2,109 matches
-
crescute. În cadrul variabilității fiziologice a pH-ului are importanță și bioritmul somn-veghe, PH-ul având tendința de acidifiere noaptea și dimineața datorită faptului că în timpul somnului scade activitatea centrilor respiratori și în consecință concentrația sangvină a CO2 crește. În cursul digestiei gastrice, pH-ul virează spre alcalin datorită secreției protonilor necesari formării HCl iar în timpul digestiei intestinale pH-ul are tendința de acidifiere din cauza consumării anionilor carbonici necesari formării bicarbonaților. În cursul unei activități musculare intense pH-ul tinde spre acidifiere
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
tendința de acidifiere noaptea și dimineața datorită faptului că în timpul somnului scade activitatea centrilor respiratori și în consecință concentrația sangvină a CO2 crește. În cursul digestiei gastrice, pH-ul virează spre alcalin datorită secreției protonilor necesari formării HCl iar în timpul digestiei intestinale pH-ul are tendința de acidifiere din cauza consumării anionilor carbonici necesari formării bicarbonaților. În cursul unei activități musculare intense pH-ul tinde spre acidifiere datorită faptului că se formează cantități mari de dioxid de carbon și acid lactic. 2
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
A, D, E, G, M. Sinteza imunoglobulinelor este specifică fiecărui tip de antigen deoarece limfocitele B se diferențiază în linii celulare (clone) de plasmocite care sintetizează și descarcă în circulație câte un singur tip de anticorp. Limfocitele participă și la digestia lipidelor la nivelul peretelui intestinal. Reglarea numărului de leucocite se reallizează printr-un mecanism neuroumoral, un rol important revenind centrilor hipotalamici, căilor vegetative eferente medulare și hormonilor locali. Trombocitele Trombocitele (plachetele sangvine) provin din megacariocite, care la rândul lor iau
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
de antrenament (la sportivii de performanță frecvența contracțiilor cardiace este mai mică), de componenta sistemului nervos vegetativ predominantă funcțional și de tipul constituțional. Intensificarea metabolismului este urmată de mărirea frecvenței cordului. Asfel, această constantă fiziologică prezintă valori crescute în cursul digestiei, în emoții, la temperaturi ridicate ale mediului ambiant. Frecvența contracțiilor cardiace se modifică în mod fiziologic odată cu înaintarea în vârstă, fiind de 140 contracții/minut la nounăscut, 110-120 contracții/minut la copilul de un an, 100 contracții/minut la copilul
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
cardiac de 6 l/min. Această valoare crește cu 1-2 l în ortostatism ca urmare a scăderii întoarcerii venoase și deci a umplerii cardiace. Valori scăzute ale debitului cardiac se înregistrează în timpul somnului și la vârstnici, iar valori crescute în timpul digestiei și bineânțeles în cursul efortului fizic, cu scopul asigurării necesarului de oxigen. Astfel, la indivizi neantrenați, debitul cardiac ajunge la 10-15 l/min în cazul unui efort moderat și la 20-25 l/min în efort intens. La sportivii de rezistență
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
lucrul mecanic efectuat de inimă). Ulterior are loc o hiperemie locală compensatorie. Referitor la redistribuirea debitelor sangvine, teritorii cum sunt mușchii și viscerele se caracterizează prin modificări mari în plus sau în minus ale volumului sangvin ce le irigă (în timpul digestiei sângele trece din mușchi în viscere iar în timpul efortului fizic invers), în timp ce teritoriile importante din punct de vedere vital, inima și creierul, se caracterizează prin variații mici ale fluxului sangvin ce le asigură nutriția și oxigenarea. 4. Fiziologia respirației și
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
eficientă la sportivii antrenați. Mai mult decât atât, aceștia secretă o transpirație hipotonă, avantajoasă pentru economia organismului. Creșterea temperaturii corporale înaintea antrenamentelor sau competițiilor sportive (încăzirea), realizată prin metode pasive sau active, duce la creșterea performațelor cu 5%. 5. Fiziologia digestiei Digestia este un fenomen deosebit de complex și se realizează prin procese mecanice, fizice și chimice prin care alimentele sunt transformate în molecule mici, solubile și absorbabile, ultimul proces al digestiei fiind absorbția. Resturile alimentare nedigerabile sunt excretate, împreună cu unii produși
