1,297 matches
-
12. O problemă o constituie identificarea începutului leziunii, porțiunii din vas de unde apar modificări critice ale diametrului. CAAS utilizează un algoritm de detecție care analizează maximul curbaturii prin variate grade de “netezire” (smooting) - algoritm Rosenfield și Johnson pozițiile proximală și distală ale ocluziei fiind definite de către primul maxim local al curbaturii în direcție proximală și distală cu respectarea poziției DLM30. Determinările de arii și volume implică evaluări densitometrice 98 calculele pornind de la presupunerea că artera este circulară și simetrică: Aria plăcii
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
ale diametrului. CAAS utilizează un algoritm de detecție care analizează maximul curbaturii prin variate grade de “netezire” (smooting) - algoritm Rosenfield și Johnson pozițiile proximală și distală ale ocluziei fiind definite de către primul maxim local al curbaturii în direcție proximală și distală cu respectarea poziției DLM30. Determinările de arii și volume implică evaluări densitometrice 98 calculele pornind de la presupunerea că artera este circulară și simetrică: Aria plăcii de aterom (mm2) aria între conturul actual interpolat și sediul obstrucției. Unele programe (CAAS) determină
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
valorile cele mai reduse în cazul metodelor computer-asistate (3.1%) comparativ cu cea rezultată în cazul utilizării de calipere digitale (5.9%) sau a analizei vizuale propriu-zise (7.4%). Factorii care cresc variabilitatea interobservatori sunt: localizarea leziunilor (segmentul arterial); localizarea distală a leziunilor; calitatea mediocră a imaginii; statusul post terapie endo-vasculară. 2. Dependența de angiografii de înaltă calitate 92. În acest sens Topol și colab. remarcă numeroasele limite fizice ale diferitelor echipamente de angiografie: rezoluții surprinzător de modeste, “zgomotul” intens ca
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
velocitatea sistolică de vârf și velocitatea diastolică de vârf cu ajutorul transductorului de 5 7.5 MHz la un unghi Doppler de 600 interogând la următoarele niveluri 52: fluxul de intrare în vas (inflow); anastomoza proximală; grefon proximal, mediu, distal; anastomoza distală; flux de ieșire din vas (outflow). Analiza spectrală prin Doppler permite identificarea mai multor stadii funcție de procentul stenozei: Stadiul A aspect normal cu prezența unui semnal trifazic; absența lărgirii caracteristice a repartizării ecolucenței tipice unei curgeri laminare. Stadiul B 0-19
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
superioară a țesutului moale; acoperire insuficientă în cazul segmentelor vasculare lungi; permite arteriografia fără substanță de contrast; preț prohibitiv. utilă la pacienții cu insuficiență renală (fără substanță de contrast); permite a realiza imagini în trei planuri. Indicații: evaluarea arterelor periferice distale (dificil de a fi evaluate neinvaziv) care: au dimensiuni mici; sunt situate adânc sub țesutul celular subcutanat; alte evaluări dau artefacte din cauza pulsatilității arteriale. De neutilizat: atunci când diametrul îngust al scannerului face ca unii pacienți să nu poată fi evaluați
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
vasculare într-o anastomoză 2D. 1994 - JE Moore și DN Ku efectuează măsurători ale fluxului pulsatil cu ajutorul RMN într-un model idealizat de aortă abominală în condiții de repaus. 1994 - JE Moore dovedește faptul că îngroșarea intimală în aorta abdominală distală se corelează pozitiv cu oscilația stressului de forfecare și negativ cu stressul parietal mediu de forfecare. 1995 -Ch. Taylor analizează un flux stabil într-un model de aortă abdominală în condiții de repaus și efort - observă o regiune de recirculare
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
griduri nestructurate în regiunile cu fluxuri complexe crește fidelitatea determinărilor. simulările computerizate au fost realizate în 2-D; fluxul a fost considerat stabil (fără accelerație sau decelerație), incompresibil (număr Mach = 0) cu un profil parabolic al velocității la intrarea în aorta distală (inlet); s-a considerat că sângele este un fluid newtonian (vâscozitatea este considerată a fi constantă); peretele vascular s-a considerat a fi rigid, non-slip (viteza sângelui de-a lungul peretelui vascular este zero); nu au fost luate în considerație
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
întrebarea importantă referitoare la modul în care această integrare ameliorează semnificația funcțională a afectării vasculare: “răspunsul este da dacă ne interesează proprietățile peretelui vascular, complianța vasculară, fenomenul de reflecție etc. Răspunsul rămâne nesigur dacă ne interesează perfuzia organelor sau țesuturilor distale. Răspunsul este nu dacă suntem mai mult interesați de dimensiunile anatomice ale unei patologii”. Pentru fiziologia experimentală preocuparea este în direcția bunei înțelegeri a hemodinamicii. Din punct de vedere clinic este mai important să răspundem la întrebarea referitoare la “care
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
