6,279 matches
-
explicative mai profunde care nu sunt mutual exclusive, ci mai degrabă complementare, tinzând să fie asimilate în gândirea comunității. În cazul teoriilor clasice, divergența și lipsa de continuitate sunt dramatizate. Dacă analizăm însă mai cu atenție practica gândirii sociologice, putem detecta tendințe integrative accentuate ce par să ducă la o paradigmă unică. Întreaga lucrare evidențiază, în consecință, dincolo de modurile personale de formulare, acele structuri elementare general acceptate care ar putea fi considerate drept temelia unei paradigme unice agândirii sociologice. Accentul este
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sociolog este greu, dacă nu chiar imposibil, să determine cu claritate succesiunea temporală. În multe situații, avem de-a face cu procese sociale de lungă durată, în care cauza coexistă cu efectul. Măsurarea făcută la un moment dat nu poate detecta nici un fel de decalaj în timp. Presupunerea unui proces de producere. Dacă putem imagina un proces plauzibil de producere a variației unui fenomen de către un altul, acest lucru reprezintă o garanție relativă pentru adoptarea unui sens al cauzării. Să reluăm
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
căsătorii sunt în concordanță cu regula respectivă, o asemenea conformare nu se datorează întâmplării, ci acțiunii destul de puternice a normei, dar care este sever limitată de condițiile obiective în care trăiește respectiva colectivitate. O asemenea simulare oferă posibilitatea de a detecta și eficacitatea diferitelor soluții. În cazul citat, există câteva soluții de natură să mărească șansa realizării de căsătorii conforme regulii: scăderea vârstei de căsătorie, de exemplu. Prelucrând o analiză a lui Merton, James G. March și Herbert A. Simon (1964
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
nu pentru că au atins moduri optime de organizare în raport cu condițiile, ci ca rezultat al sindromului incertitudinii, al tendinței de a evita incertitudinea și pericolul care ar fi decurs din explorarea alternativelor și din recurgerea la schimbare. Asemenea tendințe pot fi detectate în cele mai diverse situații. Este cazul conservatorismului religios: colectivitatea care caută să-și modifice sistemul religios riscă să fie aglutinată, pierzându-și caracterul distructiv. Societățile globale manifestă adesea dificultăți în explorarea sistemului de interese care presează spre menținerea statu-quo-ului
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de elaborare vizual-perceptivă și de reprezentare a spațiului care ar putea explica reacțiile lor de evitare. Această dificultate în prelucrarea informației poate fi legată de existența unui deficit al proceselor atenționale ale acestor pacienți. Atenția funcționează ca un filtru care detectează și selecționează indicii și respinge informațiile redundante. Ea permite organizarea, conform obiectivelor și intențiilor subiectului, a haosului cognitiv pe care îl constituie întreaga cantitate de stimuli ai mediului înconjurător. Cea mai mare parte a cercetărilor au scos în evidență existența
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
aceiași indivizi unele comportamente se desfășoară, evident, sub semnul alegerii raționale (cele economice - de pildă, intrarea Într-o afacere, cumpărarea unui imobil etc.), În timp ce altele sunt condiționate de o gamă largă de factori, dintre care unii greu, uneori imposibil de detectat. S-ar putea stabili totuși anumite regularități la scară statistică, În sensul că, pe cât ne deplasăm de la comportamente mai simple și bine circumscrise cantitativ (În particular cele economice și politice) la cele complexe și mai saturate de emoțional-afectiv (prietenie, dragoste
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
două generații. În sprijinul acestei constatări vin concluziile din psihologia socială care postulează că, „pentru fundamentarea dinamicii psihicului, psihanaliza revelează jocul a trei generații” (Lebovici, 1985, 17). Analizând relația precoce dintre mamă și copilul său, Lebovici susține că Întotdeauna se detectează interferențe ale relației mamei cu propria sa mamă. Acest fenomen, după părerea noastră, nu poate fi cantonat În domeniul inconștientului, ci el se Întinde peste Întregul raport dintre generații și Își găsește legitimarea tocmai la intersecția generațiilor. Procesele de transmitere
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
după aceea că analiza spectrala face posibilă „explorarea unui domeniu care până acum era complet interzis”. Ei nu numai că au analizat elementele cunoscute, dar au și descoperit unele noi. Examinând sărurile din apă minerală evaporata, Kirchhoff și Bunsen au detectat o linie spectrala albastră; ea aparținea unui element pe care cei doi l-au botezat cesiu. Studiind lepidolitele, Bunsen a descoperit în 1862 un element denumit rubidiu, element folosit astăzi la ceasurile atomice de precizie. Cu ajutorul spectroscopiei au fost descoperite
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