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
la sportivii antrenați. Mai mult decât atât, aceștia secretă o transpirație hipotonă, avantajoasă pentru economia organismului. Creșterea temperaturii corporale înaintea antrenamentelor sau competițiilor sportive (încăzirea), realizată prin metode pasive sau active, duce la creșterea performațelor cu 5%. 5. Fiziologia digestiei Digestia este un fenomen deosebit de complex și se realizează prin procese mecanice, fizice și chimice prin care alimentele sunt transformate în molecule mici, solubile și absorbabile, ultimul proces al digestiei fiind absorbția. Resturile alimentare nedigerabile sunt excretate, împreună cu unii produși de
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
sau active, duce la creșterea performațelor cu 5%. 5. Fiziologia digestiei Digestia este un fenomen deosebit de complex și se realizează prin procese mecanice, fizice și chimice prin care alimentele sunt transformate în molecule mici, solubile și absorbabile, ultimul proces al digestiei fiind absorbția. Resturile alimentare nedigerabile sunt excretate, împreună cu unii produși de secreție. Tubul digestiv prezintă sfinctere situate la diferite nivele, grație cărora alimentele sunt reținute timp mai îndelungat în unele segmente în care are loc prelucrarea lor (fig. 24). 5
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
absorbția. Resturile alimentare nedigerabile sunt excretate, împreună cu unii produși de secreție. Tubul digestiv prezintă sfinctere situate la diferite nivele, grație cărora alimentele sunt reținute timp mai îndelungat în unele segmente în care are loc prelucrarea lor (fig. 24). 5.1. Digestia în cavitatea bucală, masticația și deglutiția Digestia în cavitatea bucală începe cu prehensiunea alimentelor, urmează masticația și însalivația acestora, finalizate cu formarea bolului alimentar. Prehensiunea este actul mecanic conștient prin care alimentele solide și lichide sunt introduse în cavitatea bucală
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
unii produși de secreție. Tubul digestiv prezintă sfinctere situate la diferite nivele, grație cărora alimentele sunt reținute timp mai îndelungat în unele segmente în care are loc prelucrarea lor (fig. 24). 5.1. Digestia în cavitatea bucală, masticația și deglutiția Digestia în cavitatea bucală începe cu prehensiunea alimentelor, urmează masticația și însalivația acestora, finalizate cu formarea bolului alimentar. Prehensiunea este actul mecanic conștient prin care alimentele solide și lichide sunt introduse în cavitatea bucală, efectuat cu buzele, limba și dinții. Suptul
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
uree, acid uric, aminoacizi, creatină, colesterol, mucină, enzime: ptialină, maltază, lizozim) Reacția salivei este slab acidă (pH 6-7). Rolurile digestive ale salivei: contribuie la umectarea, diluarea, lubrefierea alimentelor și formarea bolului alimentar are rol de solvent pentru alimente intervine în digestia chimică, prin enzimele conținute: ptialina sau amilaza salivară hidrolizează amidonul preparat, rezultând dextrine și maltoză Rolurile extradigestive ale salivei: are proprietăți bactericide prin lizozimul pe care îl conține are rol în excreție, prin salivă eliminându-se uree, acid uric, creatină
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
este închis de epiglotă prin contracția tireohioidianului Timpul esofagian constă în deplasarea alimentelor de-a lungul esofagului datorită undelor peristaltice. Relaxarea cardiei, sfincter situat la baza esofagului, permite trecerea alimentelor în stomac. Tonusul acestui sfincter se mărește pe măsura progresiei digestiei. Reglarea deglutiției se face prin mecanisme nervoase reflexe. Acest proces începe cu contactul receprorilor de la baza limbii, din palatul moale, amigdalieni cu alimentele. Impulsurile aferente ajung prin ramuri ale glosofaringianului, trigemenului, laringianulu superior și vagului la centrul bulbar al deglutiției
