6,621 matches
-
un trup bine proporționat nu mai contează... în privința activităților sexuale, Montaigne nu ascunde aproape nimic. Contemporanii săi - și atâția alții de mai târziu - acordă atenție portretului dar acoperit cu un văl pudic această chestiune pe care filosoful însă o găsește determinantă. Marie de Gournay cenzurează o ediție pentru a oculta aceste confesiuni impudice: tinerețe libidinală, inițiere timpurie, o întreagă colecție de femei, preferință probabilă pentru prostituate în tinerețe, dar și atunci când se află în călătorie - contrar a ceea ce susține în scrieri
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Acest trup purtat în mod neobișnuit unsprezece luni în pântecele matern, ca și cum ar fi ezitat să vină pe lume, devine așadar cel al unui omuleț cu sexualitatea vlăguită și cu prezența în lume contrariată parcă de o rațiune obscură dar determinantă. Excelent analist al profunzimilor, Montaigne se gândește la anii inaugurali decisivi pentru făurirea caracterului și a temperamentului. Rolul major în formarea sensibilității el li-l atribuie doicilor. De sensibilitatea lui s-a ocupat încă de la naștere o femeie de la țară
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și altceva decât o confruntare cu sine, o catharsis, o purificare aristoteliciană? Visceral, sinceră, autentică, facerea unei cărți se supune legilor psihologiei adâncurilor. Montaigne nu se lasă păcălit de funcționarea ființei: zone de umbră, pliurile primei copilării, forțe sumbre și determinante, necesități psihologice, deci fiziologice... Numeroase propoziții incidente din text dovedesc luciditatea sa în privința motorului inconștient al conștiinței. Avertismentul către cititor care deschide Cartea I oferă versiunea gravată în marmură pentru marele public: Montaigne scrie pentru prieteni, pentru familie și rude
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
existența a ceea modernitatea numește inconștient: o forță care scapă rațiunii, o energie care dinamizează trupul independent de conștiință, o putere care ne determină fără ca noi să avem vreun cuvânt de spus, o voință care ne fasonează asemeni unei necesități determinante. Când își analizează căderea de pe cal, Montaigne o constată: există în noi mai multe mișcări, care nu-s toate guvernate de voința noastră - și, câteva rânduri mai încolo, el semnalează gesturile reflexe, dar și alte manifestări ale trupului îprintre care
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
colectivă, noile soluții sunt testate de agenți. Aceste alegeri umane ghidate de interese nu sunt predictibile și, prin urmare, nici schimbările instituționale generate de ele nu sunt previzibile. Alături de factorii economici, ideologiile au apărut în analiza schimbării instituționale ca factor determinant. Ceea ce putem face acum este doar să spunem cum sau alta s-a produs o schimbare și nu cum se va produce vreuna. Asta deși imitația, atât la nivel de state, cât și între sectoare, este un mecanism important al
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
protecția mediului, sănătate, politică fiscală, apărare etc.). Aceste studii ne oferă o bază factuală de informație indispensabilă pentru orice efort realist și coerent de gestiune a unei societăți. Nu mai puțin, studiile de p.p. ne ajută să interogăm cauzele, factorii determinanți în stucturarea p.p. Putem înțelege de ce o anumită p.p. are un anume profil, și nu altul. Putem înțelege de ce guvernele iau anumite decizii în contexte specifice. Putem să ne interogăm asupra efectelor pe care politicile instituționale, procesele și comportamentele le
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
anxietate. Stare manifestă P.s., considerată de către colectivitate ca problemă, este asociată cu o atitudine activă: există voință de acționa. Satre de centralitate Este o stare manifestă a p.s., considerată prioritară pentru a mobiliza atenția și a canaliza resursele disponibile. Factorii determinanți ai dinamicii problemelor sociale P.s. cunoaște o dinamică continuă: ea poate avansa pe scara definită anterior de la potențialitate la centralitate, dar poate și coborî: să părăsească starea de centralitate, regresând chiar la latență sau potențialitate. Convențional, voi numi„în sus
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
devenind o problemă pentru aceasta; b. determinarea magnitudinii problemei. Pentru aceasta sunt utilizați indicatori care oferă o imagine a problemei-stare: indicatori ai stării de sănătate, ai economiei, ai delincvenței, ai poluării - nivelul mortalității infantile, gradul de satisfacție/insatisfacție; c. factorii determinanți ai dinamicii problemei sociale. Este important să se identifice factorii, condițiile, situațiile care generează constituirea și dinamica respectivei probleme. O asemenea analiză are în vedere fenomene și proces detectabile cu mijloace obiective la un palier obiectiv, independent de palierul conștiinței
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
copilului mic: „citiți împreună cu copilul”, „jucați-vă cu copilul”, „îmbrățișați și sărutați copilul”. Se consideră că atenția acordată copilului mic este o variabilă strategică cu efecte durabile și pozitive. Este clar că în evoluția copilului vor interveni și alți factori determinanți, care pot susține sau contracara acțiunea inițială. De aceea, un efect substanțial și durabil este o acțiune alternativă și multiplă. S-a dovedit că învățământul preșcolar este foarte important în evoluția intelectuală și socială ulterioară. Se constată, pe de altă
