4,618 matches
-
cei de seama lui la răscruce, unde avea să se țină sărbătoarea, dar nu pomeni despre ticăloșie nimănui. La întoarcerea spre casă, câțiva de-ai lui Nenea îl zgândăriră despre întâmplare, dându-se îngrijorați. Deși pricepuse cine făcuse lucrătura, deși dezlegase iute cusătura cu ață albă a vorbelor, grăi cuviincios, conducându-se după gândul că hoțul nedovedit e negustor cinstit și se despărți de prefăcuții prieteni. Seara, cu inima înnegurată de lipsa flamurii, Povestitorul abia se-atinse de bucatele puse pe
DEZLEGAREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384294_a_385623]
-
-ntâmplase?! Cum de-și făcuse rost?! Când? Iarăși fusese-nvins de năpârstocul ăla?! Și, pe tăcute, se despărți de ortacii săi, dorindu-și, ca nicicând, să fie singur, să-și aline rănile de... biruit. La câteva zile după-ntâmplare, se dezlegă răspunsul la întrebările lui Nenea. Povestea dăduse înconjur satului, rostită fiind la sfârșitul predicii de însuși preotul. Acesta grăise despre o minune întâmplată la o casă de unde tricolorul se făcuse nevăzut tocmai în ajunul zilei Unirii celei Mari și unde
DEZLEGAREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384294_a_385623]
-
schiță de portret al curajului, demnității, responsabilității, profesionalismului, harului de jurist, precum și conturul proeminent al unui îndemn adresat magistraților din România: „Domnule Președinte, Doamnelor, Domnilor, Distinse gazde, organizatori, Stimați invitați, Dragi colegi, Justiția găsește în fiecare zi puterea de a dezlega, de a reface destinul lumii, destin redus uneori poate numai la un individ, altădată raportat la un mediu social anume, totdeauna la fel de important. Justiția poate fi modelul pe care-l așteptăm toți, poate reprezenta un far călăuzitor spre libertate, ori
JUDECĂTOAREA GABRIELA BALTAG, PREMIATĂ DE ANTENA 3 PENTRU CURAJ. UMANITATEA JUSTIŢIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384486_a_385815]
-
uitat-o priponită pe șa. Ce noroc că armăsarul n-a ieșit din curte! Valdescu coboî din fânar. - Hei, ce faci? Mă lași aici? - întrebă femeia nedumerită. E mai importantă comoara ca mine? - Nu iubito! - adăugă prinzând-o în brațe. Dezlegă lădița de pe șaua calului. Acesta necheză bucuros, că într-adevăr stăpânul își aduse aminte de el. Cei doi tineri pătrunseră în casă, puseră lădița pe masă și cu vătraiul forțară încuietoarea care cedă cu ușurință. Când ridicară capacul rămaseră stupefiați
XII. PARADIS ÎN INFERN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384620_a_385949]
-
veche, pe care vroiam s-o arunc pe foc, interveni inspirată femeia. - Măi, dar acesta-i un act de valoare. Datează de câteva secole... - Și ce scrie? - întrebară cei doi cu inima strânsă de curiozitate. - Nu am cunoștințele necesare să dezleg aceste slove, dar la noi la Episcopie este un călugăr învățat care se ocupă cu scrierile vechi. Dacă nu aveți nimic împotrivă, am să copiez pe o coală de hârtie caracterele și am să i le dau spre descifrare. Cu
XII. PARADIS ÎN INFERN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384620_a_385949]
-
-n Mușuroiul de furnici... Și rămâi lumii de strajă Închipuit în eres, Lasă-te pătruns de vrajă, Cate alții...înțeles; Deapănă mereu poveste În troheu, dactil sau iamb; Ce-a fost ieri și astăzi este... La feștilă lordul Lamb Să dezlege mi se zbate, Ochelarii rânduri trei, Neînțelegând cum poate Să zgâlțâie un... condei; Abitir o pană ruptă Înmuiată-n călimară, Cu laptop și față suptă Azi poetul e... jumară; Copy/Paste! Gata lucrare ‘Ntr-o clipită, lume-n grabă Nu-i
