3,842 matches
-
tradiții familiale, am simțit atracția exercitată de actul chirurgical încă din acea perioadă de căutare a drumului de urmat în practica medicală, perioadă pe care o traversează orice tânăr marcat de nevoia de clarificare a însușirilor proprii, de apropiere a discernământului necesar unei opțiuni ce se cere marcată de o luciditate hotărâtoare. Această alegere trebuie să fie subordonată unor avertismente care, în general, în învățământul medical nu sunt precizate, alegerea fiind cu atât mai dificilă cu cât intervin foarte mulți factori
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
În stabilirea criteriilor de evaluare a riscului, trebuie analizată libertatea profesională de alegere, raportată la cea individuală, care evită disproporția între riscul acceptat și rezultatul neevaluat. Riscul profesional devine tolerabil dacă medicul își ia toate măsurile de precauție dictate de discernământul său moral și profesional. Pentru exercitarea profesiunii medicale sunt imperative modestia, prudența, temperarea elanului subiectiv. 7. Sala de operații regătirea preoperatorie se adresează organismului în general, inclusiv din punct de vedere psihic, și organului, teritoriul în care va fi practicată
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
aventurile generalului Gerard", "Istoria campaniei engleze în Franța și Flandra" (1915-1920). Milioane de cititori continuă să se delecteze cu povestirile sale pline de enigme, stratageme și spectaculos. WILLIAM SOMERSET MAUGHAM Un alt exemplu prin care se argumentează faptul că intuiția, discernământul și rigurozitatea științifică furnizate de practica medicală se regăsesc în operele literare. A funcționat ca practicant chirurg în secția de Obstetrică și Ginecologie la "St. Thomas Hospital" (Londra) unde, cu 100 de ani înainte, lucrase și John Keats. Practica sa
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
lume interdependentă și deschisă, În care se multiplică interacțiunile dintre actori și colective de culturi diferite, conștiința particularității propriei culturi a strategiei, dar și a celorlalți devine indispensabilă. Este o condiție nu doar a eficacității În relație, ci și a discernământului și a Îmbogățirii. În lipsa ei, celălalt, care este diferit, va fi Întotdeauna considerat un necioplit, un incult, un barbar incapabil să trăiască așa cum se cuvine; pe scurt, unul căruia i se vor sublinia tarele și slăbiciunile, uitându-i-se specificitățile
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
traducerea literala și traducerea ideii esențiale.”50 Ea trebuie dublată de firescul expresiei și de echivalentă stilistica. Unele limbi, printre care și română, au un stil literar specializat pentru subiecte religioase. În traducerea cărților sacre, el trebuie însă folosit cu discernământ, pentru a nu face traducerea ininteligibila pentru majoritatea destinatarilor. Nida atrage pe bună dreptate atenția asupra faptului că Noul Testament a fost scris în forma unei limbi vorbite de omul mediu analfabet din lumea elenistica; în consecință, este necesară concilierea ținutei
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
sau se estompează În funcție de modul de prezentare a conținutului și de activitatea mintală pe care o solicită din partea elevului. Singure, cunoștințele nu atrag, de exemplu, În mod automat după sine și Întărirea unor convingeri, formarea anumitor opinii și atitudini, a discernământului, o concepție științifică despre lume și viață, o solidă armătură filozofică. Transformarea lor În convingeri, În idei călăuzitoare, trebuie să constituie obiectul unei atenții speciale. Or, atitudinea obiectivistă, scientistă sau tehnicistă, indiferentă sau formală, pe care profesorul o imprimă informației
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
la reducerea cantității de cunoștințe prevăzute a se predea Într-un timp stabilit, iar elevii/studenții nu mai participă activ și creator, efortul lor reducându-se la o simplă Înregistrare mecanică. Astfel, În loc să fie solicitată memoria logică, judecata, puterea de discernământ și imaginația, este cultivată mai degrabă memoria mecanică, reproductivă. Important este să se noteze integral și corect doar definițiile, denumirile, datele, formulele, schemele, desenele etc. care Însoțesc explicațiile, expunerea. Este adevărat și faptul că prea puțini profesori sunt preocupați de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
În urma discuțiilor sau a dezbaterilor purtate prezintă mai multă siguranță și precizie, fiind reținute numai acelea care au primit acordul Întregului grup. Cercetările lui E. Utterback arată că discuțiile contribuie la exersarea și educarea spiritului critic, la dezvoltarea puterii de discernământ, la cultivarea obiectivității, a modestiei și a reflexiunii discursive, implicit la o mai bună cunoaștere de sine. Este adevărat Însă că În orele de discuții (dezbateri), ritmul asimilării informației este mult mai redus, dar faptul acesta se compensează cu obținerea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
integrarea acestora În mod curent În sistemul de activitate. Alegerea „cazului” și transpunerea lui În termeni didactici (didacticizarea cazului) trebuie făcută cu multă grijă și atenție. Pornind de la necesitatea aplicării principiului legării teoriei cu practica, exemplul de caz, ales cu discernământ și obiectivitate, În baza unui studiu temeinic la fața locului, urmează să corespundă realităților și condițiilor existente În domeniul dat (să reflecte stadiul actual de organizare a producției și economiei, de exemplu, să ajute elevii/studenții să-și formeze o
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
în care acționează. Pe de altă parte, dincolo de interesele prozaice menționate mai înainte, chiar dacă numai implicite, există încă o relativă infantilitate a gândirii sociale din România. Aceasta se manifestă în oroarea de dezbaterile serioase cu privire la problemele sociale, în preluarea fără discernământ a unor scheme explicative foarte ușurele și tocmai de aceea atractive, în preferința pentru stilul metaforic și anecdotic în argumentație sau în creditul acordat unor comentatori mai degrabă spectaculari ai socialului - mă refer la jurnaliști în primul rând. O cauză
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
din programul de studiu alocat disciplinelor respective duc la performanțe mai bune. Concluzia acestor analize, formulată pe scurt, este că „banii nu contează”, cel puțin din anumite puncte de vedere, iar soluția îmbunătățirii rezultatelor elevilor nu constă în mărirea fără discernământ a alocațiilor bugetare pentru sistemul educațional. Hanushek (1996) afirmă că atenția decidenților trebuie să se îndrepte mai puțin către sumele investite în educație și mai mult către maniera în care sumele respective sunt cheltuite. Recomandarea sa, în evidentă convergență cu
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cea a principiului unificator pe care acțiunea îl manifestă fără a-l aduce vreodată la claritatea vizibilității. Acest intermediar - grație căruia omul poate fi părtaș la divin - este sufletul. Grija față de suflet e în ultimă instanță atenție, disponibilitate, responsabilitate și discernământ. Or, toate acestea nu sunt doar virtuți individuale, ci și virtuți publice. Această formare de sine presupune în primul rând o fundamentare onto-cosmologică, adică o sesizare a felului în care lumea - în totalitatea ei - ni se deschide și ni se
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
că trebuie să renunțăm la dezaprobare și alte forme de pedeapsă. c. E greșită părerea acelor profesori care socotesc binefăcătoare indulgența, acordarea cu ușurință de note mari (9 și 10). Las deoparte că totdeauna notarea trebuie făcută obiectiv și cu discernământ (îmi amintesc situația unei profesoare care acorda studenților la examen numai 9 și 10, provocând însă mari nemulțumiri, întrucât „reușise” să le pună 10 celor cunoscuți ca foarte slabi și 9 celor foarte buni!). Așa cum am menționat mai sus, performanțele
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
curiozitate și intuiție. Aceste caracteristici se disting într-o măsură semnificativă de cele incluse în definiția inteligenței (de exemplu, abilități practice de rezolvare a problemelor, orientarea și atingerea scopului, gândire fluidă) și a înțelepciunii (de exemplu, capacitate de rațiune, bun-simț, discernământ). Rezultatele acestor studii sugerează că, în afara unor diferențe între grupuri, teoriile implicite ale creativității corespund, în ansamblu, teoriilor explicite ale creativității și se deosebesc de teoriile implicite ale altor constructe psihologice. Produsele creației MacKinnon (1978) susținea că „adevăratul punct de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
creativitate par să aibă opt componente principale: a) lipsa ideilor înrădăcinate (capacitatea de a privi lucrurile din unghiuri noi); b) integrare și caracter intelectual; c) simț estetic și imaginație; d) capacitate de decizie și flexibilitate; e) perspicacitate (intuiție, acuitatea percepțiilor, discernământ sau înțelegere); f) dorința de împlinire și de a-și vedea recunoscute meritele; g) curiozitate vie; h) intuiție. Teoriile lor implicite despre inteligență cuprindeau șase componente: a) capacitatea reală de a rezolva problemele; b) talent în exprimarea verbală; c) echilibru
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a modelului nou-născuților „dezirabili” (mai ales etnic și rasial). Nu cred că este chiar Întâmplător faptul că ambele cercetătoare trăiesc În SUA, o dată ce acolo există șansa cea mai mare să Îți faci un reflex din respectul pentru altul și pentru discernământul acestuia sau acesteia În privința propriilor interese. Noi, aici, ne-am păstrat Încă prea mult reflexul că majoritatea oamenilor nu Își cunosc interesele sau cele pe care le au nu sunt „legitime”, că trebuie să Îi lumineze sau să le impună
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
cine anume este suficient de disgenic Încât trebuie Împiedicat să o facă, fie prin metoda tolerabilă a educației, fie prin cea a coerciției directe: impozite mari pentru disgenici, eventual chiar prin sterilizare forțată. Oamenii, potrivit tradițiilor neliberale, au probleme de discernământ. Puțini au acces la ceea ce este bine, drept și corect, chiar și pentru ei Înșiși. Acei puțini (prin educație, poziție, rasă sau etnie) au datoria morală să devină „capii” celorlalți, să Îi lumineze sau să Îi constrângă pe cei „anomici
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
rău”; „Rău faci, rău găsești”; „Sabia ucigașului rîmÎne fără stăpîn” (proverbe). „Avem putere, dar e o putere de care nu putem uza.” (W. Shakespeare) Desigur, marele scriitor se referea la acea conștiință a puterii care ar putea fi folosită fără discernămînt, sau pentru a Îndeplini o dorință a dominării. De aceea St. Heym a spus: „Puterea nestrunită schimbă firea omului”. Pentru că „puterea” poate corupe, H. de Balzac Îi avertiza pe cei aflați la putere: „Posesiunea puterii, fie ea cît de mare
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
efectele riscului, care Își are contribuția lui În procesul maturizării psihice. * „Nu fi rău din bunătate!” (B. Gracian) Acest lucru se Întîmplă, atunci cînd „bunătatea” nu este folosită cu responsabilitate, cînd, de exemplu, indulgența și generozitatea nu sînt aplicate cu discernămînt, adică pentru oameni care pe moment le merită. Folosirea nejudicioasă a bunătății poate fi o dovadă a incapacității de a diferenția „calitatea” de „superficialitate” În comportamentul semenilor, sau poate fi dovada dorinței celui În cauză de a se pune bine
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
nu poți năzui la obținerea demnității proprii, decît respectîndu-te. Poate că tocmai acest fapt l-a făcut pe Antoine de S.-Exupéry să afirme: „Pentru a fi om cu adevărat, trebuie să fii responsabil”. * „Poți să posezi responsabilitatea, nu și discernămîntul care decurge din ea.” (Benvenuto Cellini) Se Întîmplă astfel atunci cînd cineva se simte obligat să acționeze Într-un anumit fel, sau atunci cînd cineva și-a format automatismul datoriei (există, atfel spus, un bun-simț al obișnuinței). * „O iscălitură nu
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
exercitarea acestei funcții. Fapta a fost comisă de un cadru medical sau de o persoană care are atribuții în lupta împotriva drogurilor. • Drogurile au fost trimise sau livrate de un minor. S-a avut în vedere protejarea minorilor, întrucât lipsa discernământului sau existența diminuată a acestuia, personalitatea în formare și curiozitatea specifică vârstei constituie factori favorizanți pentru a cădea în capcana consumului de droguri, cu consecințe deosebit de grave, chiar iremediabile asupra sănătății fizice și psihice a acestora. • Se consideră a avea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
epoci istorice. În toate proverbele - indiferent dacă sunt mai vechi sau mai noi, dacă sunt românești, grecești, rusești, chinezești, arabe, franțuzești etc. - Întâlnim, ca trăsături comune, următoarele trei aspecte, care asigură proverbelor caracterul de valori spirituale universale: puterea deosebită de discernământ a judecății omului din popor; simțul dezvoltat al umorului popular; excepționalul spirit justițiar al comunităților populare, pentru care „adevărul”, „cinstea”, „dreptatea” reprezintă valori etice superioare. Caracterul captivant al proverbelor este dat Însă nu numai de aspectele de conținut, care stimulează
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
paradoxale: „Durerea-i face să mintă și pe cei nevinovați.” (Publilius Syrus) Moartea albinei vine de la propriul ei ac. (Același lucru se poate spune, de exemplu, și despre cel care s-a deprins să facă rău: nemaiputând să aibă un discernământ al situațiilor, ajunge „din rău În mai rău”. Un alt proverb observă, pe bună dreptate: „Celui ce vrea să facă rău nu-i lipsește ocazia”.) Pentru ce să te servești de otravă, când poți ucide cu miere? (Poți, Într-adevăr
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
școlare proaste pe care le are, ignorând Însă faptul că tocmai comportamentul său reprezintă cauza principală a slabei evoluții școlare a fiului său.) Prinde orbul, scoate-i ochii. (Nu-l poți trage la răspundere pe cel care nu prezintă un discernământ al faptelor sale: „Bate toba surdului, dă oglinda orbului”.) Chelului Îi trebuie scufie de mărgăritar. (Este cunoscută situația prostului, al cărui orgoliu Îl face să tânjească după onoruri care contrastează izbitor cu condiția lui intelectuală. La fel și În cazul
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
pregnant și atributul „omeniei”, respectiv capacitatea de a ne desprinde din egoismul propriu și de a empatiza cu suferințele de moment ale unui semen de-al nostru. Desigur, nu trebuie să se creadă de aici că „omenia” Înseamnă promovarea fără discernământ a unor porniri subiective și emoționale; dar dacă sufletul nostru nu este pregătit să respingă atitudinile indiferente sau detașate pe care unii le adoptă În raport cu un semen aflat Într-o situație de impas, atunci cum am putea Îndrăzni să pretindem
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]