39,259 matches
-
de la egal la egal între doi profesioniști de înaltă pregătire, cu orizont intelectual larg, îndrăgostiți de meseria în și prin care trăiesc - un spectacol de inteligență. Întrebările cad întotdeauna pe punctul esențial, impulsionând sau relansând dialogul. Și despre ce se discută? Informații, analize, puncte de vedere personale, amintiri se desfășoară în meandre cu ritmuri capricioase, cănd mai rapid cu întrebări percutante și răspunsuri prompte, cănd lent cu alunecări și ocolișuri, explicații și de o parte și de alta. Sunt atinse o
O oglindă fidelă by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17306_a_18631]
-
opinia publică internațională e pe bună dreptate îngrijorată că în România reprezentanții statului se spală pe mîini de răspunderea de onoare care ar trebui să le revină. Dl Romică Tomescu a gafat oricum nepermis lăsînd ca această problemă să fie discutată, din partea României în perioada de vîrf a crizei de secretari de stat și de directori din ministerul pe care îl conduce, ca și cum această catastrofă n-ar fi fost de rangul domniei-sale. Din nenorocire, gafele d-lui Tomescu se răsfrîng asupra
Catastrofe și gafe catastrofale by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17311_a_18636]
-
patra, Nume proprii, conține portrete ale unor personalități importante în biografia autorului și nu numai, iar ultimul capitol, Fărîme antropologice, reunește o serie de eseuri cu subiecte diverse. N-am să încep cu începutul și nici n-am să pot discuta aici fiecare din articolele acestei cărți minunate, așa cum nu numai că s-ar cuveni - cum se cuvine cu orice carte - dar ar fi o adevărată plăcere, ci vreau să sugerez traseul unei lecturi dacă nu profane, oricum laice, marcate de
Urbanitatea credinței by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17297_a_18622]
-
putem vorbi de un holocaust cultural. Termenul nu mi se pare prea tare. Dar nu sînt de acord cu multe dintre ideile d-lui Ungheanu, și cu modul în care stabilește vinovățiile și distribuie rolurile. Cred că ar merita să discutăm lucrurile pe larg. Deocamdată, mă rezum la semnele de întrebare la care m-am referit. Cel dintîi este legat de natura însăși a holocaustului. Dl Ungheanu vorbește de un dezastru provocat de kominternism, așadar de o intervenție a sovieticilor care
Măsluiri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17326_a_18651]
-
o asimilează critic, fără a o respinge însă -, dar și față de existența cotidiană." (111) Eseurile lui Carmen Mușat, în special cele teoretice din prima parte a cărții, asimilează în discursul critic metodele și tehnicile literaturii postmoderne pe care tocmai le discută. Principiul dialogic se manifestă în construcția polifonică a textelor, în care sunt convocate, pentru susținerea sau respingerea unor idei, voci critice de mare autoritate: Todorov, Deleuze și Guattari, Michel Foucault, Harold Bloom etc. Obiecția eventuală de suprasolicitare e neutralizată de
O critică postmodernă despre postmodernitate by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17331_a_18656]
-
expun părerea în temă - Caius Traian Dragomir, H. Zalis, Gabriel Dimisianu, Nicolae Breban, D.R. Popescu, Răzvan Voncu - ajung pe diverse căi la aceeași concluzie, că operele scriitorilor români de origine evreiască sînt bunuri inalienabile ale culturii române. Caius Traian Dragomir discută tangent și problema antisemitismului românesc, văzut de el ca "o pulsiune care, pentru a spune așa, se autoreglează - se situează la un anumit nivel și la un anumit grad de ascundere și pe acestea tinde să le păstreze. În prezența
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17325_a_18650]
-
volumul recent apărut, Frica de diferență, în care sunt incluse articole de atitudine, eseuri și cronici literare. Nu există problemă de mare interes pentru societatea românească de azi pe care Vitalie Ciobanu să n-o cunoască și să n-o discute cu gravitate, raportând-o la alte momente istorice sau la situația internațională actuală. Aceasta nu înseamnă că el scrie despre orice. Există anumite stări de lucruri care îl preocupă și chiar îl obsedează cum ar fi imposibilitatea dărâmării zidului invizibil
REZERVA DE LUCIDITATE A REPUBLICII MOLDOVA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17315_a_18640]
-
atent, presa zilei. Și prînzul îl lua la Capșa și se plîngea de mizerie pentru că nu putea lua și cina tot acolo. Nu evita întîlnirile cu colegii scriitori, preferînd, evident, numai pe unii importanți și cu care avea ceva de discutat, mai totdeauna în contradictoriu. Apoi e falsă opinia că prozatorul nostru a fost un om modest. Numai modest n-a fost, se știe, această personalitate care se considera nu numai cel mai mare dramaturg (a și fost) și prozator, dar
Evocări verosimile by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17354_a_18679]
-
duc tratative diplomatice etc. etc. Pămîntul este paradigma cosmosului: putem modifica în acest sens aforismul lui Terentius spunînd că nimic din ceea ce este omenesc nu este străin cosmosului. Astăzi literatura și filmele despre aventuri cosmice a devenit o modă (nu discut calitatea acestor scrieri); și ce se întîmplă în cosmosul imaginat de moderni? Se duc războaie, se încheie alianțe, se descoperă tărîmuri necunoscute etc. etc. Cu alte cuvinte și modernii proiectează în lumi siderale sentimentele și resentimentele omenești. Din acest punct
Războiul stelelor în versiunea lui Lucian din Samosata by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/17375_a_18700]
-
Legea focului). Instantaneul realist (poeta e o contemplativă, dar și o observatoare sfredelitoare, inocent-amară a ambientului): "Au aprins rugul și a plouat./ S-au ascuns în corturi și s-a arătat soarele./ Au așteptat să se usuce vreascurile/ și au discutat politică./ Au tăiat inele de ceapă și au rumenit carnea./ Și-au fript limbile și au rîs" (Au vrut să-și omoare timpul) se învecinează cu insertul suprarealist, posedînd aceeași capacitate de absorbție a realului, care uneori devine expresiv-delirantă: "Aerul
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
să acorde evreilor drepturi civile și politiceť cuprinde deja în sine răspunsul pe care trebuie să-l primească de la oricine este intelectual în Europa și nu criminal sau om părtinitor, vreau să spun că egalitatea n-ar trebui să fie discutată de nimenea". Mommsen opinia: "În general, după părerea mea, e nedrept a lega drepturile politice de credință și mai nedrept încă de a face să depindă judecata asupra moralității de naționalitate". Clemenceau se pronunța: "Cît privește acordarea drepturilor civile tuturor
O ediție curioasă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17411_a_18736]
-
mea, e nedrept a lega drepturile politice de credință și mai nedrept încă de a face să depindă judecata asupra moralității de naționalitate". Clemenceau se pronunța: "Cît privește acordarea drepturilor civile tuturor cetățenilor țării nici nu înțeleg cum se poate discuta în această privință. Aceasta este astăzi prima condițiune a oricărei organizațiuni civilizate. Cît despre chestiunea drepturilor politice, principiul este tot așa de indiscutabil pentru mine." Leroy-Beaulieu considera: "România se pretinde stat european și stat liberal și, totuși, legile sale față de
O ediție curioasă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17411_a_18736]
-
constatare: dintre substitutele sugerate în articolul din 1965, e evident că romanistica s-a impus că denumire pentru studiile românești, romanistul fiind specialistul în respectivul domeniu; termenii apar, de exemplu, în eseul lui Sorin Alexandrescu, "Paradoxul român", în care se discuta tocmai condiția disciplinei și a celor care o profesează (eseu din 1976, publicat în traducere în volumul cu același titlu din 1998). Că specialitate, e normal ca romanistica să fie percepută mai clar din afara țării; rămîne totuși ciudată absența ambilor
"Românica" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17918_a_19243]
-
de audiență, ca și cum România nu stă decît în succesul de public al emisiunii sale. * ZIUA readuce în discuție cazul Pacepa, după ce s-a declarat recurs în anulare împotriva sentinței de condamnare la moarte a acestuia. Persoana lui Pacepa a fost discutată și la posturi de televiziune, precum Tele 7 sau la Prima t.v., dar a fost mai puțin prezenta în dezbateri de presă scrisă. Generalul Pacepa, care a trădat Securitatea lui Ceaușescu, alegînd America, mai poate fi considerat un trădător
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17901_a_19226]
-
postmodernismul (1980 și astăzi). E la fel de posibil ca, înlăuntrul acestora, să fie marcate reacții, disidente ori excepții: militantismul gherist în sînul junimismului, sămănătorismul în plină epoca simbolista ori tradiționalismul ca reacție la și în modernism. Și anii limită pot fi discutați. Eu i-am legat fie de manifeste (Introducția la "Dacia literară"), fie de reviste ("Convorbiri literare", "Simbolul"), fie de volume (1966), fie de apogeul operei unor personalități caracteristice pentru curent (1883, anul de vîrf al lui Eminescu). Etapele se suprapun
"Unificarea" unor concepte by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17928_a_19253]
-
FAMILIA nr. 3, într-un grupaj intitulat Leonid Dimov la judecata de apoi, zece critici literări și poeți (majoritatea sînt și universitari) argumentează de ce e Leonid Dimov unul dintre cei mai importanți poeți din a doua jumătate a secolului și discută pe larg despre gruparea onirica, fără să pună la îndoială originalitatea poeticii ei și influență asupra unor scriitori cu loc sigur în istoria literaturii contemporane, precum Virgil Mazilescu, Daniel Turcea, Sorin Titel, D. Tepeneag, Emil Brumaru ș.a. (toți aceștia, ca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17940_a_19265]
-
fantezie. Dar mai este un element și pe care Bloom nu-l relevă: și anume caracterul conștient al jocului. Nu doar de liberă voința e vorba: e obligatoriu că jucătorul să știe că se joacă. Oare Don Quijote știe? S-a discutat enorm pe această temă, dar mai ales din perspectiva nebuniei personajului: dacă e nebun, atunci nu știe, dacă se preface, atunci știe. Întrebarea însă merită să fie pusă direct. Huizinga e de părere că jucătorul știe, jucîndu-se, că nu e
Însemnări despre Don Quijote by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17960_a_19285]
-
domnul Andrei Pleșu spune că România a făcut o opțiune către NATO, si ca NATO însemnează securitatea membrilor săi, stabilitate democratică, prosperitate și alte, alte avantaje dar și obligații, pricepuții la toate spun: hopa!, stai așa, cum adică să nu discutăm obligațiile în acest caz specific? De parca România este căzută din Luna. Toate drepturile la noi! Obligațiile la alții! Noi suntem atipici!", zic "cunoscătorii". Suntem mai aparte, măi originali", si, culmea!, ne mai și împăunam cu noncalitatea. Epoca lui Fă-TE
Lipsa de respect fată de regulă by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/17944_a_19269]
-
a făcut "vinovat" Noica. De fapt, crede dl. Mircea Flonta, filosofia că speculație ultima și filosofia că reflecție liberă sînt ipostaze ale aceleiași culturi filosofice, încadrate în tradiția culturii umaniste. Dintr-o altfel de perspectivă, cam aceeași chestiune fundamentală e discutată în studiul Eclectismul că maladie filosofica. Aici apare, în prim plan, ideea că istoricii filosofiei nu sînt, de fapt, filosofi. Filosoful de catedră e asimilat cu situația unui ghid de muzeu. De aici primejdia cameleonismului filosofic, profesorul expunînd detașat toate
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
într-o anumită măsură unui izolaționism ciudat. De altfel, am stat pe gînduri înainte de o include în categoria așa-ziselor domenii umaniste, tocmai pentru că statutul ei disciplinar e subiect de discuție. Dar tocmai acest statut care necesită/merită a fi discutat mi se pare chestiunea cea mai interesantă legată de arhitectură. Nu știu cît de grav este faptul ca umaniștii la modul general nu au, probabil, o cultură solidă referitoare la istoria arhitecturii (nu mă refer doar la stiluri, ci la
Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
-
termenul "patrimoniu", si pe de altă parte, dar în directă legătură, de a analiza constituirea acelei mentalități care a permis deplasarea respectivă. Pentru un arhitect bănuiesc că interesant este mai cu seamă primul aspect (prin acesta înțeleg faptul că Choay discuta diverse politici de păstrare a patrimoniului, constituirea primelor comisii naționale de legislație a restaurării, stabilirea conceptului de patrimoniu urban, modul in care ideea de patrimoniu este influențată hotărîtor de epocă industrială, si astfel de chestiuni oarecum tehnice, sau de factualitate
Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
-
Cristian Teodorescu În ultima vreme, revine periodic în actualitate problemă crizei românului românesc. O criză despre care se poate discuta în fel și chip, dar care, în cele din urmă, trebuie raportată și la așteptările pieței, precum și la oferta romancierilor de la noi. Nu voi face aici o listă de române care mi s-au părut demne de tot interesul, române
Cuvîntul tipărit în două feluri by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18018_a_19343]
-
tine, și în mizerie nu voi să trăiești. Un lucru crede-l. Nu voi iubi niciodată o altă femeie".) N-a convins-o. Ea continuă să insiste, inclusiv în stabilirea lui la Iași. În martie 1882 poetul vestea că a discutat cu d-na Slavici pentru a-i găsi, ei și lui, o locuință potrivită pe Podul Mogosoaiei, unde se va muta de Sf. Dumitru. Pentru că, la sfîrșitul lui martie, Veronica să i se plîngă că el e inutil gelos și
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]
-
fost scrise aceste, să le zic, Scrisori persane ale ceaușismului, ci îi sapă credibilitatea. Ele mărturisesc despre o comunicare vie, între persoane de notorietate care refuză cenzură, nu se consideră proprietare ale adevărului, pun idolii la îndoială și, în sfîrșit, discută și principiul și persoana care îl susține, refuzînd cu argumente supunerea necondiționată la autoritatea filosofului. Acum, Epistolarul mi s-a părut o carte înseninătoare, un duel colectiv între oameni politicoși, cu o certă doză de umor, voluntar sau - uneori - involuntar
Metamorfoza Epistolarului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18032_a_19357]
-
în păcatul vulgarizării, în primul rînd prin... colorizare și calc stereotip și nu neapărat prin ambiția cineastului de a apărea și el în același cadru în care - ca de obicei - Hitchcock își "semna" opera printr-o scurtă apariție, Van Șanț discutînd chiar cu o persoană care pare a fi maestrul însuși. Dialogul" astfel instituit îi dă drept la replică celui în viață care-și argumentează opțiunea arătînd că procedează că în teatru, propunînd din alt punct de vedere o versiune '99
Trei filme si-o parodie by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/18041_a_19366]