1,723 matches
-
de conținut din domeniul științelor juridice, sub formă de proiecte didactice.) Importanța operaționalizării obiectivelor predării științelor juridice este dată de faptul că: • elimină interpretarea subiectivă; • garantează respectarea finalităților proiectate; • orientează profesorul în activitatea de proiectare; • ajută la o mai bună diagnoză a dificultăților în învățare; • se pot converti foarte ușor în instrumente de evaluare. De foarte multe ori însă, formularea în termeni operaționali presupune și o serie de prejudicii cum ar fi: nu toate comportamentele pot fi operaționalizate (nu toate comportamentele
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
cu colective de la alte facultăți ale Universității. b) Principalele direcții de cercetare din Facultate, acreditate și recunoscute la nivel național și internațional: -Cercetări în domeniul plasmelor de temperatură joasă. Procese elementare în plasmele de temperatură joasă. Cercetări privind metodele de diagnoză a plasmei de temperatură joasă folosite în aplicații tehnologice. Noi aplicații tehnologice ale plasmei de temperatură joasă în domeniile fizicii suprafețelor și al surselor de particule nanoscopice. -Cercetări în domeniul magnetismului și al materialelor magnetice. Procese de magnetizare în materialele
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
Herschel I. Grossman, „Cooption and repression in the Soviet Union”, Economics and Politics, vol. 13, nr. 1, martie 2001, pp. 31-47. Master of Arts-Central European University/History Department, Budapesta. Textul de față prefigurează un studiu mai amplu, cu valoare de diagnoză și intervenție În zona de formare a elitelor din România, și care se va regăsi, ca bază metodologică și de control, Într-un plan de consultanță prin care Îmi propun gândirea unui model coerent de formare și apoi de mobilitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
3. Funcțiile diagnostică și pronostică. Funcția diagnostică pe bază de testare, evidențiază valoarea, nivelul și performanțele pregătirii elevului la un moment dat - trimestru (semestru), an școlar, terminarea unui ciclu de studii etc. Funcția pronostică - pe baza analizei datelor oferite de diagnoză, în comparație cu obiectivele și cerințele documentelor școlare (plan de învățământ, programă analitică, manual, predarea profesorului etc.), prevede probabilistic valoarea, nivelul și performanțele ce ar putea să le obțină elevul în etapa următoare de pregătire. 4. Funcția cibernetică sau de feed-back (de
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Viorica Timofte () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_905]
-
să aibă însă și modul în care a fost proiectată grila de identificare a satelor sărace. Particularitățile de localizare a satelor care au formulat cereri la Fond ne pot permite o evaluare corectă a funcționalității efective a acestui instrument de diagnoză socială 2. Datele disponibile pentru comparația între satele care sunt considerate sărace prin aplicarea grilei FRDS și restul satelor României 1 indică, în modconvingător și clar, că grila FRDS „lucrează”, duce la identificarea unor satecare sunt realmente mai puțin dezvoltate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sociologie, Editura Babel, București. Zamfir, E. (coord.) (2000), Strategii antisărăcie și de dezvoltare comunitară, Editura Expert, București. Zamfir, E. (2002), „Dezvoltare comunitară”, în Luana Miruna Pop (coord.), Dicționar de politici sociale, Editura Expert, București. Zamfir, E.; Preda, M. (coord.) (2000), Diagnoza problemelor sociale comunitare. Studii de caz, Editura Expert, București. Zani, B. (2003), „Instrumente conceptuale și metode de cercetare”, în Zani Bruna, Augusto Palmonari (coord.), Manual de psihologia comunității, Editura Polirom, Iași. Zani, B.; Palmonari, A. (coord.) (2003), Manual de psihologia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
