2,118 matches
-
liderii lui corupți până în măduva oaselor, ci puterea autorului de a analiza și sintetiza. Lectura cărții te înalță deasupra circului politic, cu autorii lui iluzioniști, ce cad adesea în tăișurile propriilor săbii otrăvite. Dar în același timp cazi într-o deznădejde copleșitoare. Toate idealurile de dreptate, toate speranțele de perfecțiune ce ți-au trecut prin minte se prăbușesc în infernul imposibilității. Unde să fugi de pe pământ? Nu vei găsi nicăieri o Republică ideală, un adevăr absolut. Aici, gloata hipnotizată de ambalajul
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93032]
-
scândura însetată/ se înalță/ pieziș pus cu lumea/ pasul saltă/ preamărind Gloria// întotdeauna ploaia spală eșafodul”. Adept al unei lirici în care termenii programatici se referă la realități cotidiene și plate, S. folosește uneori antilirismul ca armă împotriva căderii în deznădejde. Spiritualizarea se împlinește prin înfruntarea dintre iminența dispariției și năzuințele trupului (Ars moriendi). De aici rezultă un acut simț al tragismului condiției umane, care s-ar afla mereu în preajma „intrării în apocalipsă”. Consolarea vine din partea transmutațiilor eterne ale ființei și
SPIRIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289833_a_291162]
-
parțială a credinței. Această a doua soluție - sau atitudine - nu este criticată de Augustin, deși prezintă riscul „lenei”, al platitudinii existențiale. Cel care a fixat parusia la celălalt capăt al istoriei sfârșește prin a neglija rugăciunea și a cădea în deznădejde. Augustin se vede pe sine în situația, ideală, în opinia sa, a „ignorantului înțelept”; totodată, el nu își ascunde simpatia pentru credința într‑o parusie eshatologică târzie. Al treilea personaj al parabolei spune: uigilemus et oremus, quia et brevis et
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
interiorității persoanei, ajutând-o să-și redobândească curajul și Încrederea În forțele Sale, puterea de a suporta și de a depăși limitele suferinței. În cazul oricărei terapeutici, cuvântul este suportul care redă valorile morale pierdute. El este cel care Înlocuiește deznădejdea cu speranța, neîncrederea cu certitudinea, trezind În individ forțe reprimate de suferință și care, mobilizate prin intervenția terapeutului, vor contribui la redresarea pacientului. Este momentul unei de precizări. Cuvântul din sfera comunicării, nu are aceeași semnificație și funcție ca În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În sine, a demnității, a capacităților sale de a acționa, de a se Întreține. În aceste situații, persoana decade, percepându-se pe sine ca fiind inferioară În raport cu situația sa anterioară și cu ceilalți, În prezent. Intervine o stare de depresie, deznădejde, anxietate difuză. De multe ori, personalitățile cu un Eu puternic din punct de vedere moral refuză această situație, pe care o consideră umilitoare, dezonorantă, și apelează, ca un ultim gest, la soluția suicidului, pe care-l consideră o „ieșire onorabilă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
o dă Închiderea existenței mele prin reducerea sa exclusivă, hic et nunc, la realitatea empirică a lumii, În care eu sunt ființă supusă distrugerii prin moarte. Revelația unei realități transmundane, a unei realități a spiritului, dincolo de lumea empirică dată, anulează deznădejdea persoanei mele, proiectându-mă În orizontul speranței continuității mele dincolo de momentul morții. Perspectiva unei alte realități metafizice este aleasă, În mod firesc, ca o continuitate a vieții empirice, care Îmi apare Însă ca un act de trecere Într-un alt
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
