1,238 matches
-
se prezintă drept biolog 157, în apartamentul de deasupra lui. Chiar înainte de a-i cunoaște personal, Stingo observă caracterul instabil și violent al relației dintre cei doi: pereții pensiunii se cutremură constant din cauza încăierărilor lor tumultuoase, a cavalcadelor lor erotice dezlănțuite, a certurilor lor zgomotoase. Nathan, întruchipare prin excelență a lui "Făt-Frumos", poate să se transforme cu ușurință într-un "zmeu" și să lanseze un potop de injurii asupra celei căreia îi arătase, cu puțin timp în urmă, o iubire pătimașă
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
desfăcut, Eva lui Vadim face ecranul să explodeze. Această nouă Evă șochează Vaticanul, care în 1958, cu prilejul Expoziției universale de la Bruxelles, ilustrează toate "ticăloșiile "Răului", ale infernului, ale diavolului, ale desfrânării"175 printr-o fotografie înfățișând acest celebru dans dezlănțuit. În aceeași măsură însă, ea cristalizează tainicele aspirații ale unei generații întregi. Ea prefigurează și întruchipează un nou ideal privind femeia și iubirea, rămas până atunci nelămurit. Potrivit analizei sociologului Edgar Morin, dacă Brigitte Bardot se bucură de un asemenea
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
datorat de asemenea, așa cum sublinia generalul de Gaulle însuși, "simplității sale de bun-gust", revenirii sale la firesc și la natură. Nu se putea ca tânăra aceasta atât de senzuală, care declara că adoră "soarele, viața, nisipul, [...] să alerge desculță, liberă, dezlănțuită [...], marea, iubirea", să nu răspundă așteptărilor francezilor. Ca și aceștia, B.B. vrea să se bucure de noile facilități pe care le pune la dispoziție societatea de consum: timpul liber, vacanțele, loisir-urile, călătoriile. Ca și ei, adoră Coasta de Azur
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
putea "cădea în păcat", cât că ar putea să fie "ridicoli". Nu le este frică de cicălelile părinților, ci de batjocura colegilor. Să faci o mișcare neinspirată, să nu știi să săruți sau să miroși a transpirație după un rock dezlănțuit: acestea sunt noile coșmaruri ale tinerilor care flirtează. Un episod pe care îl relatează Herman Raucher în romanul său Un été 42 ilustrează foarte bine confuzia care domnea adesea, în acea eră hollywoodiană, în rândul seducătorilor începători. Hermie, naratorul și
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și imaginea femeii, oficializînd, în schimb, dominația masculină și masochismul în formele cele mai grotești. "Paranoia bărbatului alb" este evidentă în întreg mediul cultural american, de la revistele cu benzi desenate, pînă la dezbaterile la radio, iar ofensiva culturală conservatoare continuă dezlănțuită, fără s-o poată opri nimic. Europa este cracterizată de conflicte culturale similare. În Marea Britanie, atacarea consecventă a dominației conservatoare a regimurilor Thatcher și Major a dus la o erodare a puterii conservatoare, dar mass-media și cultura încă mai evidențiză
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
care nu s-a putut sustrage violenței și degradării. De fapt, serialul prezintă și unele aspecte progresiste și de critică socială. Într-un anumit sens, "viciul" din titlu caracterizează nu numai orașul Miami, ci și capitalismul. Miami este locul crimei dezlănțuite, dar și al "inițiativei libere", lipsită de orice constrîngere, iar afacerile cu droguri sînt ultima treaptă a acumulării de capital cu profit maxim; drogurile însele reprezintă visul ultracapitalist al mărfii ușor de produs, dar care oferă profituri extraordinare la vînzare
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
fi întîlnite în alte locuri) consensul poate crea realități"24. Uluitor, nu-i așa? A sosit momentul să analizăm consecințele. Operația intelectuală la care s-au angajat acești autori este simplă, dar îndrăzneață. Pentru fiecare dintre ei, masa este mulțimea dezlănțuită, pradă instinctului, fără conștiință, fără conducător, lipsită de orice disciplină, adică exact așa cum o vede înțeleptul ori cum și-o închipuie fiecare dintre noi pe baricade. Acest monstru enorm, isteric, gălăgios, înspăimîntă: S-ar spune, scria Freud, că e suficient
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
T.S. Elliot. Mulțimile pot îndura chiar mai puțină, așa s-ar rezuma a doua consecință. O dată adunați laolaltă și amestecați, oamenii își pierd orice simț critic. Conștiința lor cedează în fața forței iluziilor, ca un baraj luat de apele unui fluviu dezlănțuit. Puși în imposibilitatea de a distinge între real și imaginar, între ceea ce văd și ceea ce cred că văd, ei își pierd facultatea de a alege dintre soluțiile ce li se prezintă, dintre discursurile care se țin dinaintea lor, soluția cea
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
