2,835 matches
-
de obiective de investiții în domeniul infrastructurii publice a spitalelor de urgență, este nevoie de continuarea investițiilor în structura spitalicească a Ministerului Afacerilor Interne în vederea asigurării de servicii medicale de calitate pentru toată populația României, pentru a putea recupera discrepanțele din sistemul de sănătate publică și a asigura creșterea calității serviciilor medicale publice la care să aibă acces cetățenii. Având în vedere că este necesară identificarea urgentă a unei soluții pentru asigurarea finanțării obiectivelor de investiții din rețeaua sanitară proprie
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 39 din 8 august 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301229]
-
bune. După aceasta fiecare subiect nota, în mod privat, pe dosul aceleiași pagini, nivelul său de aspirație, adică cota în secunde, pe care credea că o va putea realiza la proba următoare. Aceasta a fost numită estimarea performanței viitoare (EPV). Discrepanța dintre estimarea performanței viitoare și performanța actuală precedentă a constituit măsura nivelului de aspirație. Rezultatele au arătat o tendință la cei care au rezolvat probe ușoare și, deci, au obținut cote mai ridicate, de a -și aprecia performanțele mai slabe
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
și intensitatea sa reală). În cazul în care stimulul nu poate fi u șor identificat sau comparat cu set-u1 față de el "atenția tinde să se continue până ce stimulul va fi încadrat într-o categorie". Relațiile dintre tensiunea așteptării și situație, discrepanța dintre atitudinea pregătitoare și stimul (și nu afectul) constituie după numeroși cercetători (Peak, Cofer, Berlyne ș.a.) factorul fundamental, care determină intensitatea și persistența comportării atente. Reacția de orientare constituie deci, primul răspuns la un stimul prosexigen, și o putem verifica
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
tău, o poți îmbogăți, poți face schimburi sau cumpăra ce te interesează, în funcție de-ofertă și de prețul pieței: primești marfa, dar achizițiile nu sunt durabile și lasă urme. Întotdeauna când materialul tranzacționat se va reașeza, vor exista niște discrepanțe. Așa încep întrebările: cine ești? ce-ai făcut? de ce asta, și nu ailaltă? Mai devreme sau mai târziu, cineva se va trezi dimineața și se va prinde că i s-a umblat prin viață.“ „Te contrazici.“, am remarcat, „Parcă spuneai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
unul cu altul. Dacă ar fi încercat cineva să mă convingă că plăcile s-ar fi unit și-ar fi ținut, ca două povești care vin una spre alta și sfârșesc prin a se întâlni, nu l-aș fi crezut. Discrepanțele erau prea mari, lama dezgolea forme de relief necunoscute, pe care nu le mai recunoșteam pe lobul celălalt al feței, între nas și ureche. Pe unul din obraji arătam alb, pe celălalt roz deschis, ca după o fălcuială. Ochiul nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Trierea produselor: datorită diferențelor de interese între participanții la schimb, deoarece producătorii doresc să producă un volum cât mai mare din același sortiment iar consumatorii au nevoie doar de unul sau câteva dintre ele. Acest fapt conduce la apariția unor discrepanțe cantitative. Intermediarii rezolvă aceste probleme în două etape 30: mai întâi, în etapa de concentrare, bunurile sunt transferate în sortimente industriale conform intereselor fabricanților, de la producători către un punct de centralizare (bază sau depozit en-gross). într-o a doua etapă
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
CAPITOLUL 4 PALETĂ MOTIVAȚIONALA CARE STĂ LA BAZA ORIENTĂRII PROFESIONALE A ELEVILOR DE LICEU DESCRIEREA CERCETĂRII Pentru Țara noastră, s-au evidențiat o serie de discrepanțe în domeniul fundamentelor teoretice și practice legate de motivație și orientare profesională, de categoriile de profesii, de economie a educației (acest lucru presupune conștientizarea aspectelor economice ale educației, precum și introducerea noțiunii de eficacitate internă și externă în abordarea problemelor educative
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3115]
-
Italia, Portugalia și Spania. Cu un procent de doar 6,9 la sută din disponibilul populațional angrenat în circuitul sistemului de învățământ public primar în 1870, România se încadrează, neîndoielnic, în grupul statelor constructoare retoric a educației. Luând aminte de discrepanța majoră dintre forma juridică (Legea instrucțiunii publice adoptată la 1864) și fondul efectiv (rata înrolării de 6,9 la sută în 1870), devine cu atât mai inteligibilă lamentația maioresciană exprimată sub chipul "formelor fără fond" ca teorie sociologică a modernității
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