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
cel puțin 5 ani), s. ar trebui raportată, mai degrabă, la scopul acesteia. Cel mai bun exemplu, în acest caz, sunt s. electorale elaborate pentru perioade scurte de timp (care nu se confundă însă cu perioadele campaniilor electorale). Așadar, elementul determinant al perioadei unei s. depinde în mare măsură de gradul în care sunt îndeplinite scopul și obiectivele generale. O societate comercială aflată în stare iminentă de faliment nu își poate propune o s. pe termen de 5 sau 10 ani
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
cea a unor politici de accentuare a industrializării, de raționalizare a modurilor de producție din agricultură, de stimulare a progresului tehnologic și de investire în educație și infrastructură” „(Voicu, Pop, 2002, p. 263). .Perspectiva sociologică asupra modernizării introduce ca factori determinanți ai acesteia, alături de cei economici, factorii sociali și culturali. Weber, Parssons, Inkless explică diferențele de dezvoltare economică dintre țări prin diferențele socioculturale dintre societăți. Dincolo de diferențele de perspectivă asupra factorilor modernizării și a modului lor de acțiune, teoriile modernizării converg
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
o economie demonstrează că are cunoștințele antreprenoriale și tehnologice necesare pentru a produce dacă nu totul, atunci orice alege să producă”. Societatea de consum are la bază extinderea sectorului economic industrial, dar mai ales a serviciilor. Două aspecte sunt însă determinante: în primul rând, creșterea venitului pe cap de locuitor, care a dus la creșterea independenței unei importante părți a populației asupra unor contingențe clasice (alimente, îmbrăcăminte, locuință); în al doilea rând -, ponderea populației salariale a crescut masiv, ceea ce a dus
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în condițiile generale, precum răspândirea percepției că modelele economice și politice ale țărilor Europei de Vest erau superioare, corupția din interiorul partidelor comuniste, vizibilul eșec al strategiilor economice bazate pe plan, mai degrabă decât activitățile politice concrete au fost factorii determinanți ai căderii regimurilor comuniste (Jowitt, 1998). Pentru că țările socialiste făceau parte dintr-un sistem mai vast, capitalist, performanțele lor economice au fost totuși subiectul unor evaluări comparative. În lipsa unei clase economice alternative interne, aceste evaluări externe au impus recunoașterea faptului
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
până la sfârșitul secolului, să-și împartă întregul glob pământesc. De pildă, în secolul al XIX-lea, numai Marea Britanie își mărește imperiul colonial cu peste o sută de mii de mile pătrate anual. Colonialismul trebuie înțeles în calitatea sa de factor determinant al relațiilor internaționale ale secolului al XIX-lea, prin intermediul consecințelor sale imediate: odată ce Marile Puteri și-au extins imperiile coloniale astfel încât să acopere întregul glob pământesc, ele au ajuns să aibă granițe comune. Acest lucru a condus la o rivalitate
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
decât celelalte rase. Consecința creșterii numerice a unei rase este și apariția celuilalt concept fundamental al teoriilor geopolitice germane: teoria spațiului vital. Pentru național-socialiștii care au îmbrățișat aceste teze, frontierele interstatale, precum și egalitatea între națiuni sunt simple ficțiuni teoretice. Forța determinantă care pune în mișcare relațiile internaționale este tocmai creșterea numerică a unei națiuni. În momentul în care creșterea numerică a unei rase devine prea însemnată, este o lege naturală ca ea să-și caute, eventual prin forță, sporirea teritoriului în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în relațiile internaționale este Glenn Snyder - care, în lucrarea sa Allience Politics, construiește o teorie a alianțelor și formării de alianțe care are la bază, în ultimă instanță, tocmai interesele statelor care se aliază, alături de o serie de alți factori determinanți, precum puterile lor relative, gradul de compatibilitate al intereselor lor, probabilitatea ca unul dintre ele să fie atacat, existența unei amenințări comune etc. Spre deosebire de Schweller însă, Snyder este mai degrabă interesat de procesul de formare și menținere efectivă a alianțelor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
timp, percepții greșite în privința capabilităților adversarului pot fi de asemenea critice; subestimarea capabilităților adversarului generează încrederea exagerată în propriile forțe și convingerea că o victorie rapidă cu puține costuri este foarte probabilă (Ibidem). Prin urmare, o asemenea subestimare poate fi determinantă în decizia de declanșare a războiului. S-a remarcat că aprecieri incorecte ale intențiilor sau capabilităților unor terțe părți pot avea efecte similare; convingerea că un stat aliat va intra de partea ta sau un potențial adversar va rămâne neutru
