3,459 matches
-
cred ceea ce el a crezut. Imaginile noastre se contrazic în imposibilitatea imaginării unui plan comun de abordarea subiectelor exprimate. El vedea întunericul, eu lumina ... el citea stelele, eu gândeam Universul și toate acestea, la un punct comun, ne făceau să deslușim fiindul. Într-o seară cețoasă a lunii ianuarie 2012 mă întoarcem grăbit spre casă pentru a-mi depăna momentele plăcute, pe care le trăisem la una dintre sesiunile științifice ale facultății la care predam, pe lângă etnologie și folclor, antropologie culturală
UMBRA DOAMNEI DE LA POENARI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 413 din 17 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356311_a_357640]
-
lui, căci cine putea să doarmă lângă un om care aprindea lumina de 30 de ori pe noapte și avea în jurul lui cărți ce mai cădeau și pe jos? Atunci, pentru mine s-a făcut lumină și-am reușit să deslușesc mai bine taina prieteniei ce s-a născut între nea Mitică și Vasile Țâra. Aveau un lucru remarcabil în comun: erau părtași la aceeași dragoste - amândoi iubeau nespus de mult CĂRȚILE! Referință Bibliografică: EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE, de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356448_a_357777]
-
zăpadă. Nu a putut alerga, deși ar fi dorit. Când a ajuns mai aproape de curte i s‑a părut că aude urlete și vaiete de om și s‑a oprit să asculte. Nu se înșelase. După alți câțiva pași a deslușit în întuneric lumina intermitentă a alarmei. „Doamne, e chiar la el la poartă! E ceva grav, nu se poate!” A dat ordin prin stația de emisie să vină urgent un ajutor șef de post și a grăbit pasul cât a
CHEMAREA DESTINULUI (23) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356453_a_357782]
-
Anca-Maria, în vârstă de 31 de ani și un fiu, Lucian-Mihnea, de 20 de ani. - Cum a apărut impulsul de a traduce poezie? - Recent, în urmă cu doi ani, într-o discuție pe chat, cineva mi-a cerut să-i deslușesc niște versuri de Baudelaire, în ideea că nu înțelegea toate cuvintele; de fapt, persoana aceea, un fost coleg de liceu, știa care fuseseră preocupările și înclinațiile mele în liceu și, aflând că m-am reprofilat, de peste 20 de ani, pe
CONSUELA STOICESCU SCRIE ŞI TRADUCE VERSURI PE MUZICĂ DE VIVALDI ŞI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355891_a_357220]
-
străzilor ori mirosul dulceag de harissa. Toate îl încântau și-i trezeau amintiri, toate în afară de putoarea grea de benzină a motoretelor ce goneau năuce printre oameni. Își mută apoi privirea asupra vânzătorilor de mirodenii și-și mji ochii pentru a desluși grămăjoarele colorate de scorțișoară, șofran, ardei iute, piper, ghimbir și kharkoum. Hassan, negustorul ce vindea riifa dimineața și băuturi reci după-amiaza, de cum îl văzu turnă ceai de mentă într-un pahar, apoi veni să i-l dăruiască lui Belay: - Salam
POVESTEA LUI BELAY de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355971_a_357300]
-
lirica elenă I.M.Panayotpolos edenul se reflectă în dragostea de pământ,de pădurile și clipocitul apelor.Em mărturisește undeva:Am iubit acest pământ din prima mea tinerețe.Am umblat pe cărările lui,am ascultat freamătul freamătul pădurilor,clipocitul apelor,am deslușit mesajul oceanelor(...).Descoperirea tainelor vieții,cunoașterea pătimașă a iubirii ce depășește frumusețea telurică,irupând spre spațiul invadat de lumină a ideii ,sunt tot atâtea elemente ale edenului poetului grec înțeles de poetul grec:Femeie cu trup de arc întins,încă
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 853 din 02 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354733_a_356062]
-