POEZII (LUI MIHAI EMINESCU) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382417_a_383746]
-
în sertar Vise ce te-au zgâlțâit, Astăzi doar un solitar, Poți cel mult părea smintit Când mi te bântuie spaimă Că ți-e munca în zadar, Nu cerși nimărui faimă Poeziei fă altar...! Iar dactili, iambi sau trohei Să dezlege mi s-or zbate Poate doar niște mișei Prin aburii minții beate; Prin trei rânduri de lentilă Ia aminte, logofete, Steaua-ți este...o feștilă Fâlfâirea... de brabete. Neputând să te-ajungă Vor decreta sus și tare C- ai fost
POEZII (LUI MIHAI EMINESCU) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382417_a_383746]
-
arată în pragul ușii un bătrân.) X: Căutam o tânără femeie, mă scuzați! Bătrânul: Ce anotimp este acum? X: E primăvară. Bătrânul: În sfârșit e primăvară! De când aștept primăvara! De când aștept să bată cineva la ușa mea și să mă dezlege de bătrânețe. Verdeața a cucerit natura, iar eu o să alung masca neputinței. (Părăsește ușa. Aleargă prin spatele altor uși și se transformă într-un tânăr plin de viață.) X: Ce nebunie! (Se retrage speriat spre valiza lui.) Bătrânul: Câtă fericire
UȘA PIERDUTĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382374_a_383703]
-
draci: Iarăși ea și rugăciunile bătrânei! Femeia fără chip: Plecați! D1: Să mergem pe turnul cel mare de la biserică, acolo găsim mândria la ea acasă și ne distrăm copios. (Cei șapte draci pleacă sărind și chiuind.) Femeia fără chip: (îl dezleagă): Acum e mai bine? X: Nu mai știu ce e bine. Am pierdut o ușă deschisă și am ajuns bătaia de joc a patimilor încornorate într-un cimitir. Nici măcar în cimitir nu am găsit liniștea de care auzisem c-ar
UȘA PIERDUTĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382374_a_383703]
-
e, și ești dovada vie că mi-ai deschis! Încep pe invers calea cunoașterii sugerate de tine mai devreme. Cu ochi și suflet la tine am cătat. Și te-am aflat... schimbat. Îți cer acum pe loc să-mi dai dezleg l-așa nelămurire. Iar ești bolnav? Prin vorbe clar să mă convingi că am dreptate, că ești un altul... -Sufăr de iubire!!! începu în ton romantic Seniorul spovedania, sperând că autopersiflându-se va diminua în ochii celuilalt catastrofalul în care-l
SECRETUL LUI SENECA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382527_a_383856]
-
cunună. În ceruri, trompete rasună, Ecouri de noi aspirații, Se sting printre vechi constelații Și pulberi de stele coboară, Îmbrăcând minunata comoară, Eternul Luceafăr de zi! E Viața, minunea de-a fi, E Calea ce-a-nvins efemerul, Adevăr ce dezleagă misterul, E crezul în suflet zdrobit, Eul ce-a fost răstignit, E pacea deplină-n trăire, Pământ nou și cer, nemurire, E Alfa și-Omega, e totul, E moarte și viață, chivotul, În care stau frați pe vecie Și Lege
EXISTENȚĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382576_a_383905]
-
în sus, mai sus. Dorințe, idealuri, măriri fără de rânduri, Inclus măruntul mult, dar tare greu de spus . Lapsus ce nu dă pace, ce-ntruna zgândărește Spectacolul terestru--- suportu-i pe-o corună, Misterul vieții-al ști, adâncuri scormonește, Taine spre-a dezlega, omul se pune-arvună . Idei amestecate-n cercetători lunatici, O gloată de atomi din microunivers, Triumfători își poartă victoria, emfatici... Un rezultat ce-ajunge banalul fapt divers... Și fiecare stea ce pentru noi se naște , La fiecare scâncet ce sună prima
DILEME de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382636_a_383965]
-