nu-mi va reuși. Pacientul era deja Într-atât de slăbit și de surescitat, Încât nu doream sub nici o formă să mă ocup de cazul lui. Am cedat doar la insistențele ministrului, care-mi mărturisi că studentul, aflat În culmea deznădejdii, ar fi fost gata să-și pună capăt zilelor În cazul În care l-aș fi refuzat. Pentru a mă feri de reproșurile celor din jur, am redactat o declarație - semnată atât de bolnav, cât și de frații săi - prin
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
sau lui Al. Depărățeanu. Idilele câmpenești, mai suave ori mai senzuale, dar oricum naive și edulcorate, pastelurile, respirând un aer bucolic, îl apropie de V. Alecsandri. E un temperament labil, când contemplativ, când exaltat, cu frecvente pendulări între euforie și deznădejde. Există în stihurile sale o tensiune către adâncimile celeste, o chemare, străbătută de un fior de neliniște, a altor orizonturi. Gustul pentru exotic își are aici una din surse. Leul, cu un peisaj saharian conceput în maniera lui Leconte de
SAVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289520_a_290849]
-
de sănătate mintală a individului, cu un aspect polimorf: stări de neliniște intrapsihică pe care bolnavul nu le poate lega de o anumită cauză, crize anxioase, stări de angoasă, suferințe fizice sau somatice rău definite, apatie, dispoziție tristă, plâns, depresie, deznădejde, la care se asociază idei sumbre, pesimiste, izolarea de lume și dezgustul față de viață, fenomene ce pot merge până la refuzul alimentar sau chiar tentative de suicid. În cazul acesta se impun măsuri de igienă mintală, fie de tip curativo-psihiatric, fie
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
să fie la curent cu ceea ce se petrece pe pământ: „Cu mine ce s-a hotărât?”, întreabă ea, sau într-un ton involuntar comic: „Dragule, voi ce păziți?!” De hotărât hotărâseră însă alții, și această intelectuală de rasă bea paharul deznădejdii până la fund. Cu adevărat soarta i-a hărăzit să treacă prin mari încercări, ca un Iov feminin. Le consemnează pe toate cu sentimentul că ispășește o pedeapsă divină, „un fel de biciuire sufletească”. Uneori nu mai rezistă și atunci se
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
Ros de frustări sedimentate și cu apriga dorință de a sui pe scara socială, e în stare de orice spre a-și atinge scopul. În conduita publică îmbină potlogăriile de culise cu sălbăticia pe față, iar la înmormântarea Tincuței mimează deznădejdea cu un patos cabotin. În jurul protagoniștilor, unii întruchipând virtuțile boierimii de neam și ale țărănimii neinfluențate de schimbarea vremurilor, alții viciile burgheziei, se mișcă o seamă de personaje de fundal: surorile Sașei, administratori și servitori, țărani, funcționari, dar, cu excepția baciului
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
perfecție arta de a mima autodetașarea ironică. La el „preamărirea durerii” nu e niciodată „literatură” la vreun mod afișat. Dacă vorbește despre sine autoironic, tonul e atât de ostentativ prezumțios, în derâdere, încât nu încape nici o îndoială că este expresia deznădejdii. Autorul Nopții geniului - după cum relatează cei care l-au cunoscut - își trata poemele ca și cum nu erau decât notații pentru el însuși. La cenacluri refuza să le citească, i le citeau alții, și, pentru a o face, îl percheziționau până la piele
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
manifestarea complexă a comportamentului, ce poate fi influențat de multiple variabile , dintre care cel mai important este reprezentat de prezența elementelor depresive. Factorii ce pot determina creșterea riscului suicidar sunt reprezentați de : tendințele culturale specifice unei anumite țări sentimentul de deznădejde afectarea funcționalității psihice factori adiționali : sexul masculin , vârsta Înaintată( În special cei care locuiesc singuri ) , rasa caucaziană este mai mult expusă decât cea afro-americană nivelul educațional crescut , persoane provenite din clase cu un nivel socio-economic ridicat Alături de acești factori generali