arbitrară orice lege pe care am dori să le-o aplicăm. Abia dacă pot fi prinși, la întîmplare, cîțiva indivizi, simpli participanți sau uneori bieți spectatori nevinovați, la fel de diferiți de acest monstru furios cum e valul lin de o furtună dezlănțuită. Nu întîmplător Lombroso figurează printre primii oameni care-au dorit să explice comportamentul mulțimilor, teoria lui despre criminalul înnăscut fiind deja celebră. După el, mulțimile sînt alcătuite din indivizi cu tendințe delincvente sau, cel puțin, ele urmează astfel de indivizi
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
repetată cu o ironie mușcătoare, care contribuie la ridiculizarea bărbatului de onoare ce se pretindea Brutus a fi. Pe de o parte, rațiunea suverană și orbirea în ceea ce privește omul, animal politic; pe de cealaltă parte, magia imaginilor dezordonate și a patimilor dezlănțuite, arta oratorului care mînuiește mulțimea ca pe un soi de instrument pe care-l face să emită sunete de iubire, de ură ori violență, după bunul lui plac. Vivacitatea este o calitate intuitivă ce permite selectarea ideii decisive din masa
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
antinazist s-ar putea să ne lămurească psihiatrii, s-a bănuit că spionii lui Hitler s-ar deghiza în preoți. În ziua de 11 mai, în Place de Brouchere, la Bruxelles, am fost martorul unui spectacol de necrezut: mulțimea isterică, dezlănțuită, se arunca asupra unui tînăr preot ridicîndu-i sutana pentru a verifica dacă nu purta uniforma germană pe dedesubt"431. Un adevărat spion n-ar fi purtat uniformă. Dar dezbrăcîndu-l pe acest inofensiv preot, fiecare își dezbrăca probabil în gînd vecinul
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
și teologii la un loc, decât Augustin și Lactanțiu inclusiv, care au negat antipozii"). Poate că nici măcar el însuși (care a purces cu puțin înainte de a muri) n-ar fi reușit să scrie o biografie adecvată unei personalități atât de dezlănțuite cum a fost a sa. Aceasta e întreprinderea cu care se măsoară Dante Maffìa. Mulți critici, la apariția acestui volum, s-au întrebat dacă e vorba de o biografie romanțată sau roman biografic. Abordarea e una mai curând istorică. Anii
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
naturii devin tot mai stăruitoare și-l buimăcesc. Atunci când aceste crize deveneau insuportabile, cobora în grădină, stătea de vorbă cu confrații sortiți să trudeasca și îi întreba dacă putea să le dea o mână de ajutor. Mânuia sapa cu furia dezlănțuită a unui diavol, desțelenea pământul lăsându-se pradă unui entuziasm ieșit din comun. Călugării încetau să mai muncească, se făcea liniște în jur și Tommaso înfigea tăișul lucios în inima pământului neștiutor de ce-i în inima lui. Apoi tăia lemne
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
și ale esteticii. Nu voia să stea să privească lumea rostogolindu-se în mocirlă în timp ce imbecililor li se îngăduia să fie la cârma înfăptuirilor omenești. Izbuti să sară peste zidul incintei într-o noapte când vântul urla ca o jivină dezlănțuită iar sciatica și reumatismele îl supărau mai mult ca de obicei. Scrâșnind din dinți își porunci lui însuși să fie mai presus decât acel sfâșietor junghi ce pleca din șale și se răspândea de-a lungul coapsei ca o arsură
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
mâinile precum o rază de soare. Iar Tommaso nu înceta a-i convinge să fie neabătuți chiar și în absența lui: Sunt tiranici și necruțători când sunt înarmați în contra celor slabi și înfricoșați, dar dacă ar trebui să înfrunte mulțimea dezlănțuită și să aibă de-a face cu o forță care mută din matca lor râurile ar deveni lași, ar preda armele și și-ar cere iertare ca niște căprițe încâlcite în mărăciniș. Omul e unul și același, fie că e
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Cu pas emoționat a intrat în întăritura publică și a mers până la râul Iares unde, fiind capturat de persecutorii săi și cu mâinile legate la spate a fost condus acolo unde se venerează mormântul sfântului. Aici, lovit de o furie dezlănțuită, a căzut ucis. Câțiva creștini buni și unii soldații din prezidiul orașului l-au înmormântat nu departe de Rodan. Minunile sale, așa cum se cer prin rugăciuni, așa se și experimentează prin beneficii frecvente care se obțin în toate orașele, intervenind
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
ne folosim de puținul pe care deja Îl avem decât să ne entuziasmăm de multul pe care doar Îl visăm: „Ce-i În mână nu-i minciună”.) Nu e greu să joci, e greu să te oprești. Într-adevăr, plăcerii dezlănțuite greu Îi poți pune frâu: „De ce bei, de ce-ai mai bea”.) Cel care se bizuie pe tăria armelor repede piere. (Pentru că ura născută În focul bătăliei se transformă tot mai mult În sălbăticie.) Puterea banului, manipularea În afaceritc "Puterea