dicționar. Pentru mine cartea aceea era o junglă. Era o pădure deasă în care cuvintele te agățau cu literele lor și tu încercai să străbați împidicându-te de câte o liană. Nedumerit te rătăceai pe câte o creangă și încercai să dezlegi misterul agățându-te de câte un arbor cu rădăcini colosale. Obosită de povara literelor ce alunecau în cuvinte care mai de care mai scorțuroase, am abandonat cartea ce mi-a atras inițial privirea ca prima rază solară din zori și
O CARTE PENTRU O PALMĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383841_a_385170]
-
zburat La mine-n piept iubirea ta - cămara -, La mine-n gând e pielea ta amară. Nu știu să număr ierni, s-adun cu azi, Din păsările toate ai să cazi, Nu stiu să-ți fiu infam deznodământ Și mă dezleg de tine-n legământ. 19 iulie 2016, Constantă Sursă foto: #Cale (#Spanish #Guitar) - #Fabian #Perez #Oil #painting, 100% hand #painted on #canvas #ArsMuriendi #literatura #poezie #poezii Referință Bibliografica: Pe acorduri ruginițe de chitară / Lorena Georgiana Crăia : Confluente Literare, ISSN 2359-7593
PE ACORDURI RUGINITE DE CHITARĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383869_a_385198]
-
cu caprele în lipsa ei. Ea avea azi de îndeplinit o treabă mai aparte , pentru care trebuia să plece de acasă și pentru care avusese ceva discuții și cu omul aseară. Trebuia să meargă la un vrăjitor mai pe departe, să dezlege niște făcături ce le datora unei harpii de fermecătoare, ce locuia la marginea satului, Rădița lui Întunecatu, dușmanca sa dintotdeauna, care încă de când se căsătoriseră cu mulți ani în urmă, îi invidia și îi ura foarte mult pe ea și
VRĂJITOAREA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383894_a_385223]
-
2016 Toate Articolele Autorului Rătăcitori în propriul orgoliu și-au însușit cuvintele din vise, și-au pus ironici gândurilor doliu, în paranteză fie astea zise! Ei au emis sentințe fără lege suficienți în propria valoare, prea „gârbejiți“ o taină să dezlege, prea mici slujbași în limba asta mare! Căci nu e râsul singura povară pe care-o poartă-n veci o „glumă proastă“, când bate în piept o inimă amară, micimea lor din suflet pare vastă! Când ar vorbi de zei
OAMENI „GÂRBEJIŢI“ de ION MIHAIU în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383947_a_385276]
-
vrei tu, stăpâne! Cert este că la miezul nopții plecau cu întreaga herghelie deoarece familia stăpânului nu prea mai putea să protesteze având gâturile tăiate, iar din izba cuprinsă de flăcări nici vocea lui nu mai cerea decât să fie dezlegat de stâlpul casei. Cu ei plecau și celelalte slugi sătule de mizeriile îndurate, însă pline de admirație față de modul ferm în care el tranșase lucrurile. Când au ajuns în apropierea satului său au pus herghelia la adăpost și l-au
MARELE HAN de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383959_a_385288]
-
se retrag înspăimântați. Însuși părintele se îngrozește dându-și seama că acolo sălășluiau regimente întregi de diavoli și omul material nu se poate măsura cu ceva imaterial. Face semn credincioșilor să se retragă încet. Abia când ajunge în drum se dezlegă și limba preotului: - Dragi credincioși, necuratul este înghesuit și cuibărit în cocioaba celei ce și-a vândut sufletul lui. Nu vă apropiați de casa sa, nu vorbiți cu ea, să nu-i vindeți ori să cumpărați ceva de la ea. Trebuie
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