instrucțiunii publice din 1864 ca principiu fundamental al învățământului, statisticile arată o diferență de gen evidentă în ceea ce privește accesul la educație. Din totalul elevilor înscriși, 65,6 sută sunt băieți, în timp ce doar 34,4 la sută sunt fete. Statisticile mai reliefează discrepanța semnificativă existentă între totalul elevilor înscriși în sistemul de învățământ și totalul celor care au urmat regulat cursurile, participând efectiv la procesul de instrucție publică. Din cei 522.235 de elevi săteni înscriși, doar 394.774 au urmat cu regularitate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Dacă pe plan legislativ România se situa în avangarda educațională a continentului, pe planul realității efective lucrurile nu decurgeau în aceeași direcție. În perfect acord cu teoria maioresciană a "formelor fără fond", între "țara legală" și "țara reală" persista o discrepanță majoră (constrastarea celor două noțiuni îi aparține lui Constantin Dobrogeanu-Gherea, inspirat fiind de dihotomia introdusă de François Guizot între "pays légal" și "pays réel"). După cum reflectă statisticile, atât rata participării școlare, cât și rata literalității populației generale continuau să fie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
că ceea ce contează cu adevărat nu este atitudinea reală a agentului de socializare (părinții ori profesorii), ci modul în care aceasta este percepută de către subiectul socializării (adică de copii, respectivi elevi). Adoptând această asumpție, este interesant de examinat corespondența sau discrepanța existentă între atitudinile atribuite părinților și profesorilor cu privire la comunism și atitudinile adolescenților referitoare la același obiect atitudinal. Pentru început, iată cum percep adolescenții atitudinile față de comunism ale "celorlalți semnificativi": Tabel 52. Percepția atitudinilor părinților, respectiv a profesorilor, de către adolescent Părinții
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
redus), la un nou echilibru ce se realizează În timp și este caracterizat prin mortalitate mică și natalitate mică. Între aceste momente În care se realizează trecerea de la un echilibru la altul, există o perioadă intermediară În care apare o discrepanță Între scăderea mortalității și natalitate care se menține crescută, perioadă În care se produce așa zisa explozie demografică determinată de sporul natural crescut al populației. În funcție de magnitudinea acestor procese s-au putut desprinde 3 modele de tranziție (după Pavlik 1964
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
pe economie, pensia minimă de asigurări sociale etc.), fiind relevant, în primul rând, sub aspectul nivelului cheltuielilor pe care le presupune acoperirea acestuia. 5.5. Indicatori sintetici ai dezvoltării umane Complexitatea dezvoltării umane, multiplele diferențe care există între țări, regiuni, discrepanțele între nivelul de dezvoltare al acestora au determinat intensificarea preocupărilor specialiștilor în acest domeniu. Cuantificarea dezvoltării umane, mai ales din perspectiva dezvoltării durabile, se poate realiza atât prin utilizarea unui sistem de indicatori punctuali sau sectoriali, orientați pe diverse probleme
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
ținte politice și economice. Ohmae (1995) consideră însă că politicile economice naționale sunt ineficiente în fața unor provocări economice globale. Dăianu (2000) îi dă replica, observând că lumea continuă să fie alcătuită din agregate național-statale, cu dinamici economice diferite și cu discrepanțe majore în calitatea structurilor și politicilor economice naționale. - Capacitatea de a interveni pe piață pentru a corecta ciclicitatea fenomenelor de boom și recesiune. - Funcția de asigurare a bunăstării. Deși intervenția statului pentru remedierea nedreptăților create de piață este mai consistentă
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
particularizează Dobrogea și impune continuarea unor studii electorale la nivel regional, cu agregarea datelor electorale pe localități, și nu doar la nivel județean. Prin această afirmație avem în vedere faptul că din punctul de vedere al geografiei electorale există o discrepanță evidentă între analiza de la nivel 260 Competiția politiCă la nivel loCal național (folosind ca unitate administrativă județul) și cea de la nivel regional, cazul de față al Dobrogei (cu datele electorale pentru fiecare localitate în parte). Dezacordul electoral rezidă în faptul
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
dezvoltare locală, dând șanse persoanelor aflate în șomaj de lungă durată să se reintegreze pe piața muncii, chiar și pentru o perioadă de timp determinată; - acordarea de credite cu dobândă avantajoasă, acest fapt conducând la dezvoltarea spiritului antreprenorial, la reducerea discrepanțelor regionale și la dezvoltarea IMM-urilor și, implicit, la crearea de noi locuri de muncă durabile, având ca rezultat dezvoltarea economică. • Codul Muncii (adoptat prin Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003) include o serie de prevederi cu privire la formarea profesională
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
detaliată operațional după cum urmează: - determinarea experiențelor și scopurilor participanților; - identificarea preferințelor participanților; - elaborarea instrumentelor de cercetare și a chestionarelor; - studierea structurii comunității; - categorizarea programelor existente; - stabilirea priorităților (Dean, Murk și Del Prete, 2000). Sork (2000) definește nevoia educațională ca o discrepanță dintre o capacitate prezentă și una dorită și distinge între nevoi simțite, care sunt identificate și cunoscute chiar de cei ce învață, și nevoi atribuite, care sunt identificate de altcineva. Identificarea nevoilor de învățare este un prim pas important în