naționaliști convinși 9. Limbajul lui Moldovan nu avea nimic din tonul mistic al profețiilor legionare și nici din furia cu care aceștia revendicau schimbări radicale. Scrierile sale folosesc mai degrabă un limbaj „clinic” - descriind studii de caz și formulând ulterior diagnoze bazate pe observațiile sale, precum și recomandări cu privire la tratamentele cele mai potrivite pentru „afecțiunea” descoperită. Moldovan oferea astfel audienței sale educate o soluție atractivă pentru frustrările pe care aceștia le experimentau, deoarece Îmbrăca hainele raționalității și ale detașării față de „politicianismul” partizan
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
de la această premisă. În acord cu preferința lui Moldovan pentru perspectiva mendeliană, medicii urmau să Își trateze pacienții plecând de la așteptări diferite și să Încerce să relaționeze diferite fenomene cu diverse caracteristici ereditare, mai degrabă decât cu condițiile de mediu. Diagnoza și terapia trebuiau, de asemenea, modificate radical În acord cu nevoile de sănătate ale organismului mai mare, națiunea. Astfel, dacă un pacient ar fi avut nevoie de tratament prelungit și costisitor pentru o boală de tipul cancerului, decizia de a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
prețuri. Întreprinzătorul este pivotul întregului mecanism economic, spre el converg toți factorii de producție și de la el pleacă veniturile acestor factori (dividendul, dobînda, salariul etc.). Jean-Baptiste Say a fost printre primii autori care au scos în evidență rolul întreprinzătorului privind diagnoza situației economice, stabilirea unui plan de acțiune, organizarea și controlul execuției acestuia. O funcție specială preluată de întreprinzător este cea a asumării riscului. El ia deciziile și își asumă responsabilitatea acestora, suportînd consecințele. Succesul conduce la maximizarea profitului; insuccesul, la
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
O anexă, cuprinzând situația acestor bolnavi, semnată pentru conformitate de doctorii Thiron și Caragiani, ne permite unele investigații retrospective semnificative. Ne oprim ceva mai atent asupra acestui capitol. Din totalul de bolnavi, toți bărbați, un număr de 21 figurau cu diagnoza de manie furibundă. Se făcea, fără îndoială, abuz de acest diagnostic. În realitate, mania se cronicizează mai rar. În acest grup, se include, probabil, un număr de alte afecțiuni greu de diferențiat atunci, caracterizate toate prin stări de agitație. Că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
6 bolnavi; Melancolia 2 bolnavi; Paralizia 1 bolnav; Hipocondria 1 bolnav; Halucinațiuni 3 bolnavi; Idiotism 4 bolnavi; Observație 3 bolnavi. Considerând global, nosografia aceasta este corespunzătoare timpului, la cele mai renumite ospicii, case de sănătate sau sanatorii psihiatrice, raporturile de diagnoze fiind, la epoca respectivă, mai mult sau mai puțin aceleași ca și la Ospiciul de la Neamț. Instituția asista bolnavi de toate vârstele, fără diferențiere, în spiritul epocii nefiind însă apărute subspecialitățile psihiatrice legate de criterii de vârstă. Găsim, astfel, copii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
ridicat între 1898 și 1904 asistența medicală a bolnavilor de la Neamț la un nivel neatins până atunci. Trecând în revistă foile de observație din ultimul deceniu al Ospiciului, ne impresionează caracterul lor sobru, limbajul evoluat, ținuta modernă a acestor documente. Diagnozele reflectă o concepție nosografică aproape de a noastră, iar descrierile clinice nu diferă de la tablourile pe care le vedem în prezent. În 1905 ultimii bolnavi ai Ospiciului au fost transferați la Socola. S-a încheiat astfel unul din capitolele cele mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
în seama maicelor, fapt puțin obișnuit la acea dată. Se degajă, ca atmosferă generală, o ambianță blândă, de gospodărire în comun, de mare familie. Nu se cunosc medicamentele utilizate și nici nu se poate reconstitui o situație a bolnavilor pe diagnoze și pe teritorii de apartenență. Inventarul cuprindea câte două halate și cămăși, "cămeșoaie", pentru fiecare bolnavă, unele din aceste efecte fiind în stare proastă. Fiecare bolnavă avea papuci, chiar mai multe perechi, câte 2 cearșafuri, fiecare pat având una sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