va fi unul scurt sau lung, lin sau anevoios. De multe ori în viață simți că rătăcești drumul, că ai nevoie de cineva care să te îndrume, că lumina aprinsă în sfeșnicul din inimă nu luminează destul pentru a-ți desluși țelul. Și atunci ceri ajutorul celor din jur, iar dacă strigătul rezonează cu persoane deosebite, acesta nu va întârzia să apară. Am crescut cu ideea că fiecare om are un drum predestinat și doar dacă Dumnezeu vrea îl pot parcurge
DRUMUL de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354779_a_356108]
-
ambiguizând exprimativ ideile lui: Ca și zarea, gândul meu se înnegri ... Și de lume tot mai singur, mai barbar (Gri). Versurile deschid un tablou sumbru, al singurătății nu depline însă plină de taine, pe care el, ca un inițiat, le deslușește și le destramă căutând eliberarea Pământului de întuneric. Este imposibil pentru că potopul se năpustește asupra fiindului: Prin măhălăli mai neagră noaptea pare ... / Șivoaie-n case triste inundară - / Ș-auzi tușind o tuse-n sec, amară - / Prin ziduri vechi ce stau
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]
-
Privind-o de la câțiva kilometri, de pe șoseaua tăiată și ea în munte aveam impresia că ne aflăm în fața unei minunate pânze măiestrite de Luchian, doar că noi, din fericire pătrundeam treptat în acea lume mirifică pe care urma să o deslușim pas cu pas, pe parcursul unei zile întregi. Timpul petrecut aici ne-a demonstrat că locul acesta înseamnă mult mai mult decât dantele și argintărie și că la Lefkara mâinile măiastre au făcut minuni. Satul pietrei albe - Lefkara - file de istorie
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
trecutul și cucerește viitorul” și să meditați asupra esenței acestui material semnat de Ieromonahul Hrisostom Filipescu sau să cunoașteți „Etapele de asimilare ale aromanilor/ vlahilor din Albania”, prezentate de Valentin Mustaka, dar și să vedeți „Lacrimile Luminiței Amărie” așa cum le deslușește Octavian Curpaș ori să vă reîntâlniți cu Cezarină Adamescu, Adrian Botez, Ion Pachia Tatomirescu, George Rocă, Any Drăgoianu, Slavomir Almajăn și cu alți autori preferați. Este suficient, dar necesar, să accesați adresa: http://liga-scriitorilor-romani.com/ http://regatul-cuvantului.toposystem.ro/. Pentru
CITIŢI REVISTA REGATUL CUVÂNTULUI NR. 10 DIN AUGUST 2012! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355292_a_356621]
-
că nu-i venise încă momentul mântuirii, poate că mai avem de plătit pentru multele îndepărtări de la Cele Sfinte, sau poate că este numai o încercare pe care trebuie să o trăim așa cum ne-a fost datul sorții. Cine poate desluși rosturile hărăzite de Cel de Sus?! Pentru lumină unui astel de gand măreț se impune să ne reamintim chipul celui care începuse să îi pună câteva temelii. Stau mărturie, scrieri și nenumărate fapte în folosul românilor și în mod special
REMEMBER. ARTUR SILVESTRI LA TREI ANI DE LA URCAREA ÎN NIRVANA (ELENA BUICĂ, TORONTO) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355404_a_356733]
-
anterior în România fiindu-le echivalați. Student la Nancy, cu gândul la taigaua canadiană Doi ani de „transpirație” intelectuală au urmat pentru Genu și prietenii săi „forestieri”, pentru că, după ce sunt acceptați la Nancy, trebuie să aprofundeze limba franceză, ca să poată desluși tainele pădurilor. Inteligența și ambiția, seriozitatea și rigurozitatea îl ajută pe Genu și, după o muncă titanică de doi ani, reușește să acumuleze un bagaj substanțial de cunoștințe care-i vor folosi în cariera strălucită ce-l aștepta. Diploma de
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355419_a_356748]
-
în sud, împreună cu câțiva prieteni, dar pe 8 mai se întorc la Paris, pentru a participa la funeraliile lui George Enescu din data de 9 mai 1955, la cimitirul Père-Lachaise. Își propusese să facă o vizită la Nancy, acolo unde deslușise preț de doi ani tainele pădurilor și ale limbii franceze în același timp, iar apoi urma să ajungă în Elveția, la Sandu Ionescu și la Tiberică Ionescu, în Maroc. Un program încărcat, dar și stresant datorită formalităților ce trebuiau făcute
