se vrea și o apoteoză a ciclului, intitulată după ultimul vers concluziv al poemului Luceafărul: "Nemuritor și rece". Pe fondul unui cer înstelat sunt plasate monadic figuri culturale emblematice, desenate asemeni unor constelații: Shakespeare, Dante, Goethe, Beethoven, și, greu discernabil, probabil Platon, iar în colțul din dreapta sus probabil Nietzsche. Chiar dacă identificarea este mai puțin facilă în cazul câtorva figuri, este clară intenția artistului de a-l introduce pe poetul român
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
un stat fundamentalist ca Irakul. Acest mit s-a manifestat puternic și în cultura populară americană, prin crearea unor eroi imaginari precum Superman și Batman (precursorii eroului cibernetic de mai târziu). Concepuți prin anii '40-'50 în cărțile de benzi desenate, ei sunt preluați de in-dustria cinematografică în scopul reprezentării visului american celui mai prețios, și anume lupta împotriva răului și pedepsirea răufăcătorilor. Acestora li se poate adăuga și celebrul erou vestic, cowboy-ul, reprezentat în filmele hollywoodiene de șeriful local sau
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
credințele, convențiile literare și tradițiile culturale ale poporului american"60. Superman este "un înger, un Mesia laic și emigrantul american ideal 61". După ce a devenit mit, Superman și-a găsit sfârșitul, așa cum au hotărât scriitorii într-o carte de benzi desenate (Superman 75), dar a renăscut rapid sub forma a patru personaje diferite, fiecare întruchipând o caracteristică majoră a originalului. Deși mai puțin interesanți decât prototipul, acești urmași, reprezentări fragmentare ale supereroului, sunt o dovadă că oamenilor nu le place ca
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
tematic". Superman / Batman și eroul "robotizat" sunt alte forme de cultură creolizată (Capitolul 2). Arhetipul eroului mitic, parte a tradiției culturale europene, a fost dezmembrat și rearanjat într-un număr mare de subtipuri, ca de exemplu supereroii revistelor de benzi desenate sau lunga listă de personaje "robotizate". Și în vreme ce eroul mitic reprezenta o copie a divinității prin puterile sale miraculoase, supereroul din cultura populară este o "copie" a omului. Fie că vorbim de Superman sau de roboți, cu toții par reali, cu toate că
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
îți dă toate elementele sociale de care ai nevoie ca să înțelegi ansamblul. Este ceea ce am făcut în filmul Cabală la Kabul, în care Afganistanul de azi este văzut prin prisma rivalității ultimilor doi evrei. Subiectul este aproape la limita benzii desenate, e o istorie ce pare neverosimilă. Cu toate acestea, unghiurile neașteptate pe care le-am ales mi-au permis să prezint mult mai bine situația Afganistanului de azi. De exemplu, scena în care un tânăr, fost soldat, vine cu nevasta
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
era "fiu al decedatului Ion Caragiale și al D-nei Maria născută Piteșteanu de profesiune fără, domiciliată în comuna Viena Austria"; falsificarea datelor privind descendența maternă era în concordanță cu încercările de înnobilare ale ultimului Caragiale: pe un blazon ex libris desenat chiar de el, înscripționa în maniera ordinelor cavalerești (Ex libris domini Matthaeus Ioan Caragiale Cavaler al Ordinului Sfîntului Ioan de Ierusalim...), în Agenda Acta Memoranda semna Mathieu J. Caragiale iar în corespondența cu Boicescu, Comte Mathieu Jean Caragiale, Matteo, principe
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
plană. Pe ea așezăm o bucată decupată în una sau mai multe forme dorite. Cu ajutorul unei periuțe de dinți veche vom împroșca culoarea sau culorile dorite pe suprafața hârtiei. Ridicăm hârtia decupată și vom obține un model. Lăsăm hârtia astfel desenată să se usuce pe o suprafață plană. 4. Pictură cu decupaj Pe o coală albă dehârtie aplicați o formă simplă din carton (decupată. Țineți-o nemișcată și colorați cu pensula cu acuarele în jurul ei. Ridicați cu atenție forma, mutați-o
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
sau carioca, încercați să reproduceți cealaltă jumătate. Se încadrează desenul într-un chenar. 23. Desene cu modele negativ-pozitive Împăturim un pătrat de hârtie colorată în jumătate și obținem un dreptunghi. Din acest dreptunghi, decupăm un model care poate fi dinainte desenat. Se desface pătratul, cu modelul decupat și se lipește alături de hârtie de pe care l-ați decupat. 24. Desene cu modele geometrice Se decupează diferite forme geometrice, de diferite mărimi și culori. Se așază pe o hârtie albă și se formează
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