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
La nivel societal, cercetătorii au produs o serie de teorii în legătură cu „pacea democratică”, distragerea atenției publice, grupurile de interese, efectele domestice ale economiei sau culturii politice asupra păcii și războiului. Unii cercetători au sugerat că „atributele statului pot fi variabile determinante în declanșarea războaielor” (Levy, 1998, p. 657). În acest sens, s-a afirmat că o anumită cultură politică, religie sau ideologie fac ca statele să fie mult mai predispuse spre comportament conflictual. Însă aceste aserțiuni nu au fost sprijinite de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
fără precedent a cunoașterii către toți cetățenii prin mijloace noi, folosind cu prioritate internetul și metode de învățare prin e-learning. Noua economie (economie + internet) sau economia cunoașterii face parte din societatea cunoașterii, marcând momentul în care procesul de inovare devine determinant pentru a crea produse și servicii noi. Inovarea în societatea cunoașterii urmărește îmbunătățirea productivității, nu numai a productivității clasice în raport cu munca și a capitalului, ci și a productivității în raport cu resursele energetice și materiale naturale, cu protecția mediului. De aceea, noua
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
următorul cuprins: (2) Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor alin. (1), lit. a) locurile de muncă în care, datorită naturii activităților profesionale respective sau cadrului în care acestea sunt desfășurate, o caracteristică legată de sex este o cerință profesională autentică și determinantă, cu condiția însă ca obiectivul urmărit să fie legitim și cerința să fie proporțională. 8. La articolul 8 se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins: (3) Este considerată discriminare dispoziția de a discrimina o persoană pe criteriul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
considerate discriminări: a) măsurile speciale prevăzute de lege pentru protecția maternității, nașterii și alăptării; b) măsurile stimulative, temporare, pentru protecția anumitor categorii de femei sau bărbați; c) cerințele de calificare pentru activități în care particularitățile de sex constituie un factor determinant datorită specificului condițiilor și modului de desfășurare a activităților respective. CAP. 2. Egalitatea de șanse și tratament între femei și bărbați în domeniul muncii Art. 6 (1) Prin egalitatea de șanse și tratament între femei și bărbați în relațiile de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
condiții de prestare a muncii, potrivit legislației în vigoare. (2) Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor alin. (1) lit. a) locurile de muncă în care, datorită naturii sau condițiilor particulare de prestare a muncii, prevăzute de lege, particularitățile de sex sunt determinante. Art. 9 (1) Maternitatea nu constituie un motiv de discriminare pentru selecția candidatelor la angajare. (2) Este interzis să i se solicite unei candidate, în vederea angajării, să prezinte un test de graviditate. (3) Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor alin. (1
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
categorizări privind diferențele și examinarea efectelor acestor categorii asupra rezultatelor activității. Litvin (1997, apud. Janssens și Steyaert, 2003) considera o astfel de abordare ca fiind anti-individualistă și anti-colectivistă. Natura anti-individualistă rezidă în accentul pus pe apartenența la un grup - ca determinantă esențială a identității individului - și ca urmare, existența unor caracteristici stabile ale acestuia, în funcție de care este privit. Natura anti-colectivistă este rezultatul presupoziției că ceea ce diferențiază membrii unei organizații sunt caracteristicile primare ale diversității (sex, vârstă, etnie, rasă) și nu decalajele
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
concluzii: Studenții mediciniști cunosc și folosesc termeni corecți în definirea voluntariatului, jumătate dintre acestia considerand că este ușor să te înscrii și să te implici într-o activitate de voluntariat. În accepțiunea subiecților ce au răspuns la acest chestionar, motivele determinante în alegerea unei activități de voluntariat sunt specifice vârstei și categoriei sociale din care fac parte și anume: dobândirea de experiență, folosirea timpului la maxim, într-o notă relaxantă cât și existența unui sentiment de mulțumire interioară; de asemenea, jumătate
VOLUNTARIATUL ÎN SPORT LA NIVEL UNIVERSITAR. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Manuela Pruneanu (Petreanu), Adrian Petreanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_791]
-
sau nivelul de cunoștințe politice, este posibil ca influența să fie una inversă, intenția de participare la vot fiind cea care să ducă la informare și, implicit, la cunoaștere. Votul pentru partide Modelele cauzale discutate anterior au urmărit identificarea factorilor determinanți ai apartenenței la un anumit tip de alegător (non-votant, votant „afon”, votant „partizan”, votant „pragmatic”). În cele de urmează ne interesează evaluarea acelorași determinanți, dar și a altora în relația lor cu votul acordat anumitor partide. Altfel spus, vrem să
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]