MANIFESTĂRI AGRESIVE ÎN TULBURĂRILE AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]
-
face cu două situații precis delimitate din punct de vedere ontologic: a) boala propriu-zisă, ca proces morbid, de natură pur medicală; b) suferința, resimțită de omul bolnav, ca o trăire penibilă a răului, a transformării sale morale (tristețe, neliniște, angoasă, deznădejde, grijă față de perspectivele bolii ca amenințare a vieții). Suferința are un caracter axiologic negativ moral, în raport cu propria noastră ființă și cu destinul acesteia. Suferința va apărea întotdeauna ca o schimbare negativă, ca o amenințare sau chiar ca o întrerupere a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
slăbirea atenției, dificultăți de evocare mnezică, oboseală rapidă la cel mai neînsemnat efort, slăbirea voinței, dispoziție tristă, senzație de apăsare sufletească, depresivitate de diferite intensități, sentiment de inferioritate, neliniște anxioasă, durere morală, sentiment de culpabilitate, o atitudine de pesimism și deznădejde legată de viitor, restrângerea sferei intereselor, a comunicării, voce șoptită, limbaj sărac. La aceste tulburări cu caracter afectiv se adaugă, adesea tulburări din sfera gândirii, de tipul unui „delir melancolic” (idei de culpabilitate și autoacuzare, idei de ruină, sărăcie, doliu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
nu trei săptămâni, ci trei luni sau trei ani...” (Filichi, 1994, p. 57). Rezistența la anchetă Cum s-a rezistat la anchete în așa fel încât victimele să nu cedeze complet? În urma maltratărilor dure, mulți arestați au trecut prin infernul deznădejdii. Mare parte dintre ei au rezistat însă, prin solidaritate, prin credință, prin viclenie (s-au prefăcut a fi cedat în fața anchetatorilor) sau chiar prin revoltă și insolență în fața celor care îi agresau fizic și psihic. Nu puțini au fost cei
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mistice; nu era vorba numai despre exagerări, ci și despre pure invenții, urmărind denigrarea, blamarea, batjocorirea oamenilor de știință în fața întregii țări. Într-o asemenea situație, mai mulți cercetători au avut cutezanța de a se adresa justiției: mare a fost deznădejdea când cercetătorii adevărului științific s-au pomenit în fața unor instanțe juridice care sfidau orice document, martor, fapt, chiar orice argumente ale cetățeanului nedreptățit de statul totalitar. S-a mers din instanță în instanță, s-au făcut adresări la Marea Adunare
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Ca o precauție suplimentară, se înțelegeau dinainte ce să declare dacă sunt interogați - indiferent de subiect, declarau, spre exemplu, că vorbesc despre războaiele lui Decebal cu Traian. Interzicerea oricăror posibilități de exprimare scrisă a accentuat și mai mult sentimentul de deznădejde al celor încarcerați. Totuși, și aici s-au găsit modalități de a contracara aceste măsuri. Unii au învățat limbi străine, alții dezbăteau probleme filosofice; existau și indivizi care învățau poezii pe de rost. Cei ce compuneau versuri le spuneau altor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fluxul verbal duc la o narativitate ce dă textului un aspect dezordonat. Numeroase fraze sunt abandonate la mijloc, gândurile rămân suspendate. Unitatea unor asemenea versuri, adesea violentând noimele, este conferită de conținutul reflexiv, caracterizat preeminent de semne și expresii ale deznădejdii. În Sărbătorile absenței personajul este „omul decupat”, antisentimental, fără aspirații transcendentale, a cărui situare în lume este damnată. Ironia, prin care poetul încearcă să contracareze deznădejdea, se dovedește ineficace și are ca rezultat sporirea efectului acesteia. Relația tensionată om - univers
VLAD-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290601_a_291930]
-