și în cazul operației de reformulare care deschide sau închide o secvență, făcând trimitere directă la tema-titlu și care poate fi asociată deseori unei metafore. Așa stau lucrurile în acest dialog din seria Dossier Harding (Dargaud 1984, planșa 27), banda desenată a lui Floch și Rivière care aduce în prim plan două personaje, britanici get-beget, așezați comod în fotoliile clubului lor: (13) Ați putea să-l descrieți pe acest yankeu? Hmm...Din câte îmi amintesc, era un tip destul de înalt, cu
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
care se deosebește fundamental de lista-enumerație), descrierea poate fi definită ca un tip de secvențialitate dirijată de o multitudine de operații care pot fi, în cea mai mare măsură, observate în schema de sinteză a descrierii din seria de benzi desenate, analizate succint mai devreme. Prin operația de aspectualizare, diferitele aspecte ale obiectului (părți și/sau calități) sunt introduse în discurs. Prin punerea în relație, obiectul este, pe de o parte, situat din punct de vedere local și/sau temporal și
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
limbă străină și secundară, a se vedea, de exemplu, romanul polițist Jus d'orange de J. de Porla (Hachette 1986) și, mai scurt, Une actrice a disparu de C. Barnoud și Ph. Bedel (Hachette-Alliance française 1988), iar în domeniul benzilor desenate, La Peur au Louvre și Panique au cirque, de C. Delafosse și Y. Pommaux (BayardPresse 1986). 15 În acest capitol am ocazia să precizez și să revizuiesc câteva puncte din teoria descrierii dezvoltată în Le Texte descriptif (colab. A. Petitjean
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
302 Wunenburger, Jean-Jacques, 12, 48, 60-62, 82, 290, 302 Yzerbyt, Vincent, 224, 234, 248, 302 Zajonc, R., 224, 296 În seria ANTROPOLOGIE au mai apărut: Ideologia umanitară, Bernard Hours Motive economice în antropologie, Monique Selim Laurent Bazin Mit și banda desenată, Gelu Teampău Socioantropologia fenomenelor divinatorii, Cristina Gavriluță Viața sexuală și familia în mediul urban românesc, Cornelia Rada Monica Tarcea LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile editurii Institutul European (selectiv) ALBA-IULIA Librăria Humanitas, str. 1 Decembrie 1918, bl. M10, tel. 0258
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
mai departe se vedea un pîlc de copaci și tufișuri; copacii erau atît de apropiați unii de alții încît își atingeau coroanele, iar ramurile lor, împletindu-se între ele, formau o boltă pe deasupra florilor. Pe sub tufișurile înfrunzite, se zăreau, frumos desenate, rondurile de flori cu narcise, trandafiri și flori de mirt. De-a lungul pajiștii trecea un pîrîiaș care, într-o parte, țîșnea învolburat din pămînt, iar în cealălaltă curgea lin, printre flori și copaci [...]. (3) În Lesbos este un oraș
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
unui text sau al unei simple secvențe descriptive. Se pun probleme de memorare, de înțelegere, de (re)producere, ca și în cazul povestirii. Scheme preconstruite, stocate în memoria pe termen lung și legate de cunoașterea lumii (lumea fictivă a benzilor desenate, din exemplul următor), ce ne permit să-i recunoaștem pe Popeye și Olive pornind de la detalii (părți) alese drept indicii caracteristice: (22) Pipa și brațul bine făcut, un ochi acoperit și rînjetul din colțul gurii: iată-l exact ca în
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Alexandru Mavrocordat. Era convins că nu văzuse niciodată un bărbat mai frumos ca acesta. Ochii mari, migdalați, cu albul transparent, având acea culoare care dă o blândețe neobișnuită, fără să știi cum să-i numești, negri sau căprui, arcada frumos desenată, accentuată de sprâncenele subțiri, barba și mustața frezate scurt, mătăsoase deși cărunte, dădeau o impresie de tinerețe subliniată de senzualitatea buzelor cărnoase. Admirația pe care o reflecta atitudinea prințului era atât de evidentă, încât demnitarul sultanului se simți obligat să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
prelingeau de sus. De o parte și de alta a copacului erau două capete de șerpi, iar sub ei doi șoareci, unul negru și unul alb. În dreapta se căsca o prăpastie din care ieșeau capete de năpârci fantastice iar inorogul, desenat clar cu cap de capră și un singur corn, sărea prăpastia alergând după om. Desenul nu era deloc frumos, zugravul pusese alături culori care nu se armonizau, prea vii, sărind în ochi. Evident, gândi spătarul cu răutate, Stancăi și celorlalți
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
