2,244 matches
-
a se muta la "Eternitatea", m-a vizitat, aducându-mi o carte. Era "Istoria orașului Iași" a lui N.A. Bogdan, ediția princeps. Opul, legat în piele, va fi avut, până la el, mai mulți proprietari, între semnăturile cărora se mai deslusește "diacon I. Gheorghiță, lași, 1939". Mi l-a întins, fără alte deslușiri: Na-ți-o ție. Ce i-o fi venit? Mă încearcă un gând (orgolios), dar îl alung cu grăbire. Leon nu poate fi înlocuit. Niciodată. De nimeni. Eventual, continuat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
modernă" și tematica similară atacată cu umor zdravăn și sănătos, iată, nu numai de clasici, ci și de "optzeciști". Cutez o neînsemnată corectură: Creangă n-a fost popă, cum Cajvana, baștina lui Pițu, nu-i oraș. N-a fost decât diacon. Ferit, așadar, de "zvâcul" și "zmâcul" imaginat de humuleștean în finalul acestei mici bijuterii ce se cuvine citită fără urmă de prejudecăți... * N u, nu mai e vorba despre Creangă. De astă dată, autorul isprăvii este David Friedman. Cartea "O
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
pe filele zdrențuite ale unui biet caiețel, în loc de hoiturile turcilor pe străzile de la Budapesta. Exilul poate și să convertească un bon viveur rafinat și un virtuoz al elanului erotic la viața izolată de chiostru sau, să spunem, pe jumătate de diacon zelos, pe jumătate de democrat-creștin degasperian în retragere spirituală. Exilul - de data aceasta voit și degustat cu înghițituri mici - poate și să împingă un riguros intelectual român să întoarcă istoria pe partea cealaltă ca pe o mănușă, datorită unei doze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
unei profesii, hagiografia catolică propune un număr impresionant de avocați ai vinului. E adevărat că data la care fiecare sfânt este prăznuit corespunde unor momente "critice" ale ciclului vegetativ, ceea ce presupune invocarea unei protecții speciale: astfel, spre exemplu, sfântul Vincent (diacon în Zaragoza, în Spania, martirizat în 304)92 era invocat la 22 ianuarie de către viticultorii francezi în așteptarea reînnoirii și urcării sevei; sfântului Werner sau Wernher 93, podgorenii germani (în special cei din Renania) îi cereau pe data de 19
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Editura Avrămeanca. Craiova. EA 92 = Editura A 92. Iași. Ecoul = Ecoul. Organ al Comitetului județean Bistrița-Năsăud al P.C.R. și al Consiliului popular județean, Bistrița. Ecouri = Ecouri. Revistă a Colegiului pedagogic “Constantin Brătescu”. Constanța. ECȘ = Editura Casa Școalelor. București. EDC = Editura Diacon Coresi (S.R.L.). București. EDN = Editura Didactica Nova. Craiova. EDP = Editura Didactică și Pedagogică. București. EEN = Editura Europa Nova. București. EGCA = Editura “Gheorghe Cârțu Alexandru”. Craiova. EGJ = Editura Garamond Junior. București. EGT = Editura Grigore Tăbăcaru. Bacău. EFB = Editura “Faber Bonifaciu”. Târgoviște
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
altă parte, Calendarul tipărit de Petcu Șoanul în anul 1731, considerat de Georgeta Răduică drept punctul de referință al presei românești, nu reprezintă cel mai vechi calendar cunoscut în spațiul românesc. Mircea Popa semnalează un "Calendar", pe care îl atribuie diaconului Coresi, cu o vechime mult mai mare, datând din anul 1569. Autorul reușește să demonstreze că acest calendar în limba română (nu în limba slavonă cum se considera până acum) a fost tipărit la Brașov, cheltuindu-se 6 denari pentru
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
fost tipărit la Brașov, cheltuindu-se 6 denari pentru a fi oferit în dar unui sol moldovean, venit în vizită la Brașov. Dacă am asimila calendarele presei propriu-zise așa cum susțin autorii dicționarului menționat, ar însemna că acest Calendar (1569), atribuit diaconului Coresi, ar fi nu numai primul periodic românesc, dar el ar putea fi considerat chiar primul periodic din Europa, știut fiind faptul că primul periodic european apare la Anvers, în anul 1605, Niewe Tydinghen, urmat de Frankfurter Zeitungen, tipărit la
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
Ed. Al. Gafton: http://media.lit.uaic.ro/gafton. CC1.1567 Coresi, Tâlcul evangheliilor. Ed.: Coresi, Tâlcul evangheliilor și molitvenic românesc, ed. V. Drimba, București: Editura Academiei Române, 1998, 31-187. CC2.1581 Coresi, Evanghelie cu învățătură. Ed. S. Pușcariu, Al. Procopovici: Diaconul Coresi, Carte cu învățătură (1581), vol. I, Textul, București: Socec, 1914. [trimiteri la pagina din ediție, nu la fila din manuscris] CCat.1560 Coresi, Catehism. Ed. Al. Roman-Moraru, in I. Gheție (coord.), Texte românești din secolul al XVI-lea. I.