mai dramatice ale biografiei lui Eminescu. Cercetând documentele în legătură directă sau în tangență cu boala poetului, se constată că, pentru perioada cuprinsă între apariția primelor semne ale bolii și până la trei luni înainte de deces, toate izvoarele descriu boala sub diagnoze și interpretări diferite, care astăzi se conturează sub forma unor accese tipice maniaco-depresive. Antecedentele heredocolaterale și personale vin incontestabil în sprijinul acestui diagnostic. Cităm astfel episodul morții în ospiciul Charité din Berlin a fratelui poetului, Șerban, doctor în medicină, decedat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
1 din 1935. Foaia publicată reconstituie un tablou tipic de p.g.p. atât de clasic prin complexitatea simptomelor, încât suntem îndreptățiți să ne întrebăm dacă este posibilă o astfel de refacere după atâția ani, fără deformări. În spital, Eminescu figura cu diagnoza de p.g.p., iar în alt document: degenerescență superioară. Acest document al dr. Vineș este important, însă prin precizările asupra cauzei morții poetului. Se știe, în general, că Eminescu ar fi murit din cauza unui traumatism cranian. Această versiune a fost difuzată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
funcționează ca procese în care „nu este totul observat și nu este totul observabil”. Tehnologia, mai permisivă când vine vremea observațiilor și măsurătorilor din punctul de vedere al valorii investițiilor, su scită dispute<footnote S. Chirică, Psihologie organizațională. Modele de diagnoză și intervenție, Casa de Editură și Cons ultanță „Studiul Organizării”, București, 1996. footnote> și speculații similare în contextul mai larg al impactului asupra productivității, asupra performanței organizaționale și asupra „bunelor practici” dintr -o organizație. Se observă imediat că infrastructura tehnologică
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
în relațiile cu toți partenerii săi, în încercarea tuturor părților de a genera plusvaloare. Transformarea sau schimbarea organizațională este un proces complex care presupune o anumită conduită managerială (așa cum am prezentat deja, adoptarea Total Quality Management) și parcurgerea următoarelor etape: diagnoza procesului de schimbare organizațională, motivarea importanței și necesității; formularea obiectivelor schimbării; identificarea forțelor schimbării; propunerea de măsuri de reducere a rezistenței la schimbare; indicarea agenților schimbării și a rolului lor în implementarea schimbării; alegerea tehnicilor adecvate de schimbare organizațională; analiza
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
indicarea agenților schimbării și a rolului lor în implementarea schimbării; alegerea tehnicilor adecvate de schimbare organizațională; analiza strategiei propuse din punctul de vedere al implicațiilor etice ale acesteia. În mod evident, prima etapă este foarte importantă și presupune, în vederea acurateței diagnozei, recurgerea la următoarele modele de diagnosticare/ investigare<footnote E. Burduș, G. Căprărescu, A. Androniceanu, M. Miles, Managementul schimbării organizaționale, Editura Economică, București, 2003, pp. 75-81. footnote>: modelul sistemelor deschise: organizația este un sistem deschis pentru că are legături cu mediul extern
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
poate realiza prin testele diagnostice (de cunoștințe sau psihologice). Foarte importantă devine, în condițiile derulării Reformei învățământului, diagnosticarea nu doar a achizi țiilor informaționale, ci și a capacităților, obligațiilor, atitudinilor, conduitelor elevilor. d) Funcția prognostică Pe baza datelor furnizate de diagnoză, ca urmare a comparării acestora cu cerințele impuse de normative ale Noului Curriculum, evaluarea îndeplinește și această funcție de „pronosticare a nevoilor și posibilităților viitoare ale elevilor sau ale instituțiilor de învățământ”.<footnote Cucoș, C-tin, Pedagogie, Ed. Polirom, Iași, 1996