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și celor carențiali sub acest aspect că sunt absolut „competenți” lingvistic, ceea ce complică, în educația adulților, funcționalitatea comunicării. Cele patru mari componente ale forței comunicante a persoanei adulte nu sunt, de regulă, dezvoltate în aceeași măsură la același nivel, existând discrepanțe de la sensibil la semnificativ între ele, ceea ce diminuează, în cele din urmă, competența sa lingvistică, forța comunicantă fiind astfel dizarmonică, derutantă, înșelătoare chiar pentru formator. Nici aportul gradului de educare prealabilă a individului nu este întotdeauna cert, dat fiind faptul
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Evaluarea de nevoi la nivel de comunitatetc "5.3.1. Evaluarea de nevoi la nivel de comunitate" La un nivel foarte general, a evalua nevoi (de formare, de învățare, de dezvoltareetc.) înseamnă a surprinde acele arii la nivelul cărora apar discrepanțe între ceea ce este și ceea ce ar trebui să fie, a defini natura și importanța acestor discrepanțe șiapropune planuri de acțiune care să conducă la reducerea diferențelor surprinse. Putem vorbi despre o evaluare de nevoi la nivel de comunitate - într-un
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
comunitate" La un nivel foarte general, a evalua nevoi (de formare, de învățare, de dezvoltareetc.) înseamnă a surprinde acele arii la nivelul cărora apar discrepanțe între ceea ce este și ceea ce ar trebui să fie, a defini natura și importanța acestor discrepanțe șiapropune planuri de acțiune care să conducă la reducerea diferențelor surprinse. Putem vorbi despre o evaluare de nevoi la nivel de comunitate - într-un anumit domeniu de interes - și despre o evaluare de nevoi la nivel de organizație, alta decât
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
investiție să conducă la performanțe, la atingerea obiectivelor și la îndeplinirea misiunii companiei, este necesară cunoașterea nevoilor de formare și învățare, pe baza cărora se stabilesc direcțiile și prioritățile unui plan strategic de acțiune. O nevoie de formare evidențiază o discrepanță între nivelul actual al cunoștințelor, deprinderilor sau atitudinilor și standardul dorit, adică între ceea ce este și ceea ce ar fi de dorit să fie, pentru ca angajatul să-și poată îndeplini sarcinile la un nivelperformant. Evaluarea nevoilor este un proces care sugerează
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
natura nevoilor, urgența și prioritatea lor pentru individ și organizație, dar, în același timp, și pentru că eficiența programului de pregătire derulat se apreciază tot prin raportare la aceste nevoi. De asemenea, nu toate nevoile identificate pot fi satisfăcute prin training, discrepanțele dintre performanțele așteptate și cele actuale putându-se datora unor alte variabile decât cele legate de nivelul de pregătire (motivație, climat organizațional, relații interpersonale, politici de salarizare etc.). 5.3.5. Etape în evaluarea nevoilor de formare în organizațietc "5
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a demara o astfel de acțiune, este bine să fie clarificate o serie de lucruri: ce anume se știe, de la ce se pleacă și ce se vrea să se afle în urma acestei evaluări. Principalul scop este acela de a identifica discrepanțele dintre ceea ce există și ceea ce se dorește să fie, dar acestuia i se pot subordona și altele, în funcție de priorități, de obiective, de context, de resurse etc. La finalul procesului, se vor obține informații ce trebuie cuprinse într-un raport. În funcție de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în funcție de sursele de recoltare sau de metodele utilizate. Este utilă și delimitarea informațiilor relevante în luarea deciziilor de cele mai puțin importante, care pot obstrucționa procesul decizional. În faza următoare, atenția este îndreptată înspre motivele care au condus la apariția discrepanțelor și identificarea unor posibile remedii. 6. Utilizarea datelor. Volumul informațional poate fi foarte amplu și variat, cu nevoi multiple și diferite, ceea ce impune o distribuire a lor pe domenii. Propunerea de soluții care să contribuie la reducerea discrepanțelor și ameliorarea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
la apariția discrepanțelor și identificarea unor posibile remedii. 6. Utilizarea datelor. Volumul informațional poate fi foarte amplu și variat, cu nevoi multiple și diferite, ceea ce impune o distribuire a lor pe domenii. Propunerea de soluții care să contribuie la reducerea discrepanțelor și ameliorarea performanțelor trebuie să ia în considerare costurile implicate, impactul și gradul de fezabilitate al acestora. De asemenea, poate fi gândit un plan care să precizeze scopul, obiectivele și activitățile principale, precum și modul de alocare a resurselor. 7. Întocmirea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]