ofer iubire și alintare de câte ori va dori inimioara și suflețelul tău? - Lângă tine uit de toate greutățile și necazurile vieții, dar sunt sigur că iarăși va reveni coșmarul ce mă bântuie nopți la rând. Ori acum ori mai târziu voi dezlega acest mister ce-mi zbuciumă visele și-mi macină răbdarea. Azi voi merge la preot să-mi dea binecuvântare, sări deodată bărbatul din așternut. Iar mâine dimineață voi porni pe cărările necunoscute ale munților. Ai încredere în mine și-n
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
de mine! - exclamă surprins. Asta-i zona neclară care îmi apărea în vis și de aici începea coșmarul cu umbre negre care se ridicau deasupra înălțimilor, cu vulturi uriași, fără penaj... Brrr... Mă trec fiorii! Ce o fi acolo? Să dezleg misterul dacă tot am ajuns până aici! Și Valdescu, care niciodată nu dăduse dovadă de teamă, își lasă murgul lângă abrupt și se cațără cu grijă până sub stânca cu pricina. Când ajunse sus și ridică privirea, descoperi că de
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
Alții năvăliră la casa lui Valdescu și-i umplură curtea. - Ce-ați simțit când v-au vizitat dracii? - La început am fost cam stingheri unul față de altul că nu ne cunoșteam, dar după câteva pahare de țuică ni s-a dezlegat limba și mie și lor! Am chemat și lăutarii din sat și s-a încins o horă ca-n povești, le răspunse cu ironie Pătru. - Nu ne luați peste picior... - Vă fac cunoștință cu dânșii!? Poate le luați un interviu
IX. UN MUSAFIR CIUDAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384104_a_385433]
-
Îmi ia obrajii-ntre petale, De ce mi-e sufletul agud?!... Poate că-n visul meu fugar, Ai răscolit adânci talazuri, O, Poseidon, nu fi ștrengar, Și mă scutește de necazuri!... Sămânța-acelui mac boem, Când dimineața s-a deschis, M-a dezlegat de-acest blestem, În care viața e doar vis. Referință Bibliografică: Sămânța / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1186, Anul IV, 31 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Spiridon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
SĂMÂNŢA de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1186 din 31 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383445_a_384774]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > SUFLETE SUB TOAMNĂ Autor: Angela Mihai Publicat în: Ediția nr. 1998 din 20 iunie 2016 Toate Articolele Autorului SUFLETE SUB TOAMNĂ Te voi dezlega de mine, Din blestem te-oi dezlega, Te-oi lăsa singur pe lume, Trist fără iubirea mea. Ș-oi pleca departe-n lume, Fără gând să mă întorc Și-am să fur trecutul nostru Și-ți fur sufletul cu tot
SUFLETE SUB TOAMNĂ de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383574_a_384903]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > SUFLETE SUB TOAMNĂ Autor: Angela Mihai Publicat în: Ediția nr. 1998 din 20 iunie 2016 Toate Articolele Autorului SUFLETE SUB TOAMNĂ Te voi dezlega de mine, Din blestem te-oi dezlega, Te-oi lăsa singur pe lume, Trist fără iubirea mea. Ș-oi pleca departe-n lume, Fără gând să mă întorc Și-am să fur trecutul nostru Și-ți fur sufletul cu tot. Și-o să-l pun la căpătâiu-mi Și-
SUFLETE SUB TOAMNĂ de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383574_a_384903]
-
forma limbilor de foc. Mai mult decât atât, iadul presimte și el, ca o vietate șireată și vicleană, atacul ce i se va da, iar balamalele lui trosnesc; edificiul neputințelor omenești, al păcatului imposibil de ispășit, se va prăbuși curând, dezlegat din ferecătura minciunii. Este răzmeriță, răscoală și zavistie mare în lumea duhurilor. Jos, pe pământ, oamenii parcă au și ei o premoniție... Păcatul ancestral pare mai evident acum, din moment ce s-a ajuns până aici. Adică până la a vedea - cu groază
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]