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
slavo-română. Ed.: Coresi, Psaltirea slavo-română (1577) în comparație cu psaltirile coresiene din 1570 și din 1589, ed. S. Toma, București: Editura Academiei, 1976, 35-662. CPr.1566 Coresi, Apostol. Ed. I. Bianu, Texte de limbă din secolul XVI, IV, Lucrul apostolesc tipărit de diaconul Coresi la 1563, București: Cultura Națională, 1930. CPrav.1560-2 Coresi, Pravila. Ed. Gh. Chivu, in I. Gheție (coord.), Texte românești din secolul al XVI-lea, 218-231. CPV.~1705 Theodor Corbea, Psaltirea în versuri. Ed. A.-M. Gherman, București: Editura Academiei Române
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Se înființează Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Electrochimie și Materie Condensata - INCEMC Timișoara, persoană juridică română care funcționează după modelul regiilor autonome, conform Legii nr. 51/1996 , în coordonarea Ministerului Cercetării și Tehnologiei, prin reorganizarea Institutului de Electrochimie Timișoara, str. Diaconul Coresi nr. 144, Institutului de Cercetare a Materiei Condensate Timișoara, str. Tirnava nr. 1, Secției de electrochimie din Timișoara - ICECHIM București, str. Bocșei nr. 6, Laboratorului de electrochimie - ICECHIM București, Splaiul Independenței nr. 202, si Centrului de Cercetări în Electrochimie
HOTĂRÎRE Nr. 1315 din 25 noiembrie 1996 privind înfiinţarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Electrochimie şi Materie Condensata - INCEMC Timişoara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116430_a_117759]
-
Centrului de Cercetări în Electrochimie împreună cu Colectivul de electrosinteze organice - Universitatea "Babeș-Bolyai" Cluj-Napoca, str. Arany Ianos nr. 11, care se desființează. Articolul 2 Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Electrochimie și Materie Condensata - INCEMC Timișoara are sediul în municipiul Timișoara, str. Diaconul Coresi nr. 144, județul Timiș. Articolul 3 Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Electrochimie și Materie Condensata - INCEMC Timișoara are ca obiect principal de activitate efectuarea de cercetări fundamentale și aplicative, dezvoltarea tehnologică, consultanță, expertizare, elaborare de studii și reglementări tehnice
HOTĂRÎRE Nr. 1315 din 25 noiembrie 1996 privind înfiinţarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Electrochimie şi Materie Condensata - INCEMC Timişoara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116430_a_117759]
-
mine, bărbatul se detașează de conversație, privind într-un punct îndepărtat, imaginar. Mă uită. Începe să dea din mâini, ca și cum ar rosti o predică ad-hoc în fața unei mulțimi invizibile. Unul dintre cele mai vândute volume era Pelerinul Român, editat de „Diacon Gheorghe Băbuț”, Editura „Pelerinul Român”, Oradea. Volumul în sine este tipărit în condiții grafice modeste, iar pe coperțile I și IV sunt reproduse imaginile mai multor mănăstiri celebre (Tismana, Rohia, Sihăstria) și icoana „Maica Domnului Portărița Junghiata”. Din prefața volumului
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
lucrarea de față este o încercare de imitare a «Pelerinului Rus», lucrare apărută cu mulți ani înainte”, iar „cartea are un caracter popular, putând să se folosească de ea și omul de știință, cât și poporul simplu, dar curat sufletește”. Diaconul Băbuț mai scrie că „toți românii sunt niște Pelerini, dar de la acest pelerinaj se exclud românii ce și-au părăsit MAMA BISERICĂ CEA ORTODOXĂ, căci pelerinajul începe și trece prin Biserică în Rai”. O trăsătură comună cu Pelerinul Rus este