Funcționează ca profesoară la Slobozia, apoi ca bibliotecară la Institutul Politehnic din București (1979-1983). Din 1990 devine redactor-șef adjunct la revista „22”. Fără să fi frecventat vreun cenaclu, P. este solidară în intenții și în declarații cu grupul optzecist. Detectată de criticul Lucian Raicu de la „România literară”, P. nu va debuta direct la revista bucureșteană, unde cenzura funcționa mai strict, ci la „Tomis”, în 1979. Prima carte, romanul Iarna, vietățile, îi apare la Cartea Românească, în 1987. Colaborează cu eseuri
PALADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288625_a_289954]
-
de state, separarea sectorului public de cel privat, birocrația și raționalizarea organizării și administrării, extinderea diviziunii muncii sociale și a diferențelor de clasă sunt procese prefigurate deja de iluminiști. Totuși, modernitatea consacrării le-a configurat în constelații în care putem detecta și origini, dar și distincții aparte. Astfel, autorii „proiectului iluminist”, dar mai ales continuatorii lor din secolele al XIX-lea și XX s-au raportat cu consecvență la o dihotomie prin care se polariza societatea tradițională și cea modernă. Obiectivul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și credințe facilitează și chiar stimulează dezvoltări economice și politice corespunzătoare. Linearitatea deterministă dinspre economie, cultură, politică, religie sau oricare alt factor spre ceilalți este înlocuită astfel cu concomitența și armonia unei linearități a dezvoltării tuturor. Problema este de a detecta acele schimbări din componentele sociale în jurul cărora se agregă grupări sau aglutinări, cristalizări care sunt semne ale intrării societății într-un nou stadiu. Astfel, explorând valorile și sistemele de credințe dintr-o societate putem înțelege și cum alte schimbări din
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a societății tradiționale, pentru a da seamă de faptele sociale ale contemporaneității pe care o analizează. Referindu-se la schimbări similare din cultură, în special la regulile sau normele care reglementează raporturile dintre oameni și la capitalul social, F. Fukuyama detectează aceeași stare de tranziție spre societățile postindustriale, numind-o „marea ruptură”, însă demonstrează că atât capitalul social, cât și - sau mai ales - regulile de conduită au o remarcabilă capacitate generativă indusă de grupurile, comunitățile sau societățile în dezvoltare. Prin aceasta
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
fiind, paradigmele respective sunt consonante cu teoriile sociologice clasice, de sorginte iluministă, despre tranziția de la societatea tradițională la cea modernă și se reduc la simpla descriere a unor „pattern-uri” specifice pentru ceea ce ei consideră a fi postmodernitatea, fără a detecta mecanismele sociale propriu-zise ale noilor configurări. Ele au reușit, cum ar spune P. Hedström și R. Swedberg, „să eticheteze, să reeticheteze și să descrie în loc să explice”. Dacă s-ar fi concentrat asupra mecanismelor sociale ale tranziției tendențiale ar fi trebuit
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cu excepția revoluțiilor, discontinuitățile tranșante. Când ne situăm doar în spațiul social real, este esențial să identificăm acele schimbări care nu sunt doar efective, ci și percepute din perspectiva unor transformări pe termen mediu și lung ale căror mecanisme le putem detecta. Iar atunci când ne plasăm în acele contexte teoretice în care luăm ca referințe teorii dezvoltate în relație cu și aplicabile altor realități decât cele efective, riscăm în cel mai bun caz să formulăm enunțuri autosuficiente și autoilustrative, adică saturate de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
național, găsesc că este preferabilă includerea sau conectarea acestei tranziții ca fiind una de configurare, cu tranziția tendențială specifică dezvoltării modernității reflexive. Nu vreau să spun, prin aceasta, că nu ar exista ceva eminamente specific tranziției noastre postcomuniste. Putem ușor detecta o astfel de specificitate în modul de schimbare și reconstituire a drepturilor de proprietate sau a tipurilor de tranzacții sociale, economice și culturale, în distribuția și operarea stimulentelor de tip materialist, în funcționarea comunităților, în constituirea și manifestarea inegalităților, în
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
tranziției noastre nu se abat în mod atât de fundamental de la traiectoriile majore ale construcției societăților occidentale încât să facă superfluă orice comparație. Diferențele existente și induse de timpul dezvoltării sunt compensate de ritmurile și direcțiile dezvoltării, astfel că putem detecta decalaje, dar și anticipări, divergențe, dar și convergențe. Dincolo de variații, care oricum sunt inevitabile în spațiile sociale circumscrise cultural, geografic și istoric, mi se pare important să identificăm, atunci când este posibil, și elemente comune. Este ceea ce voi face în continuare
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
vieții se întrepătrund tot mai mult în familie și se influențează una pe alta. Familia include, ca într-un microcosmos, conflicte și dezvoltări ce uneori ilustrează, iar alteori generează schimbări sociale de amploare, ale căror cuprinderi trebuie neapărat să le detectăm, dacă dorim să nu ne limităm doar la a înregistra, pentru a ne mira sau a ne informa, manifestări episodice sau jocuri scandaloase de tipul celor care alimentează rubricile tabloidelor. Ceea ce acum și aici ne apare ca o simplă neînțelegere
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de gen, iar masculinitatea și feminitatea le-au creat tradițional în mod diferit și încă le conservă ca fiind diferite. În consecință, succesul construit și gratificat are dimensiuni de gen care persistă. Asemenea conflicte și altele similare ce pot fi detectate ilustrează o caracteristică importantă a structurii sociale pe care o trăim în prezent: ea generează asimetria de gen și conservarea relației familiale patriarhale atâta vreme cât se bazează pe acea corespondență dintre diviziunea domestică din familia nucleară și inegalitățile din structura socială
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cât de largă este aria de aplicare a reflexologiei. Aceasta nu este folosită doar ca tratament pentru anumite afecțiuni, ci și pentru a vă menține sănătatea și a mări rezistența organismului la diferite boli. Mai mult decât atât, metoda poate detecta probleme de sănătate în stadiu incipient și mai puțin grav. Veți învăța să reduceți tensiunile fizice și psihice care vă afectează sănătatea și să vă recăpătați energia tinereții. Reflexologia este o tehnică simplă, care poate fi folosită oricând și oriunde
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
peptic, astmului și ale altor boli alergice. Poate cauza reacții secundare care se atribuie în mod eronat unor medicamente, duce în mod sigur la alcoolism și poate fi cauza dependenței de droguri. Doctorii Goodman și Fredericks afirmă: „Hipoglicemia nu este detectată de obicei la un control medical. Când este identificată, tratamentul pe care îl prescriu medicii, aflați cu patruzeci de ani în urmă față de evoluția științei, constă în administrarea de zahăr. Acest tratament nu face decât să înrăutățească simptomele, căci zahărul
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
cu apă de mare, care, ulterior e scoasă cu pompele vasului, la intervale diferite. în felul acesta se urmărește ca butoaiele să aibă umezeala necesară pentru a nu crăpa, iar grație apei pe care o scot din cală, marinarii pot detecta cu ușurință eventualele scurgeri ale prețioasei încărcături în.a.). în limbajul marinăresc, „puii Maicii Carey“ înseamnă pasărea furtunii. Nu te botez în numele Tatălui, ci în numele diavolului îlat.). Numele a trei frați romani, care, sub domnia lui Tullus Hostilus, au luptat
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
tăcerea condamnabilă de care a fost Înconjurată În bună măsură Negura lui Eusebiu Camilar. (Ă)”. Și-acum, În față cu această imagine generală, bilanțieră, fatalmente festivistă, incompletă și convențională, să purcedem pe drumul analitic al creației literare și să-i detectăm „avântul”. Construcția avea, până la acea dată - ne asigură raportul - temelii sigure, deocamdată pentru trei odăi: poezie, proză, dramaturgie, mai puțin pentru a patra: critica literară: poezia, de pildă, Își Înalță structura pe Mierla lui Ilie Pintilie, pe Cântec În cinstea
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pare a fi cealaltă deviză „repetiția e mama Învățării” - așadar din multele și vastele și Întotdeauna aberantele comentarii citite de mine, am citat foarte puține netrunchiate; și numai atunci când mi s-a părut că În gândirea și articulația ideilor am detectat un traseu generalizant, tipic pentru vreme. Articolul citat anterior ca și cel imediat următor nu ne familiarizează numai cu probleme strict literare; nu conturează doar imaginea unei dispute literare, În care unii apără niște creații iar alții le neagă, ci
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și pe bună dreptate - a criticii literare; ocazia este oferită de apariția În volum a unor nuvele de Petru Dumitriu, publicate În anul precedent, În revista Viața românească. Comentatorii demonstrează de ce aceste nuvele „constituie un real aport adus cauzei socialismului”, detectează slăbiciunile „care mai persistă”. Deci: Horia BRATU 16: „Personajele chiaburești sunt prinse În toată hidoșenia caracteristică clasei. Ura chiaburilor este arătată cu tot veninul ei, acțiunea lor disperată pentru a-și apăra pozițiile, zugrăvită În mod realist. Setea de Înavuțire
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
recte masele), Îndepărtarea poetului de la grijile și sarcinile colective și apropierea de intimismul tipic burghez, cultivarea livrescului, Într-un cuvânt un alt virus Încearcă să submineze vigoarea și militantismul liric: individualismul. Abia infiltrat, În numai două poezii, acesta este repede detectat de Scânteia, care, pentru a opri epidemia, administrează vaccinul, recte critica principială. Apoi, din exces de zel se mai raportează și alte cazuri. Apoi Însuși pacientul declară că s-a vindecat. Acesta este, pe scurt, istoricul problemei. În anul următor
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]