1,353 matches
-
de o tensiune arterială diastolică sub 90 mmHg (2). Conform ghidurilor actuale hipertensiunea sistolică izolată va fi gradată (grad 1, 2 și 3), corespunzător cu aceleași valori ale tensiunii sistolice indicate în clasificarea clasică a HTA, cu condiția ca tensiunea diastolică să fie inferioară valorii de 90mmHg. Gradele 1, 2 și 3 corespund cu clasificarea în hipertensiune ușoară, moderată și respectiv severă. De asemenea, o formă de hipertensiune arterială adesea descrisă la adulți este cea sistolo diastolică. HTA diastolică izolată este
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
cu condiția ca tensiunea diastolică să fie inferioară valorii de 90mmHg. Gradele 1, 2 și 3 corespund cu clasificarea în hipertensiune ușoară, moderată și respectiv severă. De asemenea, o formă de hipertensiune arterială adesea descrisă la adulți este cea sistolo diastolică. HTA diastolică izolată este rară și distribuită uniform la toate vârstele și este definită de o tensiune arterială diastolică mai mare sau egală cu 90 mmHg, coexistând cu o tensiune arterială sistolică sub 140 mmHg. Primele eforturi în înțelegerea riscului
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
ca tensiunea diastolică să fie inferioară valorii de 90mmHg. Gradele 1, 2 și 3 corespund cu clasificarea în hipertensiune ușoară, moderată și respectiv severă. De asemenea, o formă de hipertensiune arterială adesea descrisă la adulți este cea sistolo diastolică. HTA diastolică izolată este rară și distribuită uniform la toate vârstele și este definită de o tensiune arterială diastolică mai mare sau egală cu 90 mmHg, coexistând cu o tensiune arterială sistolică sub 140 mmHg. Primele eforturi în înțelegerea riscului asociat cu
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
în hipertensiune ușoară, moderată și respectiv severă. De asemenea, o formă de hipertensiune arterială adesea descrisă la adulți este cea sistolo diastolică. HTA diastolică izolată este rară și distribuită uniform la toate vârstele și este definită de o tensiune arterială diastolică mai mare sau egală cu 90 mmHg, coexistând cu o tensiune arterială sistolică sub 140 mmHg. Primele eforturi în înțelegerea riscului asociat cu HTA, în consecință și primele studii clinice intervenționale au avut în vedere doar TA diastolică, considerându-se
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
tensiune arterială diastolică mai mare sau egală cu 90 mmHg, coexistând cu o tensiune arterială sistolică sub 140 mmHg. Primele eforturi în înțelegerea riscului asociat cu HTA, în consecință și primele studii clinice intervenționale au avut în vedere doar TA diastolică, considerându-se că aceasta conferă un risc superior cardiovascular. Creșterea TA sistolice cu înaintarea în vârstă a fost considerată un mecanism adaptativ, conferind și termenul de HTA esențială. Studii asupra patternului TA, au arătat că TA sistolică crește liniar cu
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
sistolice cu înaintarea în vârstă a fost considerată un mecanism adaptativ, conferind și termenul de HTA esențială. Studii asupra patternului TA, au arătat că TA sistolică crește liniar cu înaintarea în vârstă, începând cu vârsta de 30 de ani. TA diastolică are o tendință de creștere graduală până la vârsta de 50 ani, ulterior prezintă un platou pe o evoluție de 5-10 ani, iar apoi scade până la sfârșitul vieții (3, 4). Acest pattern al TA este consecința modificărilor funcției vasculare rezultată ca
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
pattern al TA este consecința modificărilor funcției vasculare rezultată ca răspuns la înaintarea în vârsta, la expunerea la factori genetici și de mediu. Ateroscleroza, pierderea elasticității vasculare și creșterea rigidității vasculare contribuie la creșterea TA sistolice și la scăderea TA diastolice cu înaintarea în vârstă. Rezultatul creșterii TA sistolice și scăderii TA diastolice cu înaintarea în vârstă determină creșterea presiunii pulsului, definită ca TA sistolică minus TA diastolică, conform figurii 3.2. Multiple studii epidemiologice și trialuri clinice au demonstrat că
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
înaintarea în vârsta, la expunerea la factori genetici și de mediu. Ateroscleroza, pierderea elasticității vasculare și creșterea rigidității vasculare contribuie la creșterea TA sistolice și la scăderea TA diastolice cu înaintarea în vârstă. Rezultatul creșterii TA sistolice și scăderii TA diastolice cu înaintarea în vârstă determină creșterea presiunii pulsului, definită ca TA sistolică minus TA diastolică, conform figurii 3.2. Multiple studii epidemiologice și trialuri clinice au demonstrat că TA sistolică este un factor de risc cardiovascular cel puțin la fel de puternic
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
