2,036 matches
-
fi semnalate unele elemente epice; iar geografia funerară apare mai bine conturată, divinitățile invocate nu sunt simple fantasme ale individului, ci chipuri prestigioase, bine cunoscute în panteonul vechiului Egipt. În Cartea tibetană, mortul nu are deloc personalitate; el se lasă dirijat, prin cuvinte, de guru; egipteanul are inițiativă și intră singur în rol. Cunoaște traseul, chiar punctele mai dificile și, la nevoie, îi înșală pe paznici. Se remarcă și o anume agitație sufletească produsă de mulțimea de imnuri, ode și lamentații
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
strategii didactice adecvate, deoarece particularitățile psihice și fiziologice ale copiilor de 8-10 ani constituie predispoziții pentru însușirea actelor și acțiunilor motrice simple și complexe, deci permit însușirea corectă și trainică a deprinderilor motrice specifice tehnicii sportive, dacă instruirea este corect dirijată metodologic. Considerând tehnica un sistem de structuri motrice specifice fiecărei ramuri de sport, efectuate rațional și economic, în vederea obținerii unui randament maxim în competiții, învățarea tehnicii se referă la formarea, consolidarea și perfecționarea deprinderilor motrice specifice probei, în condițiile și
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
depinde atât de factori interni (capacitatea de învățare, nivelul motivației elevului), cât și de factori externi (calitatea predării, logistica, climatul) și este eficace când se parcurg următoarele evenimente: receptarea, înțelegerea, memorarea, păstrarea și actualizarea. În timp ce pedagogia abordează învățarea ca proces dirijat și desfășurat în școală adresându-se tinerei generații, psihologia reliefează atât legitățile generale ale învățării ca manifestare psiho-comportamentală, cât și pe cele particulare, și consideră procesul educațional permanent, ca și procesul de învățare teoretică și practică (L. Mihăilescu, N. Mihăilescu
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
particulare, și consideră procesul educațional permanent, ca și procesul de învățare teoretică și practică (L. Mihăilescu, N. Mihăilescu, 2006, pag. 40). În literatura psiho-pedagogică, conceptul de învățare este utilizat în mai multe sensuri, și anume: ca acțiune operațională, independentă sau dirijată pedagogic, individuală și colectivă, caz în care termenii ei sunt: predare, instruire, exersare, autoinstruire, verificare; ca proces, când se face referire mai ales la mecanismele care o condiționează și la desfășurarea însăși a fenomenului exprimat în termeni de: însușire, asimilare
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
planuri, învățarea determină rezultatele finale ale ei, cunoștințele, priceperile și deprinderile, ce constituie în esență îmbinarea elementelor teoretice cu cele practice. b) învățarea privită ca proces cu etape distincte: însușire; asimilare; modificare; restructurare; întărire. c) învățarea privită ca acțiune operațională dirijată pedagogic sau independent, colectivă sau individual, cu procesele de: predare; instruire; verificare; examinare; cu tehnici și metode de învățare. Durata modificărilor comportamentale datorate învățării este relativă. Bineînțeles că ceea ce s-a învățat se poate și uita, „dezvăța”, deși în majoritatea
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
prețios al comuniștilor În momentul cuceririi puterii de c...tre Frontul Patriotic, generalul Dimit...r Tomov, a fost de asemenea arestat pentru tr...dare și sabotaj, fiind spînzurat la 25 august 1948. În același moment, Începea În Polonia o operațiune dirijat... Împotriva „deviaționiștilor de dreapta” care, f...r... a-l numi explicit, Îl viza pe secretarul general al Partidului Comunist, Wladyslaw Gomułka. Abia la Începutul anului 1949 acesta a fost lovit direct și brutal: a fost exclus din secretariatul general al
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
nemiscibil cu primul). În ultima etapă se despart fazele prin operații mecanice sau fizice și mai rar chimice. De multe ori etapa a doua și a treia au loc simultan. Orice separare presupune stabilirea unor echilibre interfazice ale căror modificări dirijate sunt consecințe ale variațiilor condițiilor exterioare sistemului și care să permită izolarea constituenților în medii corespunzătoare. În mod preferențial se pot crea condiții pentru solubilizări, pentru precipitări sau cristalizări, pentru extracții în solvenți nemiscibili. Descrierea acestor echilibre se realizează prin
ANALIZA MEDICAMENTELOR VOLUMUL 1 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/84343_a_85668]
-
poate fi controlat. Un individ format Într-un context controlat va reacționa apoi În funcție de imaginile și reprezentările, practicile și ritualurile Învățate acolo. Deci și reacțiile sale pot fi induse, direcționate, controlate. Cum? Prin alimentarea sa cu o informație selectată și dirijată, prin situarea individului În contexte instituționale modelate de gardieni ai conștiinței. Când o persoană e „bombardată” Întreaga viață sau o bună parte din ea cu un anumit fel de imagini, interpretări, categorii de gândire, când e Încurajată să se conformeze
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