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
în cultură, construind un altul, sau, mai degrabă, reconstruind un altul, având ca suport propria sa biografie, propria sa personalitate, propria sa lume, de la care nu se dezice. Pentru că nu un romantism cald, diafan o caracterizează, ci, dimpotrivă, o pasiune dezlănțuită, o senzualitate aparte, o continuă căutare și o continuă neliniște. Pe de altă parte, fiind fiică a Transilvaniei, poeta nu putea să nu se sprijine, instinctiv, în producția sa, pe acei "factori etici, de adâncime, de perenitate, ai spiritului național
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
repetat. Iar, prin repetiție, ploaia distruge, "calcă-n picioare", propriul ei semantism (și, implicit, al termenilor proximi). Iată particularizarea termenilor generali, diferențiați pe niveluri individuale. "Iubesc ploile, iubesc cu patimă ploile,/ Înnebunitele ploi și ploile calme/ ploile feciorelnice și ploile dezlănțuite femei,/ Ploile proaspete și plictisitoarele ploi fără sfârșit/ Iubesc ploile, iubesc cu patimă ploile,/ Îmi place să mă tăvălesc prin iarba lor înaltă, înaltă,/ Îmi place să le rup firele și să umblu cu ele în dinți,/ Să amețească, privindu
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
reci,/ Că îngheață pământul/ Emisferei de veci". (Iarna stelele). Opoziția intervine, însă, din bucuria ("Plouă soare peste mine/ Și mă udă cu lumină.") și extazul ("Iubesc ploile, iubesc cu patimă ploile,/ Înnebunitele ploi și ploile calme/ ploile feciorelnice și ploile dezlănțuite femei.") cu care poeta întâmpină ploaia la vârsta copilăriei și ura pe care o generează zăpada: "Ninge cu dușmănie,/ Cu ură cade zăpada/ Peste apele înghețate cu ură,/ Peste livezile înflorite din răutate,/ Peste păsările care îndură./ Ninge ca și cum prin
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
o maieutică plină de riscuri și de responsabilități, din care pot decurge nu numai învățăminte, ci și suferințe, nu numai semnificații, ci și salvări"175 : "Iubesc ploile, iubesc cu patimă ploile,/ Înnebunitele ploi și ploile calme,/ Ploile feciorelnice și ploile dezlănțuite femei,/ Ploile proaspete și plictisitoarele ploi fără sfârșit,/ iubesc ploile, iubesc cu patimă ploile,/ Îmi place să mă tăvălesc prin iarba lor înaltă,/ Îmi place să le rup firele și să umblu cu ele în dinți,/ Să amețească, privindu-mă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
lungă pauză) De acord. Dar mai întîi mai dă-mi o porție de tranchilizant de ăsta... Și să-mi cer voie de la părinți... Mamă, mi dai voie să fiu patron? Tată, ești de acord să ies pe piața liberă? (rîde dezlănțuit) Marieta: Decît să stai aici... fără nici un rost... Măcar să cîștigi și tu ceva... Octav: Săru' mîna mamă... Gata! Semnat, parafat! Tata, ca de obicei, n-a spus nimic, adică e și nu e dea cord..., așa că... săru' mîna tată, încă
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
tu s-o ștergi din calea răspunsurilor... Fugi... luneci... Chișcarule! Groparul: Da de unde...! Eu stau... dar nu știi tu să mă primești... Hai să ne-mpăcăm... și dă drumul la casetofonul ăla... poate o să mai vorbim puțin... (pe fondul muzical... dezlănțuit, intră preotul și dascălul; par destul de iritați... dar, bine-nțeles, se stăpînesc) Preotul: Și zgomotul ăsta se cheamă muzică. Octav:...Hard... Preotul:...Aici s-ar potrivi o muzică bisericească... ești, totuși, în cimitir... aici e un sfînt mormînt... un cavou
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
pușcăriei, ar fi reactivat forțe imprevizibile care îi împingeau pe aristocrații neliniștiți să apeleze la gardienii depășiți de amploarea răzmeriței. Cadrul supravegherii, deși dublat, s-a făcut țăndări sub presiunea nu a ideilor revoluționare, ci a forțelor obscure. În fața nebuniei dezlănțuite, învingătorii zilei descoperă măsura exactă a limitelor lor, iar supravegherea preventivă practicată se dovedește insuficientă. Odată logica disciplinară năruită, nu mai rămâne decât să se recurgă la intervenția polițienească. Piesa lui Weiss vorbește despre limitele supravegherii, care nu izbutește să
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
cu vinul cel înălțător și tare". Nu lipsită de retorism, uneori dezlănțuirea entuziastă cuprinde protestul împotriva viciului, a minciunii, a decadenței, a stării ambigue a falsului, a indiferenței monstruoase, a inerției: "Suntem în miezul unui ev aprins/ Să-i dăm dezlănțuiți a-nsuflețirii noastre vamă/ Cei ce nu ard aprins ca noi/ În flăcările noastre se destramă"/. Labiș restituie registrului poetic bocete, blesteme, orații de nuntă; redă poeziei pastelul, reînvie istoria aureolând prezentul, redescoperă mitul strămoșilor, casa părintească, folclorul și un
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]