3,565 matches
-
o confuzie, cât de o mistificare deliberată a "realității", care ajunge să fie percepută voluntar ca "fantasmă", ca vis un "vis" în care dorințele se împlinesc (ca în melodramă!). Iată câteva exemple: "se puse să observe o frunză în momentul desprinderii de pe ram; ar fi preferat să vadă un mugur plesnind"; "uneori nu mai simt realitatea; totul îmi pare o proiecție a simțirii mele; [...] mă uit atunci la un punct fix, până nu-l mai văd așa cum este; [...] ochiul izbutește să
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
și de "nesupunere" pentru că avea nevoie să demonstreze crearea unei generații desprinse de trecut și gata să răspundă "Prezent!" noilor sarcini politice"273. În urma dezghețului din a doua jumătate a anilor '60, numeroși scriitori sunt reabilitați și, pentru a demonstra desprinderea de cultura sovietică, revendicați drept precursori ai culturii socialiste. Rolul Undelor scurte este de a demonstra opusul. Primul dezgheț apare datorită acestei noi generații care are dreptul de a-i respinge pe predecesorii contaminați de realismul socialist de tip sovietic
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
pentru restaurarea memoriei. Schimbul dintre cele două tipuri de discurs nu alterează sensul și arheologia internă a limbajului, ci este un adjuvant în reclădirea contextului social, politic și cultural al actualității. De aceea în analiza operei nu se poate produce desprinderea de contextul cultural social al scriitorului. Fiecare reprezintă un caz și trebuie analizat individual. F.D.E. Schleiermacher precizează că discursul poate fi mai ușor interpretat dacă are drept punct de plecare un areal lingvistic comun autorului și cititorului său: "Aria lingvistică
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
ca în comunism, se lasă o tăcere adâncă, deoarece "a fost ridicat câte unul de locuință, și nu neapărat cel mai limbut. Trebuia însă dat un exemplu. Cei rămași au făcut ciocul mic" (p. 15). Discursul poartă mărcile revoltei, împotrivirii, desprinderii de colectiv, refuzului acceptării sistemului represiv și nevoii de individualizare a disidenților de mai târziu. V.3.1. Cuplul fericit Autoarea jonglează cu pronumele "eu", "noi" și "mine", fiecare având semnificație diferită: "eu" e marca personajului narator, "mine" e un
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
faptic și logica ei de desfășurare, prin simplitatea și claritatea ideilor exprimate, povestirea reprezintă un excelent exercițiu care conduce spre însușirea unei mari bogății de reprezentări vii și clare, care incită la subtile analize și comparații, înlesnește înțelegerea lucrurilor și desprinderea esențialului, a unor învățăminte. O povestire atractivă, redată cu modestie și talent, este întotdeauna urmărită cu încordare și participare afectivă intensă, oferind un bun prilej copiilor să descopere ceea ce este bine și rău, frumos și urât, admirabil și respingător, noblețe
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
probabil și mai utilă! Deasemenea, autorul mulțumește tuturor celor care l-au încurajat în demersul său, dar și celor care, deja, consideră că sunt mult prea multe tipărituri și, care, se îndoiesc de utilitatea cărții! Cu toți mi-au permis desprinderea unor cugetări personale cu privire la școală și educație, în general, pe care le redauîn formă succintă mai jos: 1) Cu o școală în ruină, decapitalizată constant, nu poți face performanță, indiferent de cât de capabil ești ca: ministru, președinte de C.J.