violentând noimele, este conferită de conținutul reflexiv, caracterizat preeminent de semne și expresii ale deznădejdii. În Sărbătorile absenței personajul este „omul decupat”, antisentimental, fără aspirații transcendentale, a cărui situare în lume este damnată. Ironia, prin care poetul încearcă să contracareze deznădejdea, se dovedește ineficace și are ca rezultat sporirea efectului acesteia. Relația tensionată om - univers domină în Îndreptările doctorului Faustus sau Calea cea mai lungă (1978; Premiul Uniunii Scriitorilor), unde limita este resimțită la toate nivelurile. Revolta în fața alterării condiției umane
VLAD-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290601_a_291930]
-
de Ion Băilă, Victor Ion Popa, Virgil Șotropa, Pamfil Șeicaru. Colaborează cu articole, recenzii și eseuri Cezar Petrescu (Ocrotirea cărților, Generații de ieri și de azi, Literatura, expresie a societății, Astra la București, Românii în literatura franceză), Nichifor Crainic (Utopice deznădejdi: Paneuropa), Ion Sân-Giorgiu, Barbu Solacolu ș.a. Sunt oferite în foileton traduceri realizate de Cezar Petrescu din literatura rusă și sunt reproduse conferințe susținute de N. Iorga și de alte personalități cu ocazia unor manifestări culturale românești și internaționale. Din păcate
NEAMUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288392_a_289721]
-
adevărat cult). Sinestezii de o deosebită finețe asociază sunete, culori și parfumuri până la risipirea contururilor lumii materiale. Dar elanul transcenderii alternează cu pierderea speranței („Târziu bătură-n ușă nebunele fecioare”), ducând spre „moartea visurilor” și poema renunțării, a alunecării în deznădejde și moarte: „Lumina e un chin care ne-apasă, / Iar cerul nesfârșit ne dă fiori”. Întunecarea sufletului se infiltrează într-o scenografie simbolică (noaptea fără stele, negrele ruine, turnul rece, plânsul în somn al păunilor, corbii), culminând cu năluca tragică
PETICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288770_a_290099]
-
Este o amplă, minuțioasă și tulburătoare frescă socială, o radiografiere a unei colectivități peste care se abate nefericirea. Vibrația lirică izvorăște din înțelegerea unei realități crude, P. descoperind în promiscuitatea personajelor neașteptate valențe sufletești. Trasează drumul de la aspirație la suferință, deznădejde, înfrângere și creează o atmosferă, un halou al suferinței resemnate. Nucleul narațiunii îl constituie drama unei familii, proiectată simbolic pe drama comunității. Bătrâna Leia își vede familia distrusă de necazurile și năpastele aduse de un destin implacabil. Un fiu, Paul
PELTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288752_a_290081]
-
burghezi, ale căror existențe cenușii sunt surprinse pe fundalul unui peisaj urban la fel de șters și dezolant. „Moartea cotidiană - scria N. Steinhardt - s-a vrut o rapidă căutătură asupra unui mediu sfâșietor de banal și sordid, de natură a incita la deznădejde și a da senzația nereușitei.” Din nou fără ecou în critica vremii, romanul nu este comentat nici după ce pare a fi redescoperit, în 1979, la adevărata lui valoare de „modernitate aproape sincronă, dacă nu protocronă a temei înstrăinării” (Emil Manu
PILLAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288814_a_290143]
-
evocă elegiac priveliștile Bugeacului cu stepa și orășelul de provincie, cu succesiunea anotimpurilor. Viziunea, imaginile și stările sufletești se sincronizează în linii mari cu cele ale poeziei basarabene din anii ’30 ai secolului trecut: dezrădăcinarea, singurătatea, neîmplinirile, setea de ducă, deznădejdea, alături de iubirea pentru părinți și ținutul natal, de încrederea în destinul neamului, de așteptarea unor noi orizonturi. Cultivând unele metafore și simboluri cu totul particulare, N. fixează stepa, salcâmii, ploile și vânturile toamnei, cocorii, păsările cerului drept componente esențiale ale
NENCEV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288421_a_289750]