7,302 matches
-
cuprindă: Întrebări, probleme, indicații, sarcini de cunoaștere și de acțiune, de organizare, etapizare etc. În general, pentru buna desfășurare a unui proiect de grup, „...este important ca În sânul grupului să fie discutată, planificată, realizată și controlată În comun repartizarea diferențiată a rolurilor” (Gotesman, 2001, p. 316), să se asigure o planificare amănunțită, o comunicare continuă și o corectă analiză a modului de Îndeplinire a proiectului. 4. Metoda lucrărilor practicetc "4. Metoda lucrărilor practice" Ca modalități de Învățare, lucrările practice ocupă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
autocontrolul imediat. Deci, se lucrează cu o serie sau o colecție de fișe care permite să se aprofundeze o noțiune, să se rectifice o eroare etc. Dar se poate lucra și cu fișe separate, de greutate diferită, pentru un tratament diferențiat aplicat elevilor. O fișă poate să cuprindă o noțiune, o explicație, o problemă ori un exercițiu etc. Învățarea cu ajutorul fișelor a fost utilizată În vederea individualizării Învățării, În perspectiva adaptării acestor fișe fiecărui individ, ajutându-i pe elevi să progreseze folosind
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de încasare sau de plată, conform OMFP nr. 3055/2009, respectiv de costul amortizat conform IAS 39. Dacă ne raportăm la investițiile financiare pe termen scurt sau la acțiunile cuprinse în categoria imobilizărilor corporale, stabilirea valorii de inventar se face diferențiat, în funcție de modul în care titlurile de valoare sunt sau nu cotate la bursa de valori, respectiv după cum se constituie într-un pachet majoritar sau minoritar de acțiuni. Titlurile care sunt cotate se evaluează prin metode indicate de organismul de reglementare
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
referință îl constituie o normă dinainte stabilită; criteriul de referință îl constituie nivelul rezultatelor obținute de grupul din care face parte elevul. b) Modelul de notare individualizată este propriu strategiilor didactice care își propun să realizeze un program de instruire diferențiată. Pentru evaluarea rezultatelor prin sistemul notări] individuale se recurge la probe de tipul testului de dezvoltare. Oricare ar fi sistemul de notare folosit, aceste moduri de expresie a aprecierilor sunt convenționale. Cerința fundamentală a acțiunii de apreciere a rezultatelor școlare
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
exemplu, sunt radical diferite, cel din România situându-se într-o poziție intermediară. În SUA, specializarea tinerilor nu se face decât după finalizarea liceului, odată cu alegerea unui colegiu și, mai târziu, a unei specializări. În consecință, școlile secundare sunt puțin diferențiate și au o legătură slabă cu piața muncii. În schimb, proporția absolvenților de liceu care se înscriu la facultate este enormă, iar universitățile sunt numeroase și extrem de diversificate, atât ca specializare, cât și în ceea ce privește calitatea și prestigiul. În contrast, la
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
care se finalizează în poziții clare pe piața muncii, în timp ce absolvenții școlilor academice concurează pentru locuri în universități. Ratele de cuprindere în învățământul superior german sunt, prin urmare, mult mai mici decât cele din Statele Unite, iar universitățile sunt mai puțin diferențiate. Spre deosebire de modelul german, elevii din România trebuie să opteze pentru o specializare mai târziu, la finalizarea studiilor gimnaziale, în jurul vârstei de 14-15 ani. Deși structura de specializări din învățământul secundar superior diferențiază între arii curriculare academice și vocaționale, toți tinerii
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
importanța sunt realități de natură metafizică, ce pot fi surprinse prin modelul funcționalist al societății. Criticii modelului funcționalist recuză argumentația de acest gen și susțin că, de fapt, o anumită viziune - cultură - despre societate este anterioară stratificării, ea justificând recompensele diferențiate acordate pozițiilor sociale (Cherkaoui, 1997). La Davis și Moore, școala îndeplinește următoarele funcții în raport cu sistemul social: - transmite cunoștințele necesare ocupării anumitor poziții sociale; - alocă, prin mecanismele sale de selecție și evaluare, indivizii în poziții sociale. A treia funcție - „latentă”, cum
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
proceselor școlare în analiza relațiilor dintre mobilitatea socială și mobilitatea școlară. Impactul egalizator sau diferențiator al școlii nu se produce doar prin simple operații de reglare a fluxurilor școlare, ci și prin procese de socializare care transmit valori și atitudini diferențiate reprezentanților categoriilor sociale, elemente culturale cu impact decisiv asupra șanselor sociale. Din acest punct de vedere, teoria lui Turner anticipează modelul habitusului formulat de către Bourdieu. 5. Anchete din ultimele decenii privind inegalitățile școlare și sociale tc "5. Anchete din ultimele
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
