1,201 matches
-
lor, în special dreptul de folosință devălmașă asupra structurilor aducătoare de venituri de care nu se puteau înstrăina. În acest scop au trebuit să conserve vechea denumire și organizare devălmașă (răzeșia), aspect ce se desprinde din citatele reproduse mai înainte, devălmășie ce se va găsi ulterior tot mai intens amenințată de către factori dizolvanți, acaparatorii de ocini răzeșești, vecini sau interni. Prin urmare, se impune concluzia, în această privință, că cel puțin o parte a răzeșilor din Suraia vecină reprezintă o comunitate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
protagoniști în lupta pentru păstrarea și apărarea obștii, acei oameni și acele familii cu părți consistente și cu poziție socială proeminentă în obște, oameni cu atribuții de conducere locală, fără acces la funcțiile mari de stat. Disoluția obștii Umbrăreștilor, a devălmășiei, intră în faza sa maximă la începutul secolului al XIX-lea, ca urmare a puternicilor transformări social-economice, a sporului demografic, cu toate consecințele ce decurg din acest proces transformator. Se înregistrează acum, în restrânsa obște umbrăreșteană ce se păstrase ca
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în jur de 80 familii, un număr destul de mare pentru timpul respectiv. Împărțirea pe bătrâni de la începutul secolului al XVII-lea nu a reprezentat efectiv și o împărțire pe teren între familii și ieșirea totală din indiviziunea impusă de regulile devălmășiei, ci, așa cum a demonstrat istoricul P. P. Panaitescu în lucrarea sa privitoare la obștea românească, doar „subdiviziuni ale drepturilor și veniturilor satului”. Abia confirmarea primei împărțiri prin reînoirea ei din 1817 pare să fi fost însoțită de o delimitare și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
reînoirea ei din 1817 pare să fi fost însoțită de o delimitare și o punere în ordine pe teren a bătrânilor, dovadă numerotarea lor, dar care s-a aplicat practic numai pentru locurile din vatra satului și pentru suprafețele cultivate. Devălmășia a continuat să existe atât în interiorul fiecărui bătrân stăpânit în indiviziune de către alcătuitorii spiței de neam „care au dat sama” în 1817 pentru întreaga avere imobilă, mai puțin casa cu anexele, cât și la nivelul întregii obști sătești pentru pădure
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
familii le dețineau periodic (cum ar fi funcția de vornic, vătăman), diferiți slujitori ai domniei, preotul etc., criterii ce reprezintă vechi reminiscențe din organizarea și administrarea obștilor sătești românești. Situația se constituie într-un argument prin care se demonstrează că devălmășia venea atât de departe în timp, că era atât de înrădăcinată în mintea și obișnuința sătenilor, încât, vrând-nevrând, a trebuit să supraviețuiască sub diferite forme timp îndelungat. Iată și câteva date documentare în plus menite să întărească punctul de vedere
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
judecată din anul 1767, se dovedise că și Iordache căpitan a fost „acolisitoriu într-acea moșie și s-au dat rămas”. Umbrăreștenilor de la est de Siret li se asociază și cei din vest, inclusiv vecinii de pe moșia Sinești, a căror devălmășie este și mai bine ilustrată când cer judecătoriei să-l oblige pe Ioniță Racoviță „a-și arăta dovezile și supt ce cuvânt se face neam cu noi”. Încă un caz în care se oglindește indiviziunea majorității structurilor din teritoriul obștii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
n. n.) vrea a ne răpi pământu și a ne jăfui cumplit”. În jurnalul încheiat de către dregătorii trimiși de Ispravnicie la fața locului, un fel de proces-verbal de constatare a faptelor reclamate, întâlnim expresii și numeroși termeni legați de stăpânirea în devălmășie cu rezonanță de străvechime. În document se menționează că „grămada satului nici cunoaște acel contract”, iar când, în timpul anchetei, este înfățișat contractul și-i sunt dezvăluite condițiile stipulate, „toți într-un glas au strigat că nici cunosc acel contract și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în jurnal -, nu s-a luat niciodată dijmă fiindcă proprietaoa sa nu esti deosăbită de a răzașilor, avându-o în mai multe locuri printre ceilalți răzăși”, respectiv în mai mulți bătrâni arătați prin spițele de neam în 1817. Stăpânirea în devălmășie a unor structuri economice sătești iese și mai clar în evidență când vine vorba de o stână de oi organizată și pusă de arendaș pe pășunea satului. Anchetatorii, în jurnalul întocmit, constată că „niapărat s-au pășunat și pe părțile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ce nu sunt disparțite și deosebite hotare, fiind tot un trup și răzășii la un loc”, răzeș fiind, deci, și Sandu Avram și nimic altceva în ochii dregătorilor. Se putea o exprimare mai clară pentru a se surprinde starea de devălmășie a locuitorilor din obștea umbrăreșteană, cel puțin în unele din structurile sale teritoriale în plin secol al XIX-lea ? Iată surse documentare, pe care se sprijină afirmația, potrivit căreia devălmășia din satele noastre nu a fost un fenomen social-economic efemer