secretul corespondenței etc. Factorii care au erodat familia contenporană sunt: libertatea sexuală; libertatea femeii; mișcarea feministă (campania de obținere a egalității dintre femei și bărbați); e) Modele de viață modelul american lansat în perioada interbelică (jazz, filmul vorbit, fast-foods, benzi desenate, blue jeans etc.); modelul suedez caracterizat prin implicarea statului în economie, protecție socială deosebită, asistență financiară consistentă; modelul comunist caracterizat prin: egalitate socială, statul primează în fața individului, nerespectarea drepturilor și libertăților cetățenești, lipsuri, ateism, distincția dintre privat și public nu
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
ani când familia mea s-a mutat în Statele Unite. Deși eram mândră de originea mea europeană, singura mea ambiție era să mă integrez. În dorința de a fi privită ca o adevărată adolescentă americană, mestecam gumă, devoram reviste de benzi desenate și imitam modul de a se îmbrăca și de a vorbi al colegilor de clasă mai stilați. Eram exasperată când părinții mei se purtau ca niște străini: mama mea prezicea viitorul, iar tatăl meu era atât de formal, încât purta
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
sursă de date trimite la corpusuri textuale arhivate (ziare, mărturii, arhive istorice, diverse dări de seamă), la lucări destinate unui anumit public (amatori ai unui gen literar, specialiști, copii, studenți, casnice, muncitori, stagiari etc.), incluzînd sau nu aspecte iconice (benzi desenate, filme, fotografii, romane de dragoste sau SF), sau la ansambluri mai tehnice, complete sau formalizate (liste ale deciziilor curților de apel sau ale unor instituții politice, juridice, umanitare, na-ționale sau internaționale, enciclopedii, dicționare). A patra formă este constituită din corpusuri
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
această direcție: desenele pun în scenă tematica de anchetă într-o manieră destul de generoasă pentru ca subiecții interogați să își proiecteze propriile lor reprezentări pe obiectul ambiguu reprezentat în imagine spre a fi comentat. În această tehnică, apropiată de interviu, suportul desenat ilustrează instrucțiunile verbale care însoțesc acest gen de chestionare. Alte cercetări, în care subiecții sînt puși să deseneze obiectul reprezentării lor, au fost realizate pe imaginea nebunului sau a nebuniei (De Rosa), a radioactivității după ca-tastrofa nucleară de la Cernobîl (Galli
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
diavol" (ibid., p. 436). Alteori, este figurat ca "un recipient de particule și de atomi, ei înșiși antropomorfizați" (ibid.). Influența mijloacelor de informare în masă și a ordinelor guvernamentale difuzate este puternic resimțită, ca de exemplu în faptul că sînt desenate alimentele interzise de autorități (brînză, legume, lapte). În explicațiile date pe marginea desenelor, se remarcă faptul că tinerii subiecți merg foarte departe în detaliile despre consecințele catastrofei (cazuri mai numeroase de cancer în viitor, modificări genetice, figurarea ireversibilității urmărilor contaminării
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
o linie întreruptă; la sărituri, fazele se desenează pe o singură siluetă a aparatului de sărit; dacă este necesar, la săriturile cu sprijin se folosesc mai multe siluete ale aparatelor de sărit; Exercițiile de dezvoltare fizică generală, descrise terminologic și desenate, constituie o parte a proiectului didactic alcătuit de fiecare profesor. Indicații metodice Exercițiile de dezvoltare fizică generală sunt alese în funcție de scopul urmărit și de influența pe care o au asupra organismului. Se folosesc exerciții analitice pentru un anumit segment corporal
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
tronului) - Putna (Mănăstirea, mormântul lui Ștefan), Muzeul de Istorie Botoșani (sala „Ștefan cel Mare și Sfânt” ); 6. vizită la biblioteca școlii, biblioteca municipală (consultarea volumelor ce vizează tema dată); 7. desene colective(ilustrarea unor lecturi din cele date suport, benzi desenate); 8. compuneri ale elevilor. Trebuie stabilit, de la început, că evaluarea produsului final se va face prin prezentare orală, liberă de către fiecare grupă, învățătorul fiind permanent consilier și evaluator final, fără să se neglijeze părerea elevilor. Se va lucra pe patru
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
Ștefan Domn!”; „La mormântul lui Ștefan” - versuri de Șt. O. Iosif; desene realizate de elevi, individual și colectiv, reprezentând portretul lui Ștefan (copil și domnitor); compuneri - crealii ale elevilor pe tema dată: „Soarele Moldovei”, „ Ștefan Domn”; dramatizare „Daniel Sihastru”; benzi desenate, fragmente ilustrate, finaluri de lecturi schimbate, povești ilustrate; expoziție de carte cu prezentarea fiecăruia; reportaje, note de călătorie; itinerare pentru excursii posibile sub genericul dat; rebusuri create de copii; concurs „ Cine știe câștigă” - întrebări posibile Obiectivul general este acela de
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]