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
și în zilele anoste în care nu faci decât să completezi niște hârtii, să plătești ceva facturi și să umpli sacoșe cu mâncare. Cine reușește săși facă datoria, ca și cum ar fi mereu sărbătoare, e un... winner. (Iaromira Popovici, Treceri și desprinderi, în Dilema veche) 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcțional îi aparține textul de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
figuri semantice/tropi, elemente de prozodie etc.); - susținerea unei opinii despre modul în care tema și viziunea despre lume se reflectă în textul poetic studiat. INTRODUCERE: Simbolismul românesc Simbolismul românesc este un curent literar cu trăsături originale, generate de efortul desprinderii de fascinația versului eminescian. Estetica simbolistă se definește prin cultivarea unor sentimente imprecise, difuze, sugerate prin muzicalitatea deosebită a versurilor, prin corespondențe, prin simboluri multisemnificative și imagini sinestezice. Cel mai mare poet simbolist român, George Bacovia, a provocat, înainte de Blaga
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
contactele bilaterale s-au menținut prin: activitatea românilor americani din SUA și încercarea lui Carol Davila de a forma un Comitet Național 100, negocierile de pace separată angajate de emisarii guvernului antonescian și de "opoziția națională" din anii 1943-1944101, în vederea desprinderii de Axa fascistă. Numeroase informații au fost adunate de rețeaua europeană a serviciilor de informații americane, ele relevînd importanța pe care SUA o acordau "detașării" României din alianța Axei102. În iunie 1944, președintele Roosevelt a aprobat politica Angliei și Uniunii
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Națiunile Unite 426. Hotărîrile luate la această conferință s-au reflectat în strategia adoptată de Departament în 1948. Evoluția politicii va fi dezbătută mai tîrziu în acest capitol, deocamdată e de-ajuns să spunem că guvernul de la Washington privea recenta desprindere a Iugoslaviei de dominația sovietică ca pe un exemplu pentru statele balcanice. Tocmai de aceea, Departamentul a recomandat SUA să folosească orice mijloace cu putință pentru a scoate în evidență conduita nedreaptă și imorală a Uniunii Sovietice. Aceasta însemna o
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de Externe. Dizolvarea "n-a făcut decît să recunoască în mod legal o situație deja existentă", de vreme ce comisia se aflase întotdeauna sub controlul Ministerului de Externe. Acum, Schoenfeld trebuia să trimită reclamațiile legate de violările Tratatului direct Anei Pauker 427. Desprinderea lui Tito de Moscova i-a determinat pe sovietici să impună un control și mai puternic asupra României. Pe 12 ianuarie 1949, guvernul a adoptat un decret care prevedea înființarea de "consilii populare" în toate satele, orașele și comunele, pentru
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
fusese posibilă o astfel de revoltă încuraja credința Administrației americane că naționalismul mai dăinuie încă în Europa de Est. Însă, neputînd să influențeze cu nimic nici revolta și nici rapiditatea cu care sovieticii reinstaurau ordinea, Statele Unite au ajuns la concluzia că "acum desprinderea unui stat european important din Blocul Sovietic nu pare realizabilă decît cu acordul sovieticilor sau ca urmare a unui război"693. În vreme ce în CSN 58/2 titoismul era ridicat la rang de model, în CSN 174, experiența iugoslavă era considerată
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pentru postul de membru al Biroului Politic al PCUS, împreună cu Alexandru Drăghici, ministrul Afacerilor Interne 811. Cu toate că acceptase conducerea colectivă a Moscovei, Gheorghiu-Dej nu voia să se tragă de aici concluzia că va scăpa România de sub control. Urmărind în continuare desprinderea de Moscova, Gheorghiu-Dej a aderat la recentul acord chino-indian, cu privire la comerț și călătorie, care includea un apel la neagresiune, sub forma celor "Cinci principii ale coexistenței pașnice". Acestea erau respectarea reciprocă a suveranității și integrității teritoriale, nerecurgerea la agresiune, neamestecul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
lase în urmă trecutul. Negocierile bilaterale erau compatibile cu CSN 5602/1, care permitea comerțul. Prin intermediul acestora se putea implementa și CSN 5608/1, o strategie care încuraja diferențierea între state și care privea comerțul ca pe un mijloc de desprindere a României de dominația sovietică. Delegațiile americană și română și-au început tratativele pe 15 octombrie 1956, la București. După nouă zile, la cererea Washingtonului, România și-a trimis trei reprezentanți în Statele Unite, ca observatori ai apropiatelor alegeri prezidențiale. Aceasta
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
din Statele Unite. În plus, Departamentul de Stat voia să înființeze o bibliotecă americană sau o sală de lectură la București, dar guvernul Gheorghiu-Dej nu era încă pregătit să facă acest pas. Gheorghiu-Dej voia, totuși, să-și continue eforturile în direcția desprinderii de Moscova. În mai și iunie NYT și CSM au publicat cîteva articole despre schimbările din România. Elie Abel sesiza că o expoziție recentă de artă din București scosese în evidență mai curînd stilurile personale decît "realismul socialist", marca tradițională
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Gheorghiu-Dej era mai încrezător. În aprilie, el a trimis o delegație comercială în Italia și Elveția. Demonstrația de 1 Mai, de la București, nu s-a mai limitat la o unică imagine, aceea a unui lider sovietic contemporan, ceea ce însemna o desprindere semnificativă de trecut 1029. În mai, Hrușciov a trimis la București o delegație de înalți demnitari, condusă de Nikolai Podgornîi, membru al Prezidiului PCUS. Se pare că scopul acestei vizite de 13 zile era acela de a determina conducerea României