și creșterea rigidității vasculare contribuie la creșterea TA sistolice și la scăderea TA diastolice cu înaintarea în vârstă. Rezultatul creșterii TA sistolice și scăderii TA diastolice cu înaintarea în vârstă determină creșterea presiunii pulsului, definită ca TA sistolică minus TA diastolică, conform figurii 3.2. Multiple studii epidemiologice și trialuri clinice au demonstrat că TA sistolică este un factor de risc cardiovascular cel puțin la fel de puternic sau adesea definit drept superior TA diastolice (5, 6, 7). Franklin și colaboratorii au demonstrat
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
presiunii pulsului, definită ca TA sistolică minus TA diastolică, conform figurii 3.2. Multiple studii epidemiologice și trialuri clinice au demonstrat că TA sistolică este un factor de risc cardiovascular cel puțin la fel de puternic sau adesea definit drept superior TA diastolice (5, 6, 7). Franklin și colaboratorii au demonstrat că la orice valoare a TA sistolice riscul cardiovascular scade cu creșterea TA diastolice. Astfel că la pacienții cu TA sistolică crescută scopul terapiei antihipertensive a fost considerat, mult timp, creșterea TA
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
TA sistolică este un factor de risc cardiovascular cel puțin la fel de puternic sau adesea definit drept superior TA diastolice (5, 6, 7). Franklin și colaboratorii au demonstrat că la orice valoare a TA sistolice riscul cardiovascular scade cu creșterea TA diastolice. Astfel că la pacienții cu TA sistolică crescută scopul terapiei antihipertensive a fost considerat, mult timp, creșterea TA diastolice. Aceste date au oferit evidențe pentru utilizarea presiunii pulsului ca predictor fidel al riscului cardiovascular (13). Chae și colaboratorii au demonstrat
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
5, 6, 7). Franklin și colaboratorii au demonstrat că la orice valoare a TA sistolice riscul cardiovascular scade cu creșterea TA diastolice. Astfel că la pacienții cu TA sistolică crescută scopul terapiei antihipertensive a fost considerat, mult timp, creșterea TA diastolice. Aceste date au oferit evidențe pentru utilizarea presiunii pulsului ca predictor fidel al riscului cardiovascular (13). Chae și colaboratorii au demonstrat că presiunea pulsului este un predictor important pentru insuficiență cardiacă la pacienții vârstnici, chiar și după ajustarea pentru presiunea
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
acești parametri au fost considerați separat drept covariabile ale aceluiași model multivariabil (16). O cercetare prospectivă incluzând date din 61 studii epidemiologice de amploare și aproximativ milion subiecți aparținând ambelor sexe a arătat că media TA sistolice și a TA diastolice reprezintă factorii de risc cardiovascular și cerebrovasculari cu cea mai mare acuratețe de predicție, superioară presiunii pulsului, precum și TA sistolice sau diastolice ca unici parametri evaluați (17). Mecanismele fiziopatologice ale generării HTA pot fi rezumate la creșterea TA diastolice, în
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
de amploare și aproximativ milion subiecți aparținând ambelor sexe a arătat că media TA sistolice și a TA diastolice reprezintă factorii de risc cardiovascular și cerebrovasculari cu cea mai mare acuratețe de predicție, superioară presiunii pulsului, precum și TA sistolice sau diastolice ca unici parametri evaluați (17). Mecanismele fiziopatologice ale generării HTA pot fi rezumate la creșterea TA diastolice, în principal ca rezultat al vasoconstricției sistemice, iar componenta sistolică a TA crește consecința creșterii TA diastolice, precum și a volumului sistolic, a rigidității
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
TA diastolice reprezintă factorii de risc cardiovascular și cerebrovasculari cu cea mai mare acuratețe de predicție, superioară presiunii pulsului, precum și TA sistolice sau diastolice ca unici parametri evaluați (17). Mecanismele fiziopatologice ale generării HTA pot fi rezumate la creșterea TA diastolice, în principal ca rezultat al vasoconstricției sistemice, iar componenta sistolică a TA crește consecința creșterii TA diastolice, precum și a volumului sistolic, a rigidității aortice și a scăderii diametrului aortic, ilustrate în figura 3.3. În consecința atât ghidurile actuale ESC
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
presiunii pulsului, precum și TA sistolice sau diastolice ca unici parametri evaluați (17). Mecanismele fiziopatologice ale generării HTA pot fi rezumate la creșterea TA diastolice, în principal ca rezultat al vasoconstricției sistemice, iar componenta sistolică a TA crește consecința creșterii TA diastolice, precum și a volumului sistolic, a rigidității aortice și a scăderii diametrului aortic, ilustrate în figura 3.3. În consecința atât ghidurile actuale ESC/EHS, cât și JNC7 mențin valorile TA sistolice și diatolice drept criteriu de definire și clasificare al
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
studiul Framingham riscul de a dezvolta HTA a fost net superior la subiecții cu TA normal înaltă (130139/85-89 mmHg) comparativ cu cei cu TA normală (120Volum sistolic Fig. 3.3. Patogeneza hipertensiunii arteriale Rigiditate aortică Diametru Vasoconstricția arteriolară TA diastolică Creștere Scădere TA sistolică 23 129/80-84 mmHg) și, în concluzie, nu există suficiente argumente pentru a reuni cele două grupe (19); 2) dată fiind semnificația amenințătoare a cuvântului hipertensiune arterială pentru pacienții neavizați, termenul „prehipertensiune“ ar putea crea anxietate