mea, o imagine destul de bună a evoluției mobilității școlare din România ultimilor 70 de ani. 7. Aplicație. Participarea școlară în România - indicatori, grupuri de risc și cauzetc "7. Aplicație. Participarea școlară în România - indicatori, grupuri de risc și cauze" Accesul diferențiat la treptele de învățământ, măsură a inegalităților de șanse școlare, se exprimă la nivel statistic în rate de participare diferențiate ale copiilor din diferite categorii sociodemografice la treptele de învățământ corespunzătoare unei vârste specifice. Pentru decidenții din sistemul de învățământ
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
România - indicatori, grupuri de risc și cauzetc "7. Aplicație. Participarea școlară în România - indicatori, grupuri de risc și cauze" Accesul diferențiat la treptele de învățământ, măsură a inegalităților de șanse școlare, se exprimă la nivel statistic în rate de participare diferențiate ale copiilor din diferite categorii sociodemografice la treptele de învățământ corespunzătoare unei vârste specifice. Pentru decidenții din sistemul de învățământ, preocuparea privind egalitatea șanselor școlare se exprimă prin retorica participării școlare. Participarea școlară este cel mai serios afectată de fenomenul
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
mijlocie, mobilizată de dorința de reușită, aceste diferențe explicând, se pare, discrepanțele în succesele școlare, dar și sociale ale reprezentanților celor două categorii sociale. Prin urmare, problemele manifestate statistic ca inegalități de șanse își au originea în procese de socializare diferențiate, care orientează indivizii spre destine sociale greu de evitat. Apropierea de teoria „culturii dependenței”, foarte populară printre decidenții de dreapta din perioada de aur a conducerilor conservatoare din SUA (Ronald Reagan și George Bush) și Marea Britanie (Margaret Thatcher), este evidentă
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
7. Stratificarea și direcționarea (tracking) pe niveluri curricularetc "4.7. Stratificarea și direcționarea (tracking) pe niveluri curriculare" Practica stratificării elevilor în clasă după diferite evaluări ale aptitudinilor determină într-o manieră asemănătoare rezultatele elevilor. „Avansații”, „intermediarii” și „începătorii” sunt tratați diferențiat. Cei din categoriile inferioare pot să internalizeze o imagine de sine descurajantă, să-și piardă încrederea, motivația. Astfel, afirmă teoria etichetării, vor ajunge să corespundă întru totul etichetei de „elevi slabi” (Staeger, Chassin, David, 1992). Chiar dacă au un caracter tenace
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
presupusele efecte pedagogice. S-a evidențiat funcționarea unui efect de expectanță a profesorului (efectul Pygmalion), potrivit căruia rezultatele sunt determinate de așteptările profesorului. Un mecanism similar acționează în cazul direcționării, prin care elevii sunt stratificați după abilități presupuse și tratați diferențiat. Efecte analoage de etichetare au fost evidențiate și în cazul consilierii școlare. Eficacitatea sistemelor educaționale naționale este evaluată în ultima perioadă prin anchete internaționale. Rezultatele românești din aceste studii, referitoare de obicei la elevii din ciclul secundar, sunt mediocre. Capitolul
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
determinată social a elevilor de a face față rigorilor unei școli controlate de anumite categorii sociale. Atât pentru Bourdieu, cât și pentru Bernstein, reușita școlară este determinată de capacitatea individuală a elevului de a-și însuși conținuturile învățământului. Rezultatele astfel diferențiate se vor manifesta la nivelul practicilor individuale și la cel al destinației sociale. Conceptele de bază pentru înțelegerea raporturilor cu conținuturile școlii sunt cele de habitus, la sociologul francez, și cod lingvistic, în cazul sociologului britanic. 1. Societate și educație
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
raporturile de dominație în raporturi de semnificație prin acumularea de capital simbolic. Astfel, violența simbolică ia locul violenței fizice, iar oamenii au o imagine mistificată cu privire la natura relațiilor lor sociale. Aceasta se realizează în societățile avansate prin: - procese de socializare diferențiată a copiilor din diferite clase sociale; - raționalizări propuse de instituții și câmpuri despre propriile procese (ideologia artei pentru artă în câmpul artistic, discursul managerial în spațiul organizațional, ideologia iubirii romantice în grupul conjugal); - o continuă muncă de eufemizare a autocenzurii
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
se stabilește un „profil” pe baza unei liste de elemente culturale organizaționale distinctive. „Profilul” înseamnă poziționarea pe o scară cu punct median conform celor trei stări (de principiu) raportate la strategia propusă (Thévenet, 1986). Figura 8.1 Existența elementelor bine diferențiate se determină prin observații directe și prin intervievarea membrilor organizației. Înscrierea pe o scară cu mai multe trepte presupune fixarea unor elemente de etalonare reprezentate de reperele oferite de alte organizații. În practică, poziționarea se face pe o scară în
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
afaceri al unei firme. Studiul cu aceste instrumente ține seama de mediul intern și de cel extern ale organizației printr-o raportare implicită reciprocă a celor două medii. Se pleacă de la prezumția majoră că performanța economică a unei părți, bine diferențiată structural, a unei organizații, este determinată de „poziția” acestei entități în mediul intern și în cel extern. Mediul intern al organizației este evaluat prin stabilirea unor mărimi de referință generate de modele constituite de ansamblul celorlalte organizații. Reciproc, mediul extern