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o exprimare mai clară pentru a se surprinde starea de devălmășie a locuitorilor din obștea umbrăreșteană, cel puțin în unele din structurile sale teritoriale în plin secol al XIX-lea ? Iată surse documentare, pe care se sprijină afirmația, potrivit căreia devălmășia din satele noastre nu a fost un fenomen social-economic efemer și pasager, impus de cineva cu forța, cum a fost colectivizarea, ci un mod de existență umană, bine închegat și armonios articulat în structurile sale fundamentale, cum au fost formele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fie arestate la Umbrărești, de către jandarmii trimiși cu ordinul ca „numaidecât va aduce la Isprăvnicie pe acești zurbagii”, ceea ce nu s-a întâmplat. Aceste câteva exemple expuse mai sus sunt dovezi peremptorii privind existența și trăinicia instituției care a fost devălmășia pe teritoriul de astăzi al comunei noastre, devălmășie ce ni se înfățișează esențialmente asemănătoare, aproape identică aceleia din satele Vrancei, cu deosebirea că obștea vrânceană a fost sistematic și amănuțit cercetată și studiată, în timp ce obștea umbrăreșteană este foarte puțin cunoscută
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ordinul ca „numaidecât va aduce la Isprăvnicie pe acești zurbagii”, ceea ce nu s-a întâmplat. Aceste câteva exemple expuse mai sus sunt dovezi peremptorii privind existența și trăinicia instituției care a fost devălmășia pe teritoriul de astăzi al comunei noastre, devălmășie ce ni se înfățișează esențialmente asemănătoare, aproape identică aceleia din satele Vrancei, cu deosebirea că obștea vrânceană a fost sistematic și amănuțit cercetată și studiată, în timp ce obștea umbrăreșteană este foarte puțin cunoscută, urmare a lipsei de investigații la vremea potrivită
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
asemănătoare, aproape identică aceleia din satele Vrancei, cu deosebirea că obștea vrânceană a fost sistematic și amănuțit cercetată și studiată, în timp ce obștea umbrăreșteană este foarte puțin cunoscută, urmare a lipsei de investigații la vremea potrivită, adică atunci când multe vestigii ale devălmășiei puteau fi surprinse „pe viu”. Acțiunea era încă posibilă până către sfârșitul secolului trecut și chiar la începutul secolului al XX-lea. Ne mulțumim acum să relevăm doar ceea ce puținele documente, sărace și schematice în informații, ne oferă. Dar și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a faptului că ei nu beneficiaseră de prevederile Legii rurale din 1864, au reprezentat majoritatea cumpărătorilor, simțind acut lipsa de pământ, implicit a condițiilor normale de muncă și viață. La o eventuală întrebare referitoare la caracterul formei de organizare în devălmășie a țărănimii noastre de-a lungul timpului, credem că s-ar putea da o apreciere pozitivă. Din informațiile documentare existente se poate reține că, până la regimul fanariot, îndeosebi, într-o oarecare măsură și după această perioadă, putem considera devălmășia ca
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în devălmășie a țărănimii noastre de-a lungul timpului, credem că s-ar putea da o apreciere pozitivă. Din informațiile documentare existente se poate reține că, până la regimul fanariot, îndeosebi, într-o oarecare măsură și după această perioadă, putem considera devălmășia ca fiind corespunzătoare necesităților, satisfăcând trebuințele și fiind în concordanță cu firea liniștită a țăranului român. O asemenea formă de organizare și un asemenea mod de existență au contribuit la cultivarea și promovarea spiritului de dreptate și de adevăr, stări
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
spre deosebire de cadrul noului tip de relații, în care „se accentuiază procesul de cotropire din afară și diferența dintre membrii obștii ca stare materială, determinând practica hotărniciilor parțiale, iar acestea iau extindere ducând la formarea latifundiilor boierești”. Este cazul și cu devălmășia cea mare a umbrăreștenilor, care și ea va înregistra fatidicul proces de dezmembrare, pentru al cărui început documentele ne lipsesc din variate pricini, dar ale cărei situație se degajă a fi fost întocmai din contextul modului de existență al comunităților
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a surori-me, Tudosiicăi”. Înseamnă că și aici slugerul Costache avea încă părți, tot „nealese” ale lor de moștenire, dar și „pe zapisă”, adică cumpărături ori danii de la copărtașii din obște. Și, din moment ce existau și acum părți nealese, se înțelege că devălmășia încă nu-și dăduse duhul cu totul, că mai exista, probând aserțiunea noastră cu privire la menținerea răzeșilor în sate considerate stăpâniri boierești în totalitate. Reamintim și insistăm să se rețină că Bozieștii erau, ca și acum, satul Slobozia și Tămășenii, pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
