6,361 matches
-
mandatelor de deputat, și, respectiv, de senator. După constituirea legală a Camerei Deputaților și a Senatului, acestea aleg birourile permanente care sunt organismele de conducere ale celor două corpuri legislative. Birourile permanente sunt organisme interne de conducere ale Camerelor. Trăsăturile distinctive ale birourilor permanente sunt următoarele: au caracter colegial, întrucât sunt constituite din președinte, vicepreședinți, secretari și chestori; sunt organe alese; respectă configurația politică a Camerei respective, fiind constituite prin negocieri între grupurile parlamentare; sunt organe interne de conducere a Camerelor
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
chiar la exorcizarea pornirilor lor iraționale. Ca și oamenii, cărțile sunt probe ale diversității de forme și modele normate de comportament, dar în esență au același tipar genomic al speciei ce populează Lumea 3 din viziunea popperiană, ca și funcția distinctivă a comunicării ideilor mediate de Rațiune. Dintre cei care m-au inspirat fac parte mulți prieteni „de tâlhării intelectuale”, care și când sunt ocupați cu treburile casei mintea le stă tot la lumea ideilor. I-am simțit aproape și în
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
dar din păcate rezultatul are valoare în sine, el spune ceva care nu explică decât starea de echilibru și fluctuațiile ei în contextul ipotetic, abstract. Transferul de semnificații de la nivelul microeconomic nu este linear, el nu ajunge să semnifice trăsături distinctive ale întregului. Microeconomia operează cu simplificări factoriale, după moda mecanicii, dar spune, până la urmă, că nu este aceasta esența procesului economic ca dinamică a intersubiectivității în context macroeconomic, moderat și el cu perspectiva socioeconomică și cu deschideri către cunoașterea altor
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de convenție, de înțelegere, de diferențiere geometrică prin internalizarea referențialelor. Lumea este ceea ce reușește să înțeleagă, să explice și să învețe intersubiectivitatea văzută ca joc de interese, scopuri, așteptări sau valori, ca dialectică a normei și ca discernământ procedural. Termenul distinctiv pentru această cogniție ar putea să genereze unele percepții parazitare datorită încărcăturii de sensuri provenite dintr-o polemică epistemologică (susținută printre alții de Popper (Popper, 1998b), legat de problema paradigmei tratate de Kuhn. Contextuală, ca adjectiv al cogniției, nu acoperă
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
datorat acumulărilor cantitative. În primă instanță, societatea cunoașterii este o problemă de masă critică a resurselor, a uneltelor utilizate, pentru ca în ultimă instanță să fie o altă modernitate. Este vorba despre modernitatea centrată pe om și pe ceea ce are el distinctiv în regnul viu: inteligența, cunoașterea și creativitatea. Societatea cunoașterii, pentru că se întoarce la om și natura lui specifică, face ordine în câmpul explicativ al mijloacelor transformate în scopuri de societatea randamentală, materialistă, clădită pe revoluțiile industriale. Totodată, răstoarnă și aliniamentele
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
normele de predare, constituie proceduri curente ale căror consecințe sunt inevitabil contraperformante, nu doar pentru că uzează cadrele didactice prin suprasolicitare, ci și pentru că rezultatele obținute sunt mediocre, mimează calitatea. Postmodernismul însă a ambiționat să aibă propriul său set de valori distinctive, dar nu a reușit decât să aibă valori care, încercând să suspende valorile modernității prime, au ajuns să anunțe valorile celei de-a doua modernități. Valorile postmodernismului sunt nedecise cum nedecisă este situația în care se află adepții acestui curent
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
termen lung. Dacă vrei să primești fonduri, trebuie să te obișnuiești cu asta» ne confirmă în momentul plecării un antreprenor ce are o pensiune aproape de întinderea de ape acumulate între atâtea culmi semețe.” În final, vom încerca să stabilim notele distinctive ale supervizării în dezvoltarea comunitară, demarcând-o de supervizarea din alte domenii. Supervizarea răspunde unor nevoi ale supervizaților, însă, totodată are și o funcție de feedback (de supraveghere a implementării proiectelor) pentru managementul agenției de implementare a proiectelor. În practică, se
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
între fenomenele de „frustratie”, „conflict” și „stres” nu trebuie să ducă însă la identificarea lor, la lărgirea exagerată a sferei noțiunii de frustratie, înglobând în ea toate cazurile de obstacole sau de interferențe, care împiedică obținerea obiectului-scop. Ceea ce formează, nota distinctivă/definitorie a fenomenului de frustrație este - după cum arătam - sentimentul privațiunii, pe care subiectul frustrat îl explică fie prin nedreptatea pe care i-o pricinuieste altcineva, fie prin cauze găsite în propriul mediu inten, în propriile inaptitudini și incapacități. Acest sentiment