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
arătat că excesul ponderal, exprimat prin indicele de masă corporală, perimetrul abdominal sau alți indici folosiți pentru a identifica și clasifica obezitatea, este unul din cei mai buni predictori pentru dezvoltarea HTA. Asocierea între obezitate și valorile TA sistolice și diastolice este liniară și continuă (38, 39, 40). Rezulatele studiului Framingham au arătat că aproximativ 78% din HTA primară la bărbați și 65% la femei este atribuită obezității (41). De asemenea, valoarea scăderii în greutate la subiecții obezi a fost demonstrată
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
Oferă posibilitatea stocării datelor pentru compararea și analiza ulterioară a valorilor TA. Sunt alcătuite cu un design facil, fiind utilizate mai frecvent pentru măsurarea TA la domiciliu, decât pentru unități sanitare; Utilizează măsurători oscilometrice: determină TA medie; TA sistolică și diastolică sunt calculate prin utilizarea algoritmilor; detaliile privind algoritmii utilizați sunt cunoscute doar de producători; Tehnica oscilometrică eșuează la unii subiecți; Tehnica oscilometrică nu oferă acuratețe în fibrilația atrială cu alură ventriculară rapidă. Măsurarea valorilor TA se poate efectua: la cabinetul
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
de către personal calificat, la domiciliu de către pacient sau automat pe un interval stabilit (de obicei 24 ore). Valorile limită peste care se poate stabili diagnosticul de HTA sunt ilustrate în Tabelul 4.4. (18). Măsurarea valorilor TA TA sistolică TA diastolică Valori măsurate în cabinetul medical 140 mmHg 90 mmHg Valori măsurate prin monitorizarea ambulatorie pe 24 ore a TA valori medii / 24 ore 125130 mmHg 80 mmHg valori medii diurne 130-135 mmHg 85 mmHg valori medii nocturne 120 mmHg 70
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
valorilor TA Pacientul trebuie să stea în poziție șezândă sau în decubit dorsal (19, 20). Netea și colaboratorii au arătat că valorile TA erau similare în ambele poziții, dar a existat o discrepanță în relație cu vârsta privind valorile TA diastolice, astfel la vârsta de 30 ani valorile TA diastolice erau cu 10 mmHg mai mari în poziție șezândă decât în decubit dorsal, spre deosebire de subiecții cu vârsta mai mare de 70 ani la care valorile au fost diferite doar cu 2
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
sau în decubit dorsal (19, 20). Netea și colaboratorii au arătat că valorile TA erau similare în ambele poziții, dar a existat o discrepanță în relație cu vârsta privind valorile TA diastolice, astfel la vârsta de 30 ani valorile TA diastolice erau cu 10 mmHg mai mari în poziție șezândă decât în decubit dorsal, spre deosebire de subiecții cu vârsta mai mare de 70 ani la care valorile au fost diferite doar cu 2 mmHg funcție de poziție (21). La subieții vârstnici, cu diabet
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
faza I. Semnificația clinică a fazei II și III nu este cunoscută; -Faza IV scăderea distinctă și abruptă a intensității sunetelor; -Faza V dispariția zgomotelor de lovire. În acest punct la care toate zgomotele dispar complet, manometrul indică tensiunea arterială diastolică. Nu există la momentul actual un consens universal privind care fază a zgomotelor Korotkoff trebuie utilizată pentru identificarea TA diastolice. Recomandările actuale ale American Heart Association și British Hypertension Society sunt pentru utilizarea fazei V la adulți, excepțiile fiind reprezentate
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
sunetelor; -Faza V dispariția zgomotelor de lovire. În acest punct la care toate zgomotele dispar complet, manometrul indică tensiunea arterială diastolică. Nu există la momentul actual un consens universal privind care fază a zgomotelor Korotkoff trebuie utilizată pentru identificarea TA diastolice. Recomandările actuale ale American Heart Association și British Hypertension Society sunt pentru utilizarea fazei V la adulți, excepțiile fiind reprezentate de situațiile în care dispariția zgomotelor este dificil de determinat (26, 27, 33). În concluzie, primul zgomot Korotkoff corespunde tensiunii
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
excepțiile fiind reprezentate de situațiile în care dispariția zgomotelor este dificil de determinat (26, 27, 33). În concluzie, primul zgomot Korotkoff corespunde tensiunii arteriale sistolice, iar zgomotul V Korotkoff, respectiv dispariția completă a zgomotelor Korotkoff, corespunde cu valoarea tensiunii arteriale diastolice. se realizează dezumflarea în continuare a manșetei încă 10 mm Hg, dincolo de faza V Korotkoff pentru a fi siguri că s-a atins tensiunea arterială diastolică. Etape în măsurarea TA Plasați stetoscopul deasupra nivelul arterei brahiale, în punctul de maximă
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]