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
eveniment: 1 decembrie 1918 în manualele de istorie a românilor, în Mihalache, Andi, Cioflâncă, Adrian (ed.), In Medias Res. Studii de istorie culturală, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 2007, pp. 319-343. Miroiu, Adrian (coord.), Învățământul românesc astăzi. Studiu de diagnoză, Editura Polirom, Iași, 1998. Moniot, Henri (ed.), Enseigner l'historie. Des manuels à mémoire collective, Peter Lang, Berna/NewYork, 1984. Murgescu, Mirela-Luminița, Figura regelui Carol I în manualele școlare românești, în "Revista istorică", tom X, nr. 5-6, 1999, pp. 533-541
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
amintim doar câteva: Adrian Neculau, Memoria pierdută. Eseuri de psihologia schimbării, Editura Polirom, Iași, 1999, pp. 15-24; Adrian Neculau, Gilles Ferréol, Aspecte psihosociale ale sărăciei, Editura Polirom, Iași, 1999, pp. 29-30, 46-48; Adrian Miroiu (coord.), Învățământul românesc astăzi. Studiu de diagnoză, Editura Polirom, Iași, 1998, pp. 30-32. 6 Vezi Alina Mungiu Pippidi, Românii după '89. Istoria unei neînțelegeri, Editura Humanitas, București, 1995, pp. 157-166. 7 Liviu Burlec, Liviu Lazăr, Bogdan Teodorescu, Istoria românilor. Manual pentru clasa a IV-a, Editura ALL
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Previziunea cuprinde, în ansamblu, totalitatea etapelor (fazelor), acțiunilor și operațiunilor prin care se stabilesc obiectivele esențiale și componentele acestora, ca și resursele (umane, tehnice, tehnologice, logistice, informatice etc.) necesare realizării lor. Funcția de previziune operează cu patru categorii de noțiuni: diagnoza; prognoză; planificarea; programarea. * Organizarea. Răspunde la întrebările: "Cu ce, cu cine și cum se realizează obiectivele planificate?". Organizarea reunește ansamblul acțiunilor prin care se stabilesc procesele de muncă necesare realizării obiectivelor previzionate, grupează sarcinile și atributele ce trebuie îndeplinite, care
by Doina MUREŞAN [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
a grupului; în fine, cea de-a patra este de a-l ghida pe individ pe parcursul vieții, în sănătate, putere și armonie spirituală.143 Ellwood distinge tot patru funcții ale mitului, însă le definește altfel: prima ar fi cea de diagnoză (lumea idealizată a mitului poate atrage atenția asupra situației curente a societății în care apare, fie aceasta prea atomizată, fie prea colectivizată, dedicată unidimensional unei variante, și invită la coeziunea unei societăți autentic organice, dublată de eroismul individului real); a
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
întâlnite în procesul de evaluare. Condițiile pentru desfășurarea optimă a evaluării 1 sunt: • definirea scopului evaluării: realizările, rezultatele, impactul direct și indirect, efectele dorite și nedorite etc.; • definirea obiectului care trebuie evaluat; aceasta implică imediata întoarcere la pasul anterior, la diagnoză și la etapele de planificare, pentru a se pune întrebările corecte cu privire la aspectele care au ghidat sau motivat proiectul și la deciziile luate atunci. În general, obiectul evaluării este definit ținându-se cont de trei factori: momentul în care se
[Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
etc.; • abordarea evaluării în relație directă cu celelalte funcții ale managementului. Există cel puțin două argumente în acest sens: - în unele cazuri, evaluarea este folosită pentru a capitaliza o serie de observații făcute în timpul derulării procesului managerial susținând etapa de diagnoză inițială (în perspectiva planificării viitoare); - există o relație foarte strânsă între planificare și evaluare. Tot ce s-a planificat (activități, numere, durată, buget, metodă etc.) poate fi evaluat. Documentele de planificare servesc ca repere constante, iar concluziile evaluărilor intermediare și
[Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]