palatinat pentru maxilar și lingual pentru mandibulă. Celelalte suprafețe orientate spre linia mediană sau spre limita posterioara a arcadelor dento-alveolare se vor denumi cu termenul general de suprafețe proximale: iar individualizat - meziale - cele situate spre anterior de reperul ales, și distale - cele orientate spre posterior. Între doua repere de pe același dinte, cel situat spre linia mediană va fi numit mezial iar cel posterior - distal. Pentru a ne crea imagini spațiale în descrierea arcadelor dento-alveolare și a tuturor elementelor sistemului stomatognat, vom
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
două tipuri: creste principale și creste accesorii. Cele principale separă fețele piramidei cuspidiene și, după orientarea lor, sunt: creste sagitale (meziodistale) și crestele transversale (ocluzo-vestibulare). Crestele sagitale sunt angulate la vârful cuspidului și se compun din panta mezială și panta distală. Separă versanții cuspidieni ocluzali de cei vestibulari, respectiv orali, și, în extenso, fața ocluzală de fața ocluzală externă. Crestele transversale, vestibulo-orale, respectiv ocluzo-orale sunt angulate la vârful cuspizilor și separă versanții cuspidieni în meziali de cei distali. Creasta transversală este
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
mezială și panta distală. Separă versanții cuspidieni ocluzali de cei vestibulari, respectiv orali, și, în extenso, fața ocluzală de fața ocluzală externă. Crestele transversale, vestibulo-orale, respectiv ocluzo-orale sunt angulate la vârful cuspizilor și separă versanții cuspidieni în meziali de cei distali. Creasta transversală este mai bine exprimată pe versantul ocluzal, de unde și denumirea de “esențială”, și după ce intersectează creasta sagitală în vârful cuspidului se termină pierdut pe versantul vestibular, respectiv oral al cuspidului. Crestele accesorii constituie extremitățile libere ale lobului. Se
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cuspizi diametral opuși (mezio palatinal cu disto vestibular). Aceste creste intercuspidiene, prin faptul că unesc versanții cuspidieni ocluzali, se mai numesc “creste ocluzale”' și se deosebesc crestele marginale. Crestele marginale sunt proeminențe de smalț liniare plasate la extremitățile meziale și distale ale fețelor orale ale dinților frontali, ale fețelor ocluzale ale dinților laterali. La dinții laterali muchia împarte creasta marginală în doi versanți: un versant ocluzal, care aparține feței ocluzale, și un versant proximal, care aparține feței ocluzale externe. d) Tuberculii
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cervicală și aproape plane în treimea incizală (ansamblu planconvex). Prezintă trei lobuli: distal, central și mezial. Fețele orale sunt convexe în treimea cervicală și concave în cele două treimi incizale (ansamblu planconcav), prezintă cingulum și două creste marginale (mezială și distală). Sub cingulum, la incisivii maxilari există foramen caecum. Fețele proximale au un aspect triunghiular, cu baza cervicală și vârful incizal, convexitatea maximă fiind situată în treimea incizală. Marginea incizală are inițial aspect lobulat și formează cu fețele proximale două unghiuri
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
vestibulară are un contur trapezoidal, dreptunghiular, ovoidal, corespunzător formei generale a feței, specifică tipului constituțional atletic, astenic sau picnic. Marginile feței vestibulare sunt: cervicală concă ă spre incizal, mezială - mai puțin convexă și coriver-geni . spre colet, mai lungă decât cea distală. Unghiul format de marginea mezială cu cea incizală este aproape drept; marginea distală este mai scurtă, mai convexă și mai puțin convergentă spre colet decât cea mezială; marginea incizală este extremitatea liberă, cu formă rectilinie ușor oblică dinspre incizal spre
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
tipului constituțional atletic, astenic sau picnic. Marginile feței vestibulare sunt: cervicală concă ă spre incizal, mezială - mai puțin convexă și coriver-geni . spre colet, mai lungă decât cea distală. Unghiul format de marginea mezială cu cea incizală este aproape drept; marginea distală este mai scurtă, mai convexă și mai puțin convergentă spre colet decât cea mezială; marginea incizală este extremitatea liberă, cu formă rectilinie ușor oblică dinspre incizal spre colet. Fața palatinală are uri contur asemănător feței vestibulare, dar cu dimensiuni mai
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
ușor convexe, cu convexitatea maximă în treimea cervicală; marginea palatinală - linie convexă în treimea cervicală și concavă în două treimi incizale. Relieful feței meziale este convex în dublu sens, vestibulo-oral și cervico-incizal, realizând punctul de contact (aria de contact). Fața distală are un contur asemănător feței meziale, dar cu dimensiuni mai reduse. Relieful este mai accentuat convex decât al feței meziale. Incisivul central maxilar este un dinte monoradicular, cu rădăcina cilindro-conică. Secțiunea la colet are formă de triunghi echilateral, cu unghiuri
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
și cervical mai mult decât a incisivului central, față de care este situată cu 0,5 mm mai cervical (în cadrul arcadei). Unghiul incizo-mezial este mai ascuțit decât a incisivului central. Marginea mezială are forma unei linii curbe în treimea cervicală. Marginea distală este mai scurtă și mult mai convexă decât marginea mezială. Relieful feței vestibulare este plan convex. în sens cervico-incizal, convexitatea maximă este situată în - treimea cervicală, iar în sens mezio-distal în treimea mezială. în treimea incizală există două depresiuni verticale
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
smalț, care se unesc cu cingulumul. Subcingular, există foramen caecum, mai frecvent ca la incisivul central. Fața mezială are contur triunghiular, cu vârful spre marginea incizală și baza la nivelul coletului. Forma marginilor corespunde profilului fețelor vestibulare și palatinale. Fața distală are un contur asemănător celui al feței meziale, dar cu dimensiuni mai reduse. Relieful este convex mai accentuat decât al feței meziale. Marginea de colet are concavitatea spre rădăcină, ca și la fața mezială, dar această concavitate este mai puțin
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
bine exprimat, în special în treimea mijlocie. Pe secțiunea orizontală are formă circulară. Caracteristici pentru identificare: - este dintele cu cele mai mici dimensiuni; - marginea incizală formează cu fețele proximale unghiuri drepte; - rădăcina este unică, aplatizată mezio-distal; - rădăcina prezintă pe fața distală un șanț mai evident decât pe fața mezială. INCISIVUL LATERAL MANDIBULAR (fig 39), 3 2, 4.2. înălțime totală = 22 mm înălțime radiculară = 14 mm diametrele: - coronar MD = 6 mm -cervical MD = 4 mm -coronar VL = 6,5 mm -cervical
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
daltă. Caracteristicile morfologice ale coroanei sunt în general asemănătoare cu cele ale incisivului central mandibular, dar are dimensiuni, mai mari. Particularitățile morfologice sunt: -lungimea coroanei este mai mare; -unghiul disto-incizal este puțin rotunjit comparativ cu cel al incisivului central; -fața distală are dimensiuni mai reduse decât cea mezială; -marginea incizală este ușor oblică dinspre mezial spre distal și dinspre incizal spre colet. Rădăcina este mai voluminoasă, cu apexul înclinat spre vestibular sau spre distal. Caracteristici pentru identificare: -dimensiuni coronare și radiculare
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
spre distal. Caracteristici pentru identificare: -dimensiuni coronare și radiculare mai mari decât ale incisivului central mandibular; -marginea incizală nu formează unghiuri drepte cu fețele proximale, unghiul disto-incizal fiind ușor rotunjit; -fața mezială a coroanei este mai puțin înaltă decât cea distală, astfel încât marginea incizală este descendentă spre distal; -crestele marginale de pe fața linguală sunt mai evidente decât la incisivul central mandibular. CANINUL MAXILAR (fig. 40), 1.3., 2.3. înălțime totală = 26,5 mm înălțime radiculară = 17 mm diametrele: - coronar MD
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cu un vârf de lance. Fața vestibulară are un contur pentagonal, cu următoarele margini: cervicală - semicerc, cu convexitatea spre apex; incizală - cu formă de unghi sau de “V” cu cele două laturi inegale, latura mezială fiind mai scurtă decât cea distală, care este și mai ascendentă. De aceea, vârful “V”-ului este mai aproape de marginea mezială și de unghiul mezio-incizal. Unghiurile rezultate din unirea marginii incizale cu marginile proximale sunt obtuze, unghiul distal este mult mai mare decât cel mezial și
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
marginea mezială și de unghiul mezio-incizal. Unghiurile rezultate din unirea marginii incizale cu marginile proximale sunt obtuze, unghiul distal este mult mai mare decât cel mezial și situat mai sus, aproape de treimea mijlocie. Marginile proximale sunt convergente spre colet. Marginea distală este mai convexă și mai convergentă decât cea mezială. Relieful feței vestibulare este convex în dublu sens, convexitatea maximă fiind situată mezial în treimea cervicală. Prezintă trei lobi de creștere, separați de două șanțuri verticale, lobul distal fiind mai mare
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
și distal. Fața mezială are contur triunghiular, cu baza spre colet, iar vârful corespunde unghiului incizo-proximal. Există o diferență foarte redusă între înălțime și lățime. Relieful este convex în dublu sens, iar în treimea cervicală există o ușoară depresiune. Fața distală are dimensiuni mai reduse, linia coletului are forma liniei “C” mai deschis decât la fața mezială. Relieful este mai accentuat, cu convexități mai exprimate și cu depresiunea din zona coletului mai accentuată. Rădăcina este robustă, cu cele mai mari dimensiuni
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
în treimea ocluzală, cu convexitatea mai accentuată vestibular, unde este situat punctul de contact cu vecinul, iar în treimea de colet este plană, cu o ușoară depresiune care în zona de colet se adâncește continuându-se cu șanțul interradicular. Fața distală are contur asemănător cu al feței meziale și un relief mai convex. Fața ocluzală se înscrie într-un dreptunghi mult rotunjit. Diametrul maxim este orientat vestibulo-palatinal, iar cel minim mezio-distal. Marginea vestibulară este convexă, cu depresiuni ce corespund șanțurilor ce
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]