anul 1704 septembrie l, data când se face hotarnica clucerului Zberea, Umbrăreștii se păstrase ca moșie unitară în partea vestică a Bârladului, cum neamul Costăchesc cu părțile lor de aici: Costache slugerul, Gavriliță, fiul acestuia Costachi serdarul, au stăpânit în devălmășie cu ceilalți răzeși repartizarea veniturilor, făcându-se potrivit cu ceea ce în practica timpului și în limbajul propriu acestei forme de stăpânire și organizare se definea ca fiind după analogon, adică fiecare copărtaș beneficia de produse și venituri proporțional cu mărimea părții
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
devălmașă anterioară. Deosebit de interesant este faptul din care se vede cum trei generații de mari boieri, cu dregătorii dintre cele mai înalte, au acceptat să rămână atât de multă vreme ca părțile lor de moșie de aici nealese, ci în cadrul devălmășiei răzesești, constituindu-se într-un caz sui-generis în ceea ce privește relațiile social-economice medievale de la noi, aspect ce merită și trebuie să fie mai mult cercetat și aprofundat ca sens și semnificație a mobilului care a stat la baza unei astfel de situații
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
stăpânire anterioară, este evidențiată „ocina lui Corpaci din Bozieștii de Sus care se chiamă Tămășenii acmu”, adică la data din document. Pe respectiva ocină se arată că „au fost cinci frați și au ținut cu toții frățește, deavaloma” (e vorba de devălmășia fraților Corpăcești). Pentru a se alege și a se da deoparte ceea ce era partea lui Ionașco Corpaci, unul din cei cinci, dator cu 100 de lei logofătului Miron Costin și în schimbul acestei sume, neachitată la vreme, să i se întărească
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
așa cum e cazul la Umbrărești, nici informația că satul a umblat în vechime pe bătrâni, datele acestea păstrându-se doar în documentele vechi. Numărul mic de bătrâni, cuprinzând o sumă mare de stânjeni, ne indică faptul că disoluția obștii, a devălmășiei absolute prin împărțirea moșiei pe capi de familie, s-a produs cu mult mai de timpuriu decât la Umbrărești și cu mult timp înainte de data din actul în care o aflăm menționată, respectiv „Socotiala ce s-au făcut a patru
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
înstrăinărilor de ocine a fost făcut de pârcălabul Furdui, una și aceeași persoană cu vânzătorul anterior al unei părți din satul vecin Fântânele (Bucești), ci mai mult ca sigur că, la data respectivă, vechea formă de organizare și existență a devălmășiei de la Torcești era deja puternic erodată și de către alte vârfuri sociale și politice ale satului, proba indubitabilă a stratificării și stadiului avansat al disoluției în obște oferindu-o acest nepot al lui Bilăi, pârcălabul Furdui. Deci, anii 1633 (data aproximată
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
disoluției în obște oferindu-o acest nepot al lui Bilăi, pârcălabul Furdui. Deci, anii 1633 (data aproximată pentru zapisul lui Furdui), 1634, data certă a confirmării vânzărilor și daniilor consemnate în alte documente, reprezintă un moment de vârf al dezorganizării devălmășiei din Torcești. O dovadă în plus pentru ilustrarea aspectului o aflăm în cartea domnească dată de voievodul Vasile Lupu, în ziua de 20 mai 1634, când întărește cumpărăturile și daniile reglementate prin zapise anterioare, în care scrie că „Melintie, fiul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și implicate în fenomenul de transmitere al dreptului de stăpânire, implicit al realității demografice din hotarul Umbrăreștilor păstrat ca obște devălmașă. În schimb, la Torcești, mai bine reprezentat documentar ca urmare a intrării mai timpurii pe calea de disoluție a devălmășiei, aflăm un număr de 29 familii documentate nominal și, cum se știe că doar o parte din capii de familie dintr-un sat se implicau în acțiunile cu caracter juridico-social, trebuie să admitem că numărul real al familiilor existente în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se exprima atunci prin expresia alișveriș, adică ceea ce azi ar însemna deverul comercial. Pe această bază, în cadrul obștii se evalua și se stabilea venitul obținut pe un anumit timp, de regulă anual. El se împărțea, ca toate veniturile realizate în devălmășie, după analogon, ceea ce înseamnă proporțional cu numărul și mărimea părților stăpânite și recunoscute în obște pentru fiecare familie și în funcție de întinderea părților de moșie ca mărime, suprafață, fără ca aceasta să fie fixată și strict delimitată pe teren, ci doar evidențiate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]