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355419_a_356748]
-
Ediția nr. 299 din 26 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului sub ger ochii mei au picurat un semn de întrebare focul își legăna sub mantie iadul viselor roșcate cu miros de buze moi o pictură într-un muzeu de ceară deslușea morții doi câte doi Referință Bibliografică: cine mai vede? / Dorina Șișu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 299, Anul I, 26 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Dorina Șișu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
CINE MAI VEDE? de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356788_a_358117]
-
preocupări. Cariera de profesoară mi-a oferit un câmp destul de larg de a observa cum se conturează personalitatea umană. De la un an la altul vedeam cum se încheagă personalitatea din urzeala atâtor trăsături, iar uneori, pe fețele unor copii, puteam desluși conturul omului în devenire, viitorii oameni harnici, ori comozi, sau întreprinzători, viitoarele profesii - doctor veterinar, învățătoare, agronom, ori întrezăream etapele din viața lor de maximă înflorire, pe buna gospodină, pe mama devotată. ori bunica cu vocație. Mi-l amintesc pe
TAINA SCRISULUI (2): CHEMĂRI LĂUNTRICE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356868_a_358197]
-
zborul, Mă lovesc de culmi alpine Și mă năpustește dorul. Azvârl haina de pe umeri Și mângâi cerul cu mâna, Culegând dintre expuneri Norul, ce-acoperă Luna. Adorm lacrima în barbă Ridicând ochii spre cer, Culeg calm vina din iarbă Și deslușesc un mister. Închid paginile triste Cu puterea minții mele. Triluri sentimentaliste Mă înalță sus, la stele. Referință Bibliografică: Spre stele / Daniela Pătrașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 282, Anul I, 09 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Daniela
SPRE STELE de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356904_a_358233]
-
viu arzând. Treziți apoi, cu suflet vom alerga prin holda Moldavelor pământuri, prin codrii de stejar, Ne-om odihni la Putna, la cripta fără moarte A celui ce Moldovei îi făuri hotar. Cu frunțile plecate pe lespedea de piatră Vom desluși din slova săpată pe mormânt Și glasul făr’ de moarte al Bugăi de va bate Ne-o aminti frumosul moldavului pământ. Să ne scăldăm , iubito, în ondulări de grâne, În salbele de focuri aprinse peste glii Că din străvechea vatră
APARTENENŢĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355173_a_356502]
-
să mai discute cu tatăl. S-a închis în camera ei și a început să citească, uitându-se de fapt, în depărtare deasupra literelor. Cum să iasă din această situație? Nu știa. Nu avea un sfetnic bun. Peste un timp deslușea o voce feminină, străină în cealaltă cameră, care i se părea insuportabilă. Așa a pățit și în cimitir când din senin a început să cânte o orchestră la înmormântarea mamei sale. La timpul respectiv i se părea absurdă muzica la
FUGA de SUZANA DEAC în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355205_a_356534]
-
Ce trebuie să fac să te recunosc?Să citesc cărți bisericești? E suficient să cred și atât? Îndoielile mele și necunoașterea în problema asta sunt și ele slăbiciuni? Poate că și ele vin din păcat ori invers... Nu, nu pot desluși acum toate astea. Trebuie să mă lămurească preotul. Poate că sunt începuturi de căință, după cum vorbea el. Este foarte posibil... Nu, nu. Sunt prea bulversat acum. Trebuie să mă odihnesc, să mă liniștesc. Apoi le pun pe toate în ordine
ISPITA (19) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355500_a_356829]
-