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
speciilor, Linnaeus (1707-1778), a utilizat termenii simpli, descriptivi, folosiți În Împărțirea pe categorii a plantelor și animalelor, pentru a grupa cristalele pe care le găsea după culoare și formă. Atunci cînd s-a descoperit că legăturile structurale care dau forma distinctivă și calitățile mineralelor sînt de ordin strict matematic, cristalele au fost definite prin formule. Natura obiectului și studierea lui s-au modificat pentru totdeauna. Intenția noastră este să demonstrăm că religia este analizabilă Într-un mod similar. Din punctul nostru
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
a reușit să ofere o explicație a situațiilor istorice concrete. Dacă gnosticismul nu derivă din orfism, atunci unde este legătura dintre ele? Dar legătura dintre gnosticism și platonism? În ciuda cunoașterii sale fără egal a dualismului și a sistemului de trăsături distinctive care definesc speciile și subspeciile acestuia, Bianchi a continuat să privească relația dintre ele drept „istorică”, adică de ordin cronologic și nu de ordin pur și simplu logic. Bianchi n-a considerat niciodată dualismul ca pe un „obiect ideal” și
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
În continuare (capitolul 9), dualismul lui Origen este prosomatic. Pentru a fi exhaustiv, Bianchi ar fi trebuit să mai stabilească Încă o dihotomie: antihilic (contrar materiei) versus prohilic. Pe baza acestei serii de opoziții binare, Bianchi a definit prin trăsături distinctive formele individuale de dualism, după cum urmează: Zoroastrismul: radical, eschatologic, procosmic; Orficii, Empedocle, Heraclit: radical, dialectic; Dualismul hindus (@2@tm@2@n versus m@2@y@2@): radical, dialectic; Platon: radical, dialectic, procosmic; Gnosticismul: moderat, eschatologic, anticosmic; Maniheismul: radical, anticosmic; Neoplatonismul
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
gnosticismului prin invarianți. La Începutul anilor treizeci invarianții nu ajunseseră Încă la modă. Definirea fonemului În lingvistică drept „invariant” datează de la N.S. Trubețkoi (1939) și a fost Îmbunătățită ulterior de către alt lingvist, Roman Jakobson, care a introdus conceptul de „trăsături distinctive” sau componente atomice - elementele de construcție din care este alcătuit fonemul, ca invariant. Cel dintîi care a aplicat cu asiduitate la mit perspectiva lui Jakobson, deși nu În Întregime corect, a fost Claude Lévi-Strauss, la sfîrșitul anilor patruzeci 27. Cu toate că
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
spirituală a ființei omenești și divinitatea transcendentă. Principiul antropic este astfel negat: oamenii nu aparțin acestei lumi și nici nu se conformează ci. Cu toate că au mai fost stabilite, de către Învățați precum Carsten Colpe și Ugo Bianchi, și alte cîteva trăsături distinctive, definiția gnosticismului ca invariant este deja completă atunci cînd se afirmă că „gnosticismul este o religie dualistă, caracterizată printr-un dualism anticosmic (fie moderat, fie radical; dacă e unul moderat, atunci include un sistem vertical devoluționar) și prin ideea de
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
o putere redusă cauzei care a generat ecosistemul uman (universul). Și, În fine, platonismul Îi concepe și el pe oameni ca literalmente Înrădăcinați În divinitate, prin Intelectul lor, și fiind astfel consubstanțiali cu divinitatea. Atunci care mai e folosul „trăsăturilor distinctive”, din moment ce ele nu pot face diferența dintre gnosticism, platonism și creștinism? După cum s-a arătat mai sus, astfel de tentative de a defini gnosticismul ca invariant nu au fost complet lipsite de rezultate, Întrucît ne-au dat posibilitatea să stabilim
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
antropic. În contrast cu ele, gnosticismul este un fenomen de contracultură În măsura În care neagă atît principiul inteligenței ecosistemice, cît și principiul antropic. Cel mai asiduu dintre partizanii metodologiei invarianților este, fără Îndoială, Învățatul italian Ugo Bianchi. El a atribuit un număr de trăsături distinctive Întregului sistem al dualismului occidental, de la gnosticism la catharism: anticosmism, antisomatism, metensomatoză (reîncarnare), encratism, docetism, de multe ori și vegetarianism. Analiza efectuată În profunzime ne arată că aceste trăsături pot, Într-adevăr, caracteriza unele dintre orientările Occidentului, nu Însă și
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
ori și vegetarