131,446 matches
-
în românește sub titlul Piticul roșu. Simplu ar fi să recunosc că am fost dezamăgită de carte, că așteptările mi-au fost înșelate, că m-a obosit previzibilul simbolism alternat cu sclipiri de geniu ratate în enervante și plictisitoare reflexe didactice. Un Tournier parodiindu-se, parcă, pe sine, dărîmînd sistematic mici bijuterii, ratînd infailibil, banalizînd idei superbe, complicînd inutil intrigi perfecte în simplitatea lor. Însă o astfel de abordare nu ar fi decît parțial corectă, și probabil ineficientă. Într-un fel
Povestitorul singuratic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17417_a_18742]
-
le lipsește suflul epic, acea vigoare firească, grație căreia orice filozofie devine de prisos, povestea trăind din însăși filozofia tradiției care i-a dat naștere. Benjamin susținea, în eseul său, că povestitorul este un sfătuitor, nu în sensul de pisălog didactic, ci mai degrabă ca ins capabil să descopere acele canale de comunicație între oameni, vieți, destine. Povestea există în virtutea faptului că experiența umană e comunicabilă. De îndată ce această comunicabilitate devine problematică, facultatea epică își pierde rostul și vlaga. Un sfat, după
Povestitorul singuratic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17417_a_18742]
-
cu un discurs auster, înrobit unui anumit protocol de adresare și abordare a problemei aflate în discuție, s-a dovedit, în cele mai multe cazuri, expresia unui inteligent joc al alternării registrelor stilistice. Astfel, tonalitatea echilibrată a documentului istoric, stridentele cu caracter didactic și notația ironic-detasată conviețuiesc în paginile antologiei, revendicîndu-se de la autori la fel de diferiți. Moderniști sau tradiționaliști, criterionisti cosmopoliți sau gîndiriști dogmatici, conferențiarii abordează în textele lor o problematică pe cît de interesantă, pe atît de variată. Mircea Eliade deplînge, bunăoară, stadiul
Fragmentarium interbelic by Marius Țepeș () [Corola-journal/Journalistic/17444_a_18769]
-
fiecare om să fie răsplătit după necesități (pentru că, la rândul lui, să dea societății după capacitate!) Ce fel de filozofie stă la baza acestei concepții (și câte altele similare nu există: gratuitatea curentului pentru mineri, facilități școlare pentru copiii cadrelor didactice, prețuri preferențiale la apă și încălzire pentru lucrătorii de la regiile de specialitate, case de odihnă pentru anumite categorii salariale, apartamente de serviciu pentru militari, polițiști, etc., etc.), nu e greu de ghicit: un fel de socio-comunism combinat cu elemente de
(Prot)ocolul lumii în optzeci de greve by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17478_a_18803]
-
semnate de Ion Negoitescu, Eugen Simion, Florin Mihăilescu, Alexandru George, Mircea Martin sau Alexandru Sasu. Destinată an primul rând tinerilor studioși - elevi și studenți - aceasta noua lectură a operei lovinesciene ași propune, si, ăntr-o oarecare măsură reușește, să depășească imperativul didactic, situându-se, prin finețea nuanțărilor și subtilitatea speculației, sub semnul unei reevaluări lucide, din perspectiva unui alt orizont de așteptare, a operei criticului interbelic. De altfel, ăn "Cuvântul ănainte", autoarea ași precizează intențiile și specificul propriului demers: Aplicând operei lovinesciene
E. Lovinescu - un critic mereu actual by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17482_a_18807]
-
române moderne" și "Istoria literaturii române contemporane". Sunt pagini extrem de documentate, ăn care autoarea stăruie ăndelung asupra unor concepte fundamentale pentru sistemul teoretic al criticului (sincronism, diferențiere, imitație, originalitate), pagini pândite totuși de monotonia și uneori, redundanta inerente oricărui demers didactic. Mai interesantă ni se pare demonstrația atunci cand alunecă spre trasarea unei paralele cu prezentul. "Este uimitor pentru cititorul de azi al cărții lui Lovinescu să descopere an descrierea perioadei de tranziție de la sfârșitul secolului al XIX-lea trăsături, ăntrebări, dispute
E. Lovinescu - un critic mereu actual by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17482_a_18807]
-
texte lovinesciene (atent selectate, ăn concordanță cu structura eseului și situându-se, ăntr-un fel, ăn prelungirea lui) și câteva decupaje din amplă exegeza lovinesciană. Această nouă lectură a operei lui Lovinescu reușește să depășească an multe privințe limitele unui demers didactic, "procustian" prin excelență, si incită, fără doar și poate, la reluarea și adâncirea lecturii, prin numeroasele interogații pe care le lansează și ăntr-un fel, le lasă deschise. Valentina Marin Curticeanu - Eugen Lovinescu, Ed. Univers, 1998, 254 pag.
E. Lovinescu - un critic mereu actual by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17482_a_18807]
-
de mai mică anvergură (Terry Eagleton). Kevin L. Cope alege o exprimare categorica și picanta: ă"studiile culturale" au ajuns un fel de "marxism academic" de genul celui practicat de gherilă latino-americană" având ansa drept protagoniști profesori universitari cu grade didactice luate la Yaleă. Canonul, a cărui susținătoare este autoarea ănsăsi, este bine "aparat" de Andrew Sanders, autor al celei mai recente istorii literare engleze de tip Oxford (tradusă an română de Mihaela Anghelescu-Irimia), dar an același timp "atacat" de acelasi
Bibliografie postmodernă în interviuri by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17499_a_18824]
-
se vindecă împletind coșuri de baschet".) Călătoria lui Scorsese în imperiul filmului italian a ajuns doar la jumatate ("work în progress"). Pînă acum, principalul "sponsor" a fost Giorgio Armăni, care a investit în film peste două milioane de dolari. Dincolo de valoarea didactica, documentarul lui Scorsese cucerește prin fervoarea confesiunii ("Aș fi putut fi și eu unul din copiii din Paisà") și prin patosul necontrafăcut, patosul unui mare îndrăgostit de neorealism. Prin neorealism, "cinematograful a redat demnitatea și orgoliul național unei țări devastate
Mica infractiune si VIP-urile locale by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17522_a_18847]
-
pe toate, fără să le modifice, dar și fără să le reproducă. Că povestitor, isi îngăduie mici comentarii prefațatoare, extrem de scurte și de cele mai multe ori fără a enunța o opinie interesant de personală, ci mai degrabă cu un scop pur didactic, atrăgînd, de pildă, atenția asupra unor eventuale reluări de teme, motive, personaje, sau morale. Dar, tot el ne avertizează de la început, isi îngăduie și subtile, insesizabile schimbări, de accent, de nuanță. Povestitorul înflorește unde vrea el, la urma urmelor. Plăcerea
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
umorul lor cînd cinic, cînd senin și copilăros. Lipsesc din cartea lui Carrière pildele religioase creștine, autorul explicîndu-ne că le-a omis pentru că ele sînt prea cunoscute unui public occidental, dar mai ales prea evidente că traseu moralizator, prea direct didactice. Ori, deduc eu din morală acestei opțiuni, rostul poveștii nu este acela de a învăța spunîndu-ti ce și cum, de a-ți arată, ci de a lumină. De a deschide o frîntura de drum, pe care să purcezi apoi de
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
o viață deveniți personalități literare, dar, vor nu vor, numele lor vor curge mereu alăturate, din reflex, fiindcă așa au intrat în cursuri universitare și manuale școlare. Mersul acesta "cu școala" prin istoria literaturii române contemporane are mai mult rațiuni didactice, de vreme ce deosebirile dintre magiștri sînt cel putin tot atît de mari cît asemănările. * După ce a alcătuit un numar dedicat grupării, revista de la Pitești, condusă de Dumitru Augustin Doman, a conceput cea mai recentă apariție a sa (4 - 5) că un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17578_a_18903]
-
copilului, itinerariile formării conștiinței, atît la nivelul speciei, cît și la nivel individual. Că structura generală și că sensibilitate cromatică, el este un expresionist, însă unul cu nostalgia ordinii și cu vocația geometriei. Fără părinți culturali și fără nici un reper didactic în istoria artei, el se învecinează, paradoxal, cu doi artiști savanți care au marcat în mod diferit (și , mai ales, pe spații diferite) ultima jumătate de secol: Paul Klee și Ion Tuculescu. Energia frusta a culorii, o latentă magico-simbolică abia
Un amator profesionist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17591_a_18916]
-
constatat întîrzieri în încheierea contractelor de prestări servicii între instituție și aparținătorii copilului, întîrzierile fiind motivate de faptul că majoritatea părinților nu-și mai permit să achite anumite sume de bani pentru disciplinele opționale care se plătesc separat, iar cadrele didactice încearcă să găsească soluții de introducere a unor activități opționale fără costuri suplimentare. Ca urmare a abaterilor constatate s-au aplicat nouă avertismente contravenționale și s-a dispus măsura opririi temporare a utilizării în consum a 12 kilograme de produse
Reprezentanţii ANPC au descoperit mai multe grădiniţe cu probleme în Neamţ () [Corola-journal/Journalistic/24775_a_26100]
-
formelor ei, evidențierea unor aspecte privind efectele asupra persoanei. Metode și proceduri, rezultate, discuții Principalele metode de cercetare au fost ancheta prin chestionar și interviu. Subiecții (80), participanți pe baza propriei opțiuni, au fost persoane din diferite sfere de activitate (didactic și nedidactic), angajați în diferite unități de învățământ la nivel preuniversitar și universitar, din București, Bacău, Iași, Buzău, Ploiești, cu o vechime medie în învățământ de 12 ani și o medie de peste 7 ani în aceeași unitate. Itemii chestionarului au
CLIMATUL PSIHOSOCIAL LA LOCUL DE MUNCĂ – FACTOR FAVORIZANT AL STRESULUI PROFESIONAL. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasilica Grigore, Georgiana Mitrache () [Corola-journal/Journalistic/247_a_512]
-
și îndeplinirea sarcinilor pe posturi, sunt de sorginte ereditară dar și ameliorabile în cadrul procesul de antrenament și, în sfârșit, pot fi convertite în obiective instrucționale, ceea ce înseamnă de fapt „intrarea” activității de instruire în circuitul praxiologic: obiective conținuturi-strategii-evaluare, specific proiectării didactice. 2. Se confirmă cea de-a doua ipoteză a cercetării care susține că plecând de la exigențele modelului handbalistei de înaltă performanță putem stabili pe cale deductivă norme de exigență descrescânde pentru modelele subordonate de selecție și pregătire. În același timp, în
EVALUAREA DISPONIBILITĂȚILOR FAVORIZANTE PENTRU PRACTICAREA HANDBALULUI DE PERFORMANȚĂ CU AJUTORUL APLICAȚIEI INFORMATICE „SCALA”. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Dumitru Colibaba – Evuleț, Daniela Corina Popescu, Nicolae Dună () [Corola-journal/Journalistic/247_a_511]
-
repercutează pozitiv cantitativ și calitativ - la nivelul activităților curente și ulterioare de timpul liber. Încrederea în sine, sentimentul de siguranță gestuală, gradul de manifestare a acestuia în timpul derulării activităților motrice, se dezvoltă progresiv, printr-un proces complex, construit pe repere didactice bine precizate, fiind într-un anumit fel, produsul experiențelor de succes și insucces pe care elevul le trăiește prin asimilarea unor conținuturi de mișcare proiectate și transpuse în practică prin intermediul lecției de educație fizică și sportivă. A avea încredere în
ÎNCREDEREA ÎN SINE – SIGURANȚA GESTUALĂ - FACTOR DE CONDIȚIONARE A AUTONOMIEI MOTRICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Lorand Balint () [Corola-journal/Journalistic/247_a_530]
-
a regla raportul dintre riscul subiectiv al eșecului (care crește odată cu amplificarea stărilor emoționale generate de teama de neîndeplinire a cerinței de instruire) și riscul obiectiv, limitat și aflat sub controlul profesorului prin adecvarea metodologiei de predare (Deliignières, 1991). Cadrul didactic posedă, în mod normal, toate instrumentele de evaluare a situației didactice iminente și intuiește stările prin care va trece elevul în etapa de preimpact și în cea de impact cu conținutul motric solicitat. Caracteristicile mediului specific de instruire motrică, diversitatea
ÎNCREDEREA ÎN SINE – SIGURANȚA GESTUALĂ - FACTOR DE CONDIȚIONARE A AUTONOMIEI MOTRICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Lorand Balint () [Corola-journal/Journalistic/247_a_530]
-
amplificarea stărilor emoționale generate de teama de neîndeplinire a cerinței de instruire) și riscul obiectiv, limitat și aflat sub controlul profesorului prin adecvarea metodologiei de predare (Deliignières, 1991). Cadrul didactic posedă, în mod normal, toate instrumentele de evaluare a situației didactice iminente și intuiește stările prin care va trece elevul în etapa de preimpact și în cea de impact cu conținutul motric solicitat. Caracteristicile mediului specific de instruire motrică, diversitatea modalităților de explorare a acestuia prin mișcare, varietatea materialelor didactice, a
ÎNCREDEREA ÎN SINE – SIGURANȚA GESTUALĂ - FACTOR DE CONDIȚIONARE A AUTONOMIEI MOTRICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Lorand Balint () [Corola-journal/Journalistic/247_a_530]
-
situației didactice iminente și intuiește stările prin care va trece elevul în etapa de preimpact și în cea de impact cu conținutul motric solicitat. Caracteristicile mediului specific de instruire motrică, diversitatea modalităților de explorare a acestuia prin mișcare, varietatea materialelor didactice, a procedeelor de exersare, cunoștințele teoretice de specialitate care însoțesc activitatea curentă, contactul direct sau indirect cu cei care sunt angrenați în aceeași activitate, limitarea comportamentului prin reguli de acționare etc., determină recepționarea - la nivelul elevului - a unei cantități însemnate
ÎNCREDEREA ÎN SINE – SIGURANȚA GESTUALĂ - FACTOR DE CONDIȚIONARE A AUTONOMIEI MOTRICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Lorand Balint () [Corola-journal/Journalistic/247_a_530]
-
prin reguli de acționare etc., determină recepționarea - la nivelul elevului - a unei cantități însemnate de informații, care o dată integrată în structura sa de personalitate, îi conferă la un moment dat, dependent de interesele sale de asimilare și de calitatea demersului didactic - sentimentul de încredere, de autonomie, în raport cu problematica configurată de cerințele rezolvării unei anumite situații de exprimare motrică. Acțiunile elevului se încadrează deci, pe o marjă subiectivă de siguranță a viitoarei execuții motrice, fapt pus în legătură cu predominanța sentimentului reușitei sau a
ÎNCREDEREA ÎN SINE – SIGURANȚA GESTUALĂ - FACTOR DE CONDIȚIONARE A AUTONOMIEI MOTRICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Lorand Balint () [Corola-journal/Journalistic/247_a_530]
-
exprimare motrică. Acțiunile elevului se încadrează deci, pe o marjă subiectivă de siguranță a viitoarei execuții motrice, fapt pus în legătură cu predominanța sentimentului reușitei sau a eșecului. În prezent, se consideră că sentimentul de siguranță gestuală poate fi dobândit prin intervenții didactice pertinente, dacă sunt asociate în mod corespunzător cu procesul propriu-zis de învățare motrică. Acest lucru conduce la ideea conform căreia achiziționarea unor deprinderi motrice într-un context care se prefigurează ca fiind de nesiguranță, necesită un „tratament pedagogic” particular. Acest
ÎNCREDEREA ÎN SINE – SIGURANȚA GESTUALĂ - FACTOR DE CONDIȚIONARE A AUTONOMIEI MOTRICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Lorand Balint () [Corola-journal/Journalistic/247_a_530]
-
trebuie însă să constea doar în eliminarea surselor evidente de pericol obiectiv, ci și în oferirea unor cunoștințe teoretice în acord cu solicitările impuse de problema de instruire vizată. Ele joacă un rol important în susținerea, din punct de vedere didactic, a nevoii de împlinire a elevului, determinându-l astfel ca pe durata acționării sale, să nu fie constrâns la adoptarea unui comportament de risc. Pornind de la ideea că elevul, în momentul acționării are sentimentul că el este cel care controlează
ÎNCREDEREA ÎN SINE – SIGURANȚA GESTUALĂ - FACTOR DE CONDIȚIONARE A AUTONOMIEI MOTRICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Lorand Balint () [Corola-journal/Journalistic/247_a_530]
-
rezolva situația de învățare cerută. Trebuie precizat însă că, în această strategie de intervenție pedagogică, elevul va primi reperele de execuție motrică într-o succesiune logică, în așa fel încât să-și consolideze permanent încrederea în forțele proprii. Dacă cadrul didactic ar dezvălui dintr-o dată toate recomandările de execuție, evident că am asista la scădea participării active a elevului la îndeplinirea sarcinii motrice trasate. De asemenea, trebuie menționat și faptul că în momentul în care elevul pierde logica de manipulare a
ÎNCREDEREA ÎN SINE – SIGURANȚA GESTUALĂ - FACTOR DE CONDIȚIONARE A AUTONOMIEI MOTRICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Lorand Balint () [Corola-journal/Journalistic/247_a_530]
-
factori de progres motric. Nu trebuie uitat că activitatea din cadrul lecției de educație fizică și sportivă nu înseamnă doar angajarea unui anumit comportament motric, ci deopotrivă și implicarea activă a elevului în propria devenire. De aceea, ca finalitate a actului didactic, am dori mai mult un elev capabil să dezvolte un proiect de motricitate decât un actor al unui sistem. Acest deziderat pedagogic corespunde unei teorii ecologice a dezvoltării încrederii în forțele proprii, mai puțin rigidă decât cea a unor strategii
ÎNCREDEREA ÎN SINE – SIGURANȚA GESTUALĂ - FACTOR DE CONDIȚIONARE A AUTONOMIEI MOTRICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Lorand Balint () [Corola-journal/Journalistic/247_a_530]