și, cuprins de disperată tristețe, simțeam că în mine se naște o stare nouă, necunoscută până acum: Uimirea! Un anume ceva, în subconștient, mă îmboldea să acționez în consecință. Cineva îmi vorbea și nu știam cine. Eram chemat și nu deslușeam chemarea. Se lumina ceva în mine și, brusc, am înțeles! Întorcând capul încet, mi-am fixat hotărât privirea-mi tulbure pe discul de foc, rugându-l să-mi trimită o rază și, mai înainte de a înțelege ceva, am primit Lumina
FLOARE DE COLŢ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355688_a_357017]
-
este cea mai veche instituție de învățământ secundar din Țara Făgărașului, fondată la 13 septembrie 1869, de către cărturarul transilvănean Ion Codru Drăgușanu, care îi dă și numele “Radu Negru”. Demni de numele și prestigiul colegiului sunt și cei care au deslușit tainele cunoașterii pe băncile sale. Este suficient să-i amintim aici pe ilustrul scriitor, poet și eseist Octavian Paler, sau pe Paul Goma precum și alte nume strălucite ale culturii și științei românești, ca să evidențiem valoarea educativă a instituției. “Matematica e
TEMNIŢĂ PENTRU SPOVEDANIE! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355682_a_357011]
-
din Europa Occidentală sau Statele Unite. Condițiile de studiu create, spațiile de învățământ modernizate și dotările laboratoarelor cu tehnică modernă, alături de institutorii de marcă, au atras tot mai mulți studenți străini, UMF Cluj devenind o instituție internațională, în care studenții pot desluși tainele medicinei în limbile engleză și franceză. Luciana Stănilă a avut o contribuție esențială la înființarea secțiilor universității cu predare în limbi străine: linia engleză,în 1998, ea însăși predând în limba lui Shakespeare până în 2004, și linia franceză, în
LUCIANA STĂNILĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355686_a_357015]
-
a apărut Capela Sixtină. Michelangelo Buonarotti, la vârsta de 90 de ani, sus pe schele, privea extaziat pe Dumnezeul nostru, creatorul tuturor văzutelor și nevăzutelor - pe care-l imortalizase pentru eternitate -, iar pe bolta senină, luminată de stele strălucitoare, am deslușit o figură dragă mie... pe ilustrul profesor Viorel Cosma, care se apropia întruna, lua dimensiuni din ce în ce mai mari, avea pe față surâsul zeiilor din Olimp, căci în ziua aniversării (30 Martie 1923-2013) pe diorame stropite în pulbere diamantiferă se preofilau zecile
VIOREL COSMA – PATRIARHUL MUZICOLOGIEI ROMÂNEŞTI LA 90 DE ANI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 901 din 19 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346101_a_347430]
-
primul rând cu piese care rezonează cel mai profund la mesajul și simțirea autentică românească (o mare și variată galerie de fotografii, autografe sau C.D.-uri, între care predomină cele primite de la Fuego). Ceea ce realizează departe de țara ei Daniela deslușește faptul că ea știe precis unde să caute vibrația și extazul, spiritul și culoarea asociate poemelor lirice, visului, dorului, dragostei ce corespund identității neamului său. Reprimă tot ce a alterat puritatea și aurul curat al culturii și artei românești. Prețuiește
DANIELA UCHIYAMA SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ ÎN ŢARA SOARELUI RĂSARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 903 din 21 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346142_a_347471]
-
așa. Oricum, Emil nu mă aude. Suntem la capăt de linie. Ies din subteran și pornesc pe jos. Peste tot, gheață. Dacă ar fi Emil aici... Fac pași mici, foarte mici, de teamă să nu alunec. Gheața e sticloasă. - Hapciu!, deslușesc în urma mea un bărbat care strănută. „Emil!”, îmi zic și vreau să întorc capul. Dar mă opresc la timp. Știu că nu e Emil. Gheața e groasă. Mă dezechilibrez și aproape să cad. - Hapciu! „Em...!” De data aceasta, nu îi
ŞI MĂ DAU PE GHEAŢĂ MAI DEPARTE... de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346173_a_347502]