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Ierusalim), dar și referințe la „strămoșii traci ai românilor menționați în Biblie” (p. 157). Un loc aparte este cel dedicat „drumurilor duhovnicești în Moldova”, impresii de la vizitarea mai multor mănăstiri din Nordul Moldovei, la sfârșitul anilor 1980. Pelerinul Român al diaconului Gh. Băbuț mi s-a părut a fi ilustrativ pentru înțelegerea religiozității populare de la sfârșitul anilor 1980, începutul anilor 1990, atunci când termenul și conceptul de „pelerin” încă nu era influențat de practica așteptării în lungi rânduri (cozi). În apropiere se
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
1959 în Gază, Israel, fiul lui Salem și Mahdia, domiciliat în Timișoara, str. Daliei nr. 26, județul Timiș. 246. Khedr Mohamad, cetățean sirian, născut la 12 martie 1965 în Damasc, Siria, fiul lui Mahmoud și Namat, domiciliat în Timișoara, str. Diaconul Coresi nr. 43, ap. 1, județul Timiș. 247. Al Kayali Mosa, cetățean yamenit, născut la 9 aprilie 1954 în Damasc, Siria, fiul lui Ali și Bădia, domiciliat în București, str. Nastase Pamfil nr. 22, sectorul 2. 248. Alaeddine Mohamad Ramez
HOTĂRÂRE nr. 688 din 6 decembrie 1993 privind acordarea cetateniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122167_a_123496]
-
de chibrituri Filaret - București. Dacă mai trăiește, locuiește pe str. Hamangiu No. 1, Raionul N. Bălcescu. Din puținul ce realiza Aurel din vânzarea tablourilor, îi trimetea și el un mic ajutor și ținea la dânsa. Bunicii după tată: Vasile Băeșu, diacon la biserica catedrală din Folticeni („Adormirea, n. E.D.). Maria Băeșu, casnică. Bunicii după mamă: Petrache Popescu, administrator financiar 422 Cornelia Ante, profesoară de latină la Liceul „Nicu Gane”. Azi decedată, au înmormântat-o la cimitirul din Oprișeni. Cu sora ei
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
românilor”. Gama amplă de teme majore, de subiecte care contribuie în mod incontestabil la revigorarea constiinței naționale a românilor de pretutindeni și care interesează publicul cititor, face din Nedumeriri postdecembriste un eveniment editorial pe care îl salutăm cu entuziasm. Vasile Diacon Cuvânt înainte Încercând să mă dumiresc asupra prea multelor ce ni se întâmplă, după evenimentele din decembrie 1989, care ne îndreptățeau la a gusta mai binele, aproape fără intenție și fără efort, m-am trezit notând niște constatări, despre fapte
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de plăcerea de a ține în mână o carte tipărită. Scrise pe distanța a cinci ani (2006-2010), cele 129 de articole care au fost selectate pentru alcătuirea prezentei cărți, au calitatea de a fi primit aprecierea și aprobarea domnului Vasile Diacon, binecunoscut pentru lucrările Domniei-sale din domeniul științific, care a avut amabilitatea și dispoziția de a alcătui prefața lucrării, fără să i se fixat un titlu de la început. Cu domnul Vasile Diacon am purtat o fructuoasă corespondență telefonică, aflând, spre marea
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de a fi primit aprecierea și aprobarea domnului Vasile Diacon, binecunoscut pentru lucrările Domniei-sale din domeniul științific, care a avut amabilitatea și dispoziția de a alcătui prefața lucrării, fără să i se fixat un titlu de la început. Cu domnul Vasile Diacon am purtat o fructuoasă corespondență telefonică, aflând, spre marea mea satisfacție, că binevoitorul prefațator nu numai că a avut răbdarea să lectureze un volum atât de mare de cuvinte, dar a și discutat conținutul celor scrise de mine cu alte
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
personalități ale învățământului superior ieșean, numind aici pe domnul prof. univ. dr. Ilie Dan și pe domnul prof. univ. dr. ing. Nicolai Șorea, ale căror observații pertinente au luminat unele zone obscure ale conținutului. Ezitarea de la început a domnului Vasile Diacon s-a diminuat, până la a se topi definitiv, pe măsura lecturii articolelor, găsind cu cale că trebuie aduse la cunoștința publicului larg, propunând un titlu (înafara celor două propuse de mine „Fals tratat de mers pe stânga” și „Puncte de
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
comunitate mică care ar interpreta (parte din această comunitate) ca o insultă adusă celor care, eventual, ar pune mâna pe carte, i-ar îndepărta de la scopul pentru care a fost scrisă. Din alte câteva titluri propuse de mine, domnul Vasile Diacon a considerat că se potrivește conținutului de idei din majoritatea elementelor care alcătuiesc lucrarea, titlul Nedumeriri postdecembriste care are avantajul că poate mulțumi pe toată lumea, fiind oarecum neutru, asemenea cărții întregi. Aceste scurte proze pe teme social-politice, cu accente critice
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și practicării rugăciunii. Așa că domnul Trifan și Anghel Papacioc deveniseră cenzori pentru controlul vieții la care ne angajam. Apoi consultam pe cei cu pregătire teologică, domnul Straja - viitor preot - Radu Leonte, pe preoții Ion Marinescu, Ion Florea, Traian Belu, pe diaconul Grebenea. Lumea temniței ardea în dorința de depășire a simplei cunoașteri, năzuind integrarea în ființa hristică a omului nou, creștin legionar, cu conștiință de slujitor al lui Hristos în viața neamului. CAPITOLUL IX Chivotul pentru Mânăstirea de fecioare de la Vladimirești
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
mitropolitane, s-a acoperit cu o pelerină uzată și s a așezat într-un vagon de clasa a III-a printre țărani și negustori. Lângă fereastră, își număra în rugăciune metaniile isihaste. Într-o stație, urcară un preot și un diacon; cu statură impunătoare și voce puternică, diaconul, lumesc în comportări, își făcea loc cu coatele: Faceți loc, faceți loc! Fețe bisericești! Și tușea semnificativ. Preotul, mai mărunțel, mai slăbuț, rămăsese înghesuit mai în urmă. Diaconul, ajungând lângă Melchisedec, uitându-se
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
uzată și s a așezat într-un vagon de clasa a III-a printre țărani și negustori. Lângă fereastră, își număra în rugăciune metaniile isihaste. Într-o stație, urcară un preot și un diacon; cu statură impunătoare și voce puternică, diaconul, lumesc în comportări, își făcea loc cu coatele: Faceți loc, faceți loc! Fețe bisericești! Și tușea semnificativ. Preotul, mai mărunțel, mai slăbuț, rămăsese înghesuit mai în urmă. Diaconul, ajungând lângă Melchisedec, uitându-se la ținuta lui cam neglijentă, își făcea
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
urcară un preot și un diacon; cu statură impunătoare și voce puternică, diaconul, lumesc în comportări, își făcea loc cu coatele: Faceți loc, faceți loc! Fețe bisericești! Și tușea semnificativ. Preotul, mai mărunțel, mai slăbuț, rămăsese înghesuit mai în urmă. Diaconul, ajungând lângă Melchisedec, uitându-se la ținuta lui cam neglijentă, își făcea anunțată prezența: „Îhâ! Îhâ...”; dar Melchisedec continua să-și numere metaniile netulburat. Fețe bisericești! Fețe bisericești!, anunță diaconul. Nu ne aude nimeni? Nu ne vede nimeni?, și tuși
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]