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
statisticile nu oferă informațiile în forma necesară pentru modul în care s-a făcut demarcarea respectivă. Acest fapt înseamnă că există informații privind un segment cu un alt decupaj decât cel adecvat graniței stabilite pentru piață sau industrie. Segmentului astfel diferențiat - denumit industrie, piață sau segment strategic de către anglo-saxoni și sector ori domeniu strategic de activitate (DAS) de către francezi - ar trebui să îi corespundă pe plan intern o entitate organizațională, denumită unitatea strategică de afaceri. În mod obișnuit, corespondența este aproximativă
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
dobânzii vs dobânda efectivă). Componenta tehnică a politicii de prețuri reprezintă un mod de calcul. „Prețurile sunt calculate strâns!”. Adaosul comercial este calculat cu mare grijă pentru a oferi un avantaj concurențial pe o piață în care produsele sunt slab diferențiate. Din această perspectivă, modelarea structurii prețului se face prin gestionarea componentelor induse de firmă între pragurile impuse de piață la poarta producătorului și la poarta comerciantului. Publicitatea pe care o face firma pune în centrul valorilor sale, în mod figurat
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
3. Utilitatea recompenselor și pedepselor. Prin internalizare, recompensa conduce la ceea ce se numește motivație pozitivă, iar pedeapsa Ă la motivație negativă. De asemenea, recompensa externă este asociată motivației extrinseci, iar cea internă Ă motivației intrinseci. Recompensa și pedeapsa motivează elevii diferențiat, cercetările psihologice, ca și practica pedagogică confirmând eficiența sporită a recompensei. Reținem, în final, că recompensa și pedeapsa pot fi aplicate în maniere diferite și în grade diverse și că, doar în măsura în care plăcerea studiului, satisfacerea curiozității, sentimentul datoriei împlinite se
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
nonverbală). Este evident că, între anumite limite, expectanțele profesorilor modelează comportamentul și performanțele elevilor și că aceștia devin ceea ce credem noi, profesorii, că ei pot deveni. În aceste condiții, optimismul pedagogic se instituie ca o condiție necesară a succesului. Abordarea diferențiată a elevilor trebuie să conducă la conștientizarea și valorificarea resurselor de care aceștia dispun și nu la „constricția” personalității prin interiorizarea unor etichete globale negative. ÎNTREB|RI:tc "ÎNTREB|RI\:" 1. Ce este o trăsătură psihică? Dați exemple de trăsături
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a elevilor" Practica pedagogică demonstrează că în domeniul instrucției și educației, strategiile didactice identice generează rezultate diferite, în funcție de caracteristicile individuale și de vârstă ale educaților, nivelul intelectual, structura aptitudinală, opțiunile profesionale, atitudinile și convingerile proprii, determinând o receptare și prelucrare diferențiată a mesajelor transmise. Pentru o acțiune eficientă, orice educator trebuie să renunțe la tipare unice și la prejudecăți, și să-și direcționeze acțiunea bazându-se pe cunoașterea capacităților, intereselor și atitudinilor elevilor, pe cunoașterea reprezentărilor și sentimentelor acestora la vârste
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
la trecerea în viața activă. În realizarea acestor acțiuni trebuie să primeze interesele elevilor, dar și cererea pieței muncii. Activitatea de înlăturare a eșecului școlar este mai dificilă decât cea de prevenire presupunând, în principal, elaborarea unor strategii de tratare diferențiată și individualizată a elevilor aflați în situație de eșec școlar. Punerea în aplicare a unor astfel de strategii necesită însă o bună cunoaștere a particularităților psihologice ale elevilor, pentru a putea fi identificate acele dimensiuni psihologice care permit realizarea unor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ale elevului cu dificultăți școlare sau a unor compensări eficiente. Variațiile mari de ritm intelectual și stil de lucru, de rezistență la efortul de durată, de abilități comunicaționale și nevoi cognitive, existente în general între elevi, impun acțiuni de organizare diferențiată a procesului de predare-învățare, pe grupuri de elevi, în care să primeze însă sarcinile individuale de învățare (sau de lucru). Poate că nimeni n-a exprimat mai bine decât Emile Planchard acest deziderat al individualizării pedagogice: „Randamentul optim al acțiunii
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
eliberaționistă îl concepe pe profesor ca un eliberator al minții elevilor, ca un factor activ în dezvoltarea armonioasă, cognitivă și morală, a elevilor. Rolul de profesor presupune argumentarea într-un multiplu păienjeniș de grupuri de referință care pun profesorului cerințe diferențiate: el reprezintă autoritatea publică, ca reprezentant al statului, transmițător de cunoștințe și educator, evaluator al elevilor, partenerul părinților în sarcina educativă, membru în colectivul școlii, coleg. Profesiunea de educator este Ă fără îndoială Ă încărcată de tensiune. Pentru a putea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]