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
alimentele. Impulsurile aferente ajung prin ramuri ale glosofaringianului, trigemenului, laringianulu superior și vagului la centrul bulbar al deglutiției, de unde pleacă impulsuri eferente prin hipoglos, trigemen și vag. Tonusul cardiei crește la stimulare simpatică și scade la stimulare parasimpatică. 5.2. Digestia gastrică Stomacul depozitează temporar alimentele ingerate și le pregătește mecanic și chimic pentru digestia intestinală. Pregătirea mecanică se realizează prin motricitatea gastrică, care asigură depozitarea alimentelor, omogenizarea alimentelor în sucul gastric și formarea chimului gastric, precum și golirea lentă a stomacului
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
centrul bulbar al deglutiției, de unde pleacă impulsuri eferente prin hipoglos, trigemen și vag. Tonusul cardiei crește la stimulare simpatică și scade la stimulare parasimpatică. 5.2. Digestia gastrică Stomacul depozitează temporar alimentele ingerate și le pregătește mecanic și chimic pentru digestia intestinală. Pregătirea mecanică se realizează prin motricitatea gastrică, care asigură depozitarea alimentelor, omogenizarea alimentelor în sucul gastric și formarea chimului gastric, precum și golirea lentă a stomacului prin trecerea fracționată a chimului în duoden. Depozitarea alimentelor este posibilă datorită relaxării reflexe
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
eliberați la nivelul stomacului, diminuă motricitatea antrului piloric, contractă pilorul, toate acestea având ca rezultat prelungirea evacuării stomacului motilinul este hormonul care are rolul să crească frecvența contracțiilor și deci să favorizeze evacuarea stomacului Fenomenele chimice ale etapei gastrice sau digestia gastrică propriu-zisă reprezintă transformările suferite de alimente sub acțiunea sucului gastric, cu participarea motricității gastrice. Sucul gastric, secretat de corpul și fundul stomacului, conține 90% apă, 0,6% substanțe anorganice (dintre care cea mai importantă este HCl) și 0,4
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
Acidul clorhidric este secretat de către celulele parietale ale glandelor fundice. Rolurile HCl: transformă pepsinogenul, care este o proenzimă, în fermentul activ - pepsina; transformă fierul trivalent în fier bivalent, acesta din urmă putând fi absorbit la nivelul intestinului pregătește amidonul pentru digestie precipită cazeinogenul din lapte are rol antiseptic Cele mai importante enzime gastrice sunt pepsina, labfermentul, gelatinaza, lipaza gastrică. Pepsina. Proenzima (pepsinogenul) este transformată de către HCl în pepsină; pepsina acționează asupra proteinelor din alimentele ingerate și le transformă în polipeptide, în
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
secretat sub formă de proenzimă de stomacul sugarului, și activat de către HCl, are rol în digetia laptelui Gelatinaza, enzimă care lichefiază gelatina Lipaza gastrică, prezentă doar la copil, hidrolizează grăsimile fin emulsionate din frișcă, ou etc. Lizozimul, cu rol în digestia glucidelor și efect bactericid În compoziția sucului gastric intră și: factorul intrinsec, secretat de glandele fundice, o mucoproteină ce fixează vitamina B12, condiționând absorbția acesteia mucina, substanță secretată sub formă de gel, formează un strat cu grosimea de aproximativ 1
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
timp cu actul alimentației. Faza gastrică este inițiată odată cu intrarea alimentelor în stomac și are la bază un mecanism nervos, realizat pe cale vagală, și un mecanism umoral, realizat prin secreția de gastrină, secreție inițiată de contactul mucoasei cu produși ai digestiei și de distensia gastrică. Faza intestinală începe odată cu pătrunderea chimului gastric (rezultatul amestecării bolurilor alimentare cu secrețiile digestive) în duoden. Contactul mucoasei duodenului cu unii constituienții proteici ai chimului declanșează sectreția de gastrină din mucoasa duodenală, ceea ce stimulează secreția gastrică