asupra valului comun care Îi cuprinde pe toți, a elabora personal noi proiecte sau a face parte din colectivități vivante care pun realul În chestiune. Dar, mai ales, a reflecta, a te Îndoi. Poate face asta individul-masă, victimă a persuasiunii dirijate, produs al consensului? (27.11.2010) Mulțimi, mase, credințe Când vorbim de mulțimi, vorbim de credințe, mituri, religie, ideologie și politică. Am desprins propoziția de mai sus dintr-un tratat de psihologie socială. În 1895, Gustave Le Bon descria „starea
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
personalității, dar și de „factori externi”, precum climatul social permisiv. Desigur: o societate care se Întemeiază ideologic pe discreditarea celor care sunt altfel, pe deformarea faptelor și minciuna ridicată la rang de instituție, pe organizarea unui context social controlat și dirijat, nu poate condamna propriile principii fondatoare. O altă anchetă: li se cere studenților să-și autoevalueze rușinea și vinovăția, să se pronunțe cu privire la cazuri de fraudă. Un procent de 16% dintre studenții de anul IV se „rușinează” dacă fapta e
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
indică sensul schimbării. Am descris În câteva reprize metodele prin care regimul comunist reușea alinierea, supunerea, hipnotizarea omului mediu: școlarizarea precară, crearea unui climat de frică și suspiciune, formalizarea vieții publice și private, ritualizarea și birocratizarea personalității. totul era prescris, dirijat, cenzurat: cuvântul, gestul, atitudinea, comportamentul public. Această atmosferă de neîncredere și continuă presiune n-a rămas fără urmări. A Încurajat comportamentul duplicitar, obedient, servil. Din dorința de a-și apăra situația, viitorul personal și al celor apropiați, individul se refugia
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
ne modelează. (23.02.2009) Efectul Lucifer Philip Zimbardo este un psihosociolog american care și-a câștigat notorietatea În calitate de expert În analiza abuzurilor și torturilor din Închisori. A devenit celebru după ce a inițiat „experimentul Stanford”, un dispozitiv psihosocial de schimbare dirijată a structurii personalității de bază, În condițiile unei situații sociale controlate. Participanții, studenți voluntari, au fost implicați Într-un „joc social” terifiant - viața Într-o Închisoare. Li s-au distribuită la Întâmplare, roluri de prizonieri sau gardieni. După ce au intrat
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
normalității (desigur, controlate, planificate). O pedagogie a formării unui „om nou” este idealul educativ al tuturor sistemelor utopice. Iar instrumentul prin care reprezentanții acestor tipuri de societăți vor să controleze totul este plasa psihosocială, amestec de presiune psihologică și formare dirijată. Scopul urmărit era identificarea, alinierea, supunerea, hipnotizarea. Dacă totul este prescris, dirijat, cenzurat - cuvântul, gestul, atitudinea, comportamentul public -, rezultatul este cel așteptat: conformismul, comportamentul duplicitar, obediența față de modelele servite. Acest mod de adaptare se prelungește apoi În ființa personală, pătrunde
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
idealul educativ al tuturor sistemelor utopice. Iar instrumentul prin care reprezentanții acestor tipuri de societăți vor să controleze totul este plasa psihosocială, amestec de presiune psihologică și formare dirijată. Scopul urmărit era identificarea, alinierea, supunerea, hipnotizarea. Dacă totul este prescris, dirijat, cenzurat - cuvântul, gestul, atitudinea, comportamentul public -, rezultatul este cel așteptat: conformismul, comportamentul duplicitar, obediența față de modelele servite. Acest mod de adaptare se prelungește apoi În ființa personală, pătrunde În viața privată, În relațiile cu cei din jur. Individul Își pierde
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Încăpățânați care nu Înțelegeau noul curs. Strategia era bine pusă la punct: trebuia să li se suprime mijloacele materiale de rezistență, resursele economice, pentru ca apoi să fie Înfrânți psihologic. Într-o interpretare psihosociologică, colectivizarea a Însemnat un proces de schimbare dirijată - structurală, instituțională și personală - afectând cultura locală și stilul relațiilor dintre actorii sociali. A Însemnat Însă și un poligon pentru testarea efectelor pe care le are controlul contextului social În formarea reprezentărilor sociale și construirea noilor practici sociale. Schimbările În
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
să cunoască procesualitatea învățării și să planifice unitățile de învățare prin corespondența lor cu cele de instruire; - să descifreze natura proceselor interne implicate într-un anumit tip de învățare; - să identifice comportamentele umane care pot fi modificare eficient prin învățarea dirijată sau nondirijată; - să sesizeze caracteristicile stărilor persistente rezultate din învățare; - să identifice și să descrie situațiile educaționale și mediile interacționabile favorabile sau potrivnice instruirii și învățării; - să determine în ce condiții învățarea a avut loc într-un mod eficient sau
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
