1,662 matches
-
a demonstrat încă o dată, dacă mai era cazul, că "echilibrul" rămâne doar o expresie plăcută în limbajul diplomației. Fragilitatea tratatelor de la Versailles devenea din ce în ce mai evidentă. Întregul sistem primea lovitură după lovitură. Inițiativa trecea de partea Germaniei: aceasta părăsise Conferința pentru dezarmare și Societatea Națiunilor, iar în ianuarie 1936 denunța tratatul de la Locarno și își recăpăta libertatea în materie de armament și independența teritorială. 2. Semnele războiului. Hitler un actor (ne)așteptat? Primele semne ale războiului au apărut în perioada anilor 1929-1935
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
substanțiale din partea lui Honecker. Îndulcirea crescândă a ideologiei regimului a fost în primul rând o reacție față de mișcările de protest tot mai ample ale unor pături din ce în ce mai largi ale populației vecinei sale, Polonia, unde se cereau reforme economice, libertate și dezarmare. Dar Estul nu a fost singurul care a suferit pierderi de autoritate în dezbaterea asupra rachetelor. La 1 octombrie 1982, cancelarul federal Schmidt plătea tribut atașamentului său inflexibil dublei hotărâri a NATO, iar Helmut Kohl, printr-un vot de neîncredere
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
a rămas imperturbabil, în ciuda marilor manifestări pentru pace: în noiembrie 1983, Bundestag-ul și-a dat consimțământul pentru reînarmare. Acesta a întărit credibilitatea Alianței occidentale și a dezamorsat criza NATO. De la mijlocul anilor '80 superputerile încep un nou dialog asupra dezarmării. Noile rachete instalate în Republica Federală puteau fi repede redemontate. Totodată, liderii est-germani au căutat să prevină eventualele nemulțumiri îmbunătățind nivelul de viață al populației. Datorită nivelului ridicat de dezvoltare industrială și creșterii exporturilor, RDG a cunoscut un ritm de
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Bichicean, op. cit., nota 43, pp.129-130; cu privire la cererea Germaniei adresată Rusiei la 31 iulie privind demobilizarea armatei, vezi și P. Milza, S. Berstein, op. cit., p.66. 474 M. N. Popa, op. cit., pp. 162-163 475 Jean Jaurès (1859-1914) afirma: "A pregăti dezarmarea Europei este sarcina cea mai nobilă și cea mai imediată care se pune în fața lumii civilizate. Omenirea este urmărită de un blestem dacă, pentru a-și dovedi curajul, este osândită să ucidă veșnic. Poate că, până la urmă, oamenii își vor
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
și Cresida. Ceea ce a asigurat în timp succesul piesei a fost, desigur, umanismul ei (evidențiat, de pildă, de montarea atemporală realizată de Jean Mercure, în ianuarie 1971 la Théâtre de la Ville și percepută de unii critici ca un apel pentru dezarmarea nucleară), dar și capacitatea sa de resemantizare în condițiile foarte precise ale unei amenințări cât se poate de reale (ca de pildă montarea realizată de M. Guerewitz la teatrul municipal din Haifa în octombrie 1984). O piesă trezește cu atât
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
abordări teoretice în relațiile internaționale. Momente cheie în redefinirea pozițiilor pe scena politică / 83 SUA și Federația Rusă. Elemente de gândire strategică / 95 CAPITOLUL III. Problematica nucleară din perspectiva principiului liberal de cooperare în domeniul securității / 123 Stadiul reglementărilor vizând dezarmarea și reducerea proliferării nucleare / 125 Programul de reducere a amenințării nucleare prin cooperare. Măsuri în plan bilateral de diminuare graduală/eliminare a arsenalelor nucleare / 144 Politica nucleară, preocupare a comunității de securitate: decizii NATO / 160 CAPITOLUL IV. Decizii de interes
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
de securitate ci, în mod nuanțat, și pe cele unde explicațiile converg. Cadrul teoretic dezvoltat în prima parte permite autoarei să-și construiască o grilă interpretativă pentru înțelegerea mecanismelor de cooperare în domeniul nuclear, a dialogului pentru realizarea obiectivelor de dezarmare și neproliferare. Consider că analiza posibilității cooperării reale în domeniul nuclear, inclusiv a perspectivei unei renunțări totale la arsenalele nucleare reprezintă contribuția cea mai importantă a lucrării la dezbaterea teoretică actuală. Autoarea pune în balanță pe de o parte teoriile
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
sau lipsei acesteia) includ și o investigare critică a politicilor adoptate de guvernul american, precum și o continuare a analizei relațiilor strategice dintre SUA și Rusia în noul context de securitate. Se evidențiază analiza impactului tratatelor cheie în domeniul neproliferării și dezarmării asupra strategiilor actorilor nucleari sau a celor care doresc să devină puteri nucleare Complexitatea relației Rusia-Statele Unite în contextul proiectelor de amplasare în Europa a elementelor sistemului global american de apărare antirachetă este detaliată într-o analiză incisivă, cuprinzătoare și
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
nucleara cu privire la Iran și Coreea de Nord, care, la rândul lor, generează răspunsuri de la sancțiuni politice la dezvoltarea unor sisteme de apărare antirachetă. Sunt trecute în revistă, de asemenea, principalele instrumente juridice de reglementare și de control al armamentului nuclear: tratate de dezarmare nucleară PTBT, TNP, SALT, ABM, START dar și dimensiunea politică a cooperării, prin analiza dialogului sub diferitele sale aspecte, de la negocieri diplomatice la amenințarea cu utilizarea forței, vizând, în prezent, două state considerate ca fiind în afara normei, Iran și Coreea de Nord
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
militar, în condițiile în care 400 tone ar fi suficiente pentru susținerea arsenalelor militare. În același an, timp de patru zile, la Canberra, o comisie internațională, alcătuită la sugestia guvernului australian, a propus spre reflecție ideea unui plan realist de dezarmare nucleară. Robert McNamara, secretar cu probleme de Apărare în timpul președinților Kennedy și Johnson, fostul prim-ministru francez, Michel Rocard, fostul consilier al lui Mihail Gorbaciov, Roal Sagdeev, fostul șef al Strategic Air Command, Lee Butler, precum și experți tehnici, academicieni etc.
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Sagdeev, fostul șef al Strategic Air Command, Lee Butler, precum și experți tehnici, academicieni etc. au realizat un raport cu privire la eliminarea totală a armelor, ulterior acesta urmând a fi prezentat de guvernul australian în Adunarea Generală a ONU și Conferința pentru Dezarmare de la Geneva. Într-o primă parte, consacrată dezbaterii problemei armelor nucleare, raportul amintea de: amenințarea intolerabilă asupra întregii umanități, pe care o reprezintă imensa capacitate de distrugere a armelor nucleare, instabilitatea care determină exclusivitatea de acces a anumitor țări la
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
prevadă că nu se va recurge de prima dată la o armă nucleară. Ceva mai recent, în 2008, Federația oamenilor de știință americani a publicat un raport privind doctrina nucleară a SUA, fundamentat pe ideea președintelui Barack Obama privind necesitatea dezarmării nucleare, susținând că actualul potențial nuclear al SUA nu este doar inutil, ci și periculos pentru America însăși. Raportul Federației oamenilor de știință americani era o primă reacție științifică la inițiativa președintelui Obama privind dezarmarea nucleară, autorii demonstrând că inițiativa
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
președintelui Barack Obama privind necesitatea dezarmării nucleare, susținând că actualul potențial nuclear al SUA nu este doar inutil, ci și periculos pentru America însăși. Raportul Federației oamenilor de știință americani era o primă reacție științifică la inițiativa președintelui Obama privind dezarmarea nucleară, autorii demonstrând că inițiativa liderului american este oportună, sugerând, totodată, soluții pentru realizarea ei. Este de reținut că cercetătorii americani consideră drept eronată precizarea din statutul NATO, conform căreia armele nucleare constituie un mijloc de menținere a păcii și
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
avută în vedere, raționalitatea/iraționalitatea utilizării factorului nuclear în politică de către un stat sau altul. Considerând că, în prezent, un dialog substanțial între state, materializat în măsuri legislative concrete, ar fi singura soluție, care ar permite obținerea de rezultate în dezarmarea și neproliferarea nucleară, pasul următor în analiză a fost făcut pornind de la un concept esențial al filosofiei liberale, cooperarea, având credința că angajamentul politic, ancorat în cadrul legal solid și obligatoriu, poate asigura și menține o lume total lipsită de arme
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
puteri nucleare Statele Unite, Marea Britanie, Franța, China și URSS au creat, încă de la sfârșitul anilor 60, un tratat de neproliferare, care, însă, deși a avut ca principal obiectiv să prevină răspândirea armelor nucleare și a tehnologiei militare și să promoveze realizarea dezarmării nucleare, nu a împiedicat apariția unor noi state nucleare: India, Pakistan, Israel. În pofida eforturilor de cooperare în plan internațional de împiedicare a proliferării și, pe fondul lipsei unor măsuri semnificative pentru reducerea arsenalului mondial, s-a ajuns ca un arsenal
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
la adresa ei, una dintre cele mai importante fiind aceea că nu distingea între ținte, că întregi zone populate ar fi putut fi distruse fără discernământ. Forțele nucleare reduse, de care depindea strategia MAD, erau considerate vulnerabile în fața unui atac vizând dezarmarea, echilibrul era astfel, fragil, existând, inclusiv, posibilitatea ca adversarul să trișeze 58. Aproximativ în aceeași perioadă, unul dintre cercetătorii RAND Corporation, Albert Wohlstetter aprecia drept instabil echilibrul nuclear, subliniind, într-un articol (Delicata balanță a terorii) considerat de către Henry Kissinger
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
parteneriat strategic complex, bazat pe drepturi egale, cu Statele Unite ale Americii, pe baza intereselor comune și luând în considerare influența relațiilor ruso-americane asupra situației internaționale în ansamblu, în acest cadru fiind considerate ca priorități: încheierea unor noi acorduri în sfera dezarmării și controlului asupra armelor, consolidarea încrederii și rezolvarea problemelor legate de răspândirea armamentelor de distrugere în masă, extinderea cooperării antiteroriste, soluționarea conflictelor regionale. Politica de stat a Federației Ruse în domeniul apărării naționale și organizării militare, pe termen lung, are
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
în arsenalul său deține, teoretic, o mare libertate de acțiune, ce poate fi îngrădită, în ultimă instanță, doar de alte puteri nucleare 156. Cooperarea între actorii scenei internaționale este facilitată de instituțiile internaționale, de norme, reguli și legi. Politica de dezarmare, măsurile de neproliferare a armelor nucleare presupun existența unor reglementări juridice internaționale și a unor instituții de aplicare a acestora: tratate (TNP, PTBT, CTBT) aplicate potrivit principiului pacta sunt servanta 157 -, aranjamente intervenite între furnizorii nucleari, acorduri vizând crearea de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
a Consiliului de Securitate ONU, și-a încetat activitatea în 1998); Comisia ONU pentru monitorizare, verificare și inspecție, UNMOVIC (creată în temeiul Rezoluției 1284 din 1999, cu scopul de a înlocui UNSCOM și de a continua mandatul acesteia referitor la dezarmarea Irakului); Organizația Tratatului de Interzicere a Experiențelor Nucleare, prevăzută a fi creată la Viena, de către CTBT, care, însă, nu a intrat în vigoare.158 Stadiul reglementărilor vizând dezarmarea și reducerea proliferării nucleare Realitățile Războiului Rece, bazat pe diferențe ideologice ireconciliabile
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
de a înlocui UNSCOM și de a continua mandatul acesteia referitor la dezarmarea Irakului); Organizația Tratatului de Interzicere a Experiențelor Nucleare, prevăzută a fi creată la Viena, de către CTBT, care, însă, nu a intrat în vigoare.158 Stadiul reglementărilor vizând dezarmarea și reducerea proliferării nucleare Realitățile Războiului Rece, bazat pe diferențe ideologice ireconciliabile și lipsă de încredere reciprocă, ceea ce a condus la două decade de blocaj aproape complet al contactelor bilaterale dintre cele două superputeri: Moscova și Washingtonul erau puse în
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
fie supuse regimului de garanții; impune măsurile de protecție fizică a materialelor nucleare; trimite la fața locului inspectori abilitați să efectueze controlul activităților nucleare 160. Dialogul internațional în problemele de verificare s-a derulat, de la acel moment, în cadrul Conferinței de dezarmare de la Geneva, care funcționează distinct, dar în strânsă legătură cu ONU, și este caracterizată ca unicul mecanism multilateral de negocieri în domeniu 161. Inițierea unui regim de control al armamentelor s-a realizat în 1961, odată cu intrarea în vigoare a
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
nucleare, obligate să accepte garanțiile (controlul) AIEA. În conformitate cu articolul VI al tratatului, fiecare dintre părțile la tratat se angajează să continue cu bună credință negocieri asupra unor măsuri eficace referitoare la încetarea cursei înarmărilor nucleare la o dată apropiată și la dezarmarea nucleară, precum și cu privire la un tratat de dezarmare generală și totală, sub un control internațional strict și eficace 162. Problemele generate de armamentul strategic acumulat ca urmare a cursei înarmării în care erau angrenate cele două superputeri au necesitat realizarea unui
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
În conformitate cu articolul VI al tratatului, fiecare dintre părțile la tratat se angajează să continue cu bună credință negocieri asupra unor măsuri eficace referitoare la încetarea cursei înarmărilor nucleare la o dată apropiată și la dezarmarea nucleară, precum și cu privire la un tratat de dezarmare generală și totală, sub un control internațional strict și eficace 162. Problemele generate de armamentul strategic acumulat ca urmare a cursei înarmării în care erau angrenate cele două superputeri au necesitat realizarea unui cadru bilateral de cooperare, la 26 mai
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
de orice dispozitive nucleare explozive în zona de aplicare de către orice parte contractantă. Dat fiind că este vorba de zone geografice care sunt complet libere de arme nucleare, zonele libere sunt recunoscute ca instrumente internaționale importante de neproliferare nucleară și dezarmare și reprezintă un pas spre o lume liberă de arme nucleare.167 Prima inițiativă de acest gen, Tratatul pentru interzicerea armelor nucleare în America Latină și Caraibe (Tratatul de la Tlatelolco) a intrat în vigoare în 1969 și a devenit universal, în
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
convenție, în termenii căruia s-a stabilit statutul de absență totală a armelor nucleare și un sistem internațional de verificare și control pentru a garanta conformitatea cu obligațiile care derivă din acest statut. În 1994, statele membre ale Conferinței de dezarmare de la Geneva au demarat negocieri vizând interzicerea totală a experiențelor nucleare, cu scopul eliminării carențelor PTBT (prevederile sale nu se aplică în subteran, nu există un mecanism internațional de verificare a respectării obligațiilor asumate, părțile fiind nevoite să recurgă la
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]