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
gastrină din mucoasa duodenală, ceea ce stimulează secreția gastrică; la acest mecanism reflex contribuie și distensia mecanică a duodenului. Glucidele, lipidele, aciditatea chimului determină eliberarea din mucoasa duodenală a unor hormoni inhibitori pentru activitatea motorize și secretorie a stomacului. 5.3. Digestia intestinală Digestia intestinală asigură continuarea tratamentului mecanic și chimic început în cavitatea bucală și stomac, la nivelul intestinului subțire realizându-se și absorbția nutrienților (până la valvula ileocecală sunt absorbiți 90% din subtanțele simple rezultate din digestie). Motricitatea intestinului subțire este
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
mucoasa duodenală, ceea ce stimulează secreția gastrică; la acest mecanism reflex contribuie și distensia mecanică a duodenului. Glucidele, lipidele, aciditatea chimului determină eliberarea din mucoasa duodenală a unor hormoni inhibitori pentru activitatea motorize și secretorie a stomacului. 5.3. Digestia intestinală Digestia intestinală asigură continuarea tratamentului mecanic și chimic început în cavitatea bucală și stomac, la nivelul intestinului subțire realizându-se și absorbția nutrienților (până la valvula ileocecală sunt absorbiți 90% din subtanțele simple rezultate din digestie). Motricitatea intestinului subțire este asigurată de
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
a stomacului. 5.3. Digestia intestinală Digestia intestinală asigură continuarea tratamentului mecanic și chimic început în cavitatea bucală și stomac, la nivelul intestinului subțire realizându-se și absorbția nutrienților (până la valvula ileocecală sunt absorbiți 90% din subtanțele simple rezultate din digestie). Motricitatea intestinului subțire este asigurată de fibrele musculare netede dispuse într-un strat longitudinal și un strat circular. Intestinul subțire prezintă mișcări de segmentare și peristaltice. Această activitatea motorie este reglată și coordonată prin mecanisme nervoase și mecanisme umorale. Mecanismele
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
atât nervos cât și umoral. Vagul, prin componenta sa parasimpatică, are efect stimulator, iar simpaticul efect inhibitor prin nervii splanhnici. Intevin și unele reflexe locale, cu efect stimulator, declanșate de stimularea mecanică a mucoasei intestinale prin frecare sau destindere. În timpul digestiei intestinale este eliberată din duoden enterocrinina, hormon ce stimulează secreția intestinală. Secretina stimulează nu numai secreția pancreatică exocrină și pe cea biliară, dar și pe cea a celulelor duodenale. Secreția biliară. Bila, produsul de secreție al hepatocitelor, este eliminată în
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
eliberată din duoden enterocrinina, hormon ce stimulează secreția intestinală. Secretina stimulează nu numai secreția pancreatică exocrină și pe cea biliară, dar și pe cea a celulelor duodenale. Secreția biliară. Bila, produsul de secreție al hepatocitelor, este eliminată în duoden în timpul digestiei. Este alcalină (pH 7-8), amară, compusă din 98% apă, electroliți, pigmenți biliari, săruri biliare, colesterol, lecitină. Prin sărurile biliare reduce tensiunea superficială și determină emulsionarea grăsimilor, favorizând digestia acestora. Are și efect de activare a lipazelor. Reglarea secreției biliare se
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
biliară. Bila, produsul de secreție al hepatocitelor, este eliminată în duoden în timpul digestiei. Este alcalină (pH 7-8), amară, compusă din 98% apă, electroliți, pigmenți biliari, săruri biliare, colesterol, lecitină. Prin sărurile biliare reduce tensiunea superficială și determină emulsionarea grăsimilor, favorizând digestia acestora. Are și efect de activare a lipazelor. Reglarea secreției biliare se face prin factori nervoși și prin factori umorali. Parasimpaticul stimulează secreția biliară și simpaticul o inhibă. Secreția și excreția bilei se fac mai abundent postprandial, secreția fiind stimulată
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]