liberă, firească) se cristalizează cînd există un contact permanent între populațiile implicate, dar există mijlocitori influenți care o fac posibilă (de exemplu, liantul economic și comercial, schimbul de idei, practici și instituții politice). Nu poate fi vorba de o aculturație dirijată sau controlată; schimbarea rezultă pur și simplu din jocul de contact și are loc pentru fiecare din cele două culturi implicate, conform propriei logici interne. Aculturația este forțată atunci cînd puterea contextului social-politic o impune, dar modalitățile aculturative sînt negociate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de diverse tipuri: conversația euristică, discuțiile sau dezbaterile, discuția-dialog, consultația în grup, preseminarul, seminarul, discuția în masă, dezbaterea de tipul „mesei rotunde”, seminarul-dezbatere, dezbaterea de tip Phillips-66, asaltul de idei (brainstorming), dezbaterea pe baza jocului de asociație de cunoștințe, discuția dirijată (prin tematica enunțată), dezbaterea bazată pe întrebări recoltate în prealabil, discuția liberă, colocviul, metoda focus-grup, metoda acvariului, metoda mozaicului, sinectica ș.a.; c) metode de instruire prin problematizare (învățarea prin rezolvare de situații-problemă). 2. Metode de comunicare scrisă (bazate pe limbajul
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
caracterul acțiunii exploratorii, și anume în: 1. Metode de explorare directă a realității (bazate pe contactul nemijlocit cu lumea obiectelor și fenomenelor naturii și ale vieții sociale), în esență metode de învățare prin descoperire așa cum sunt: observarea sistematică independentă (ori dirijată sau semidirijată), experimentul sau observarea în condiții de experimentare (efectuarea de experiențe și de experimente), cercetarea documentelor și relicvelor istorice, studiul de caz, efectuarea anchetei de teren, efectuarea de studii comparative, elaborarea de monografii, explorarea prin coparticiparea la evenimentele vieții
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
îi va ajuta apoi să distingă între conceptele de regizor / actor. Dezbaterea instituită are scopul de a-i face să observe diferența între a-și alege un rol și a fi ales într-un rol, între regia spontană și cea dirijată. Ora a treia. Momentul de reflecție Resurse didactice: mulaje de măști, acuarele Discuțiile vor urmări focalizarea problematicii omului ca actor în lume. În ce postură vă simțiți (v-ați simți) mai bine la teatru: ca actor sau ca spectator? Dar
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
întregul organism, dar diferențiat pe aparate și sisteme, adresându-se celui mai afectat organ sau sistem implicat în efort, dar fără a subaprecia efectul efortului asupra organismului ca tot unitar. * refacerea naturală / spontană trebuie în mod obligatoriu completată cu cea dirijată care cunoaște procedee de refacere generală și de refacere specifică fiecărui sport. 1.2 Obiectivele refacerii Definirea unei succesiuni stabile ale obiectivelor unei metode și ale unui ciclu de refacere este imposibilă și aceasta se datorează următorilor factori: * situația respectivă
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
de pregătire ale sportivului și care își are fiecare durata destul de bine cunoscută, ca și locul de desfășurare și procedeele cele mai eficiente. Din punct de vedere al modului de realizare, refacerea este de două feluri: * refacere spontană / naturală * refacere dirijată. 3.1. Refacerea spontană / naturală Este o formă de restabilire, reechilibrare a organismului care se produce în mod fazic după orice solicitare, fără intervenția dinafară asupra organismului și se realizează prin odihna pasivă. Acest tip de refacere are eficiență după
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
Petrie ș.a., 1989) au demonstrat că melatonina poate avea un efect anti-jet-lag, acest hormon având un rol important în funcționarea ceasurilor interne, permițând o resincronizare apidă a defazărilor de tip biologic, îndeosebi în cazul deplasărilor spre est. 3.2 Refacerea dirijată Refacerea dirijată este acea parte componentă a antrenamentului, care folosește dirijat unele mijloace naturale sau artificiale, fiziologice, provenite din mediul intern sau extern, în scopul restabilirii homeostaziei și chiar depășirea acestui prag prin realizarea supracompensării. Acest tip de refacere nu
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
1989) au demonstrat că melatonina poate avea un efect anti-jet-lag, acest hormon având un rol important în funcționarea ceasurilor interne, permițând o resincronizare apidă a defazărilor de tip biologic, îndeosebi în cazul deplasărilor spre est. 3.2 Refacerea dirijată Refacerea dirijată este acea parte componentă a antrenamentului, care folosește dirijat unele mijloace naturale sau artificiale, fiziologice, provenite din mediul intern sau extern, în scopul restabilirii homeostaziei și chiar depășirea acestui prag prin realizarea supracompensării. Acest tip de refacere nu poate substitui
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
numai o parte din antrenamentul sportiv, ceea ce înseamnă că ea trebuie aplicată cu prudență, în deplină cunoaștere a efectelor, posologiei, posibilelor reacții adverse și fundamentării din punct de vedere medical. 3.2.4.Odihna activă Din categoria mijloacelor de refacere dirijată, o formă deosebită o reprezintă odihna activă. În cadrul acesteia sunt incluse măsurile care facilitează, imediat după efort, o refacere cât mai rapida și mai complet posibilă. Scopul odihnei active este menținerea stării de antrenament, prin intermediul a diferite măsuri post - efort
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]