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Ford le vizitaseră țara, pe cînd Carter nu. Elocvența lui Reagan îl atrăgea pe Ceaușescu. El credea că poziția dură a președintelui american față de Uniunea Sovietică este de natură să îmbunătățească relațiile între România și Washington, ca o răsplată a desprinderii Bucureștiului de Moscova. Ceaușescu era receptiv la cuvintele lui Reagan și făcea abstracție de măsurile întreprinse de acesta, printre care și decizia din aprilie de a pune capăt embargoului la cereale, instituit de Carter împotriva Uniunii Sovietice 2090. Relațiile româno-americane
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
NND 832920, RG 59, Arhivele Naționale 729 Nikita Hrușciov, Krushchev Remembers: The Last Testament, tradus și editat de Strobe Talbott, Little, Brown et Co, Boston, 1974, pp. 227-229. Ulterior, această conversație avea să marcheze un punct de cotitură pe calea desprinderii României de Moscova; unii români au afirmat, de fapt, în mod fals, că ar fi "fost acolo". De pildă, Summerscale îl plasează pe Bodnăraș la Moscova, în vreme ce Pacepa neagă versiunea lui Ceaușescu conform căreia el, și nu Gheorghiu-Dej ar fi
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
deși mult prea instabile și variate în practică, necesită totuși o ordonare la nivel teoretic. Din acest punct de vedere, neoclasicismele implică ideea unor reveniri la formula clasică, reveniri care nu reușesc totuși o recuperare integrală a acesteia, dar nici o desprindere totală de ea. Se pot percepe ca un fel de forme hibride care însă nu trebuie devalorizate, reduse la simplul statut de mișcări epigonice, lipsite în mod absolut de individualitate sau de viață proprie. De aceea s-a preferat, de
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
Textul va fi analizat mai în detaliu în capitolul dedicat Disputei dintre Antici și Moderni, moment de cotitură pentru doctrina clasică, mai ales în ceea ce privește raportarea la modelul greco-latin. De altfel, această dispută a avut doar la un nivel superficial efectul desprinderii de antici, căci această raportare la trecut a fost redimensionată în neoclasicisme în respectul pentru tradiție și recunoașterea nevoii unui model. Legat indisolubil de aspectele discutate anterior privind relaționarea la Antichitate este și principiul imitației naturii, pe care l-am
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
dincolo de acest eșec ce a vizat mai ales insuficiența creatoare a poeților creștini, polemica a avut rolul de a contura tabăra Modernilor și de a clătina puțin soclul anticilor, încercându-se o aliniere a literaturii cu spiritul veacului și o desprindere a acesteia de modele. O a doua rundă de mai mică amploare dar suficientă pentru a mai eroda, într-o oarecare măsură, edificiul principiilor clasice, a vizat o așa-numită "dispută a inscripțiilor" (la querelle des inscriptions) desfășurată între 1676-1677
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
vedere, fără a ține seama câtuși de puțin de răspunsurile și obiecțiile potrivnicului; dinainte nestrămutat în hotărârea de a nu se lăsa convins nici în ruptul capului de nimica." Se accentuează inflexibilitatea Modernilor, incapacitatea acestora de a privi multilateral. Dorința desprinderii de influența Anticilor este atât de mare încât însușirea modelelor este percepută drept o înjosire: "N-am să mă cobor asemănându-mă cu tine, adause el, secătură ce ești." În aceeași ordine de idei, păianjenul continuă prin a-și exacerba
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
fiecărei generații noi de a-și contura autonomia, de a-și lăsa o amprentă în cursul istoriei. Pe de altă parte, așa cum am mai afirmat, ceea ce se susține și prin intermediul satirei lui Swift este că această câștigare a individualității, această desprindere de mulțime, nu trebuie făcută în detrimentul trecutului, prin renunțarea totală la învățăturile acumulate anterior. Este ceea ce evidențiază de fapt albina: "...tot ceea ce adun de pe la ele (flori n.n.) mă îmbogățește fără a dăuna câtuși de puțin frumuseții, mirosului, ori gustului lor
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
albinei clarifică și mai mult atitudinea subiectivă a autorului care alunecă totuși într-o absolutizare a perspectivei, ignorând complet meritele Modernilor. Deși Swift transpune în linii mari principiile și argumentele reale invocate de o parte și de alta (libertatea creației, desprinderea de modele, respectiv ideea trudei, a căutării permanente, a șlefuirii continue a operei), este evidentă exagerarea care poate duce în final la schematism, pericol evitat doar prin savoarea și inteligența stilului. Intenția autorului este de a atrage atenția asupra amenințării
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
datorată, poate, unei priviri diacronice, care funcționează, într-un mod oarecum asemănător, cu receptarea unui tablou apropierea scoate în evidență urmele pensulelor, individualitatea culorilor, în timp ce distanțarea recompune întregul. Cu toate acestea, dincolo de orice apropieri sau distanțări sau de faptul că desprinderea recentă de această epocă nu permite încă o obiectivare a perspectivei, prin raportare la alte perioade, lipsa de omogenitate a secolului al XX-lea rămâne o realitate de necontestat. "Niciodată istoria culturii nu a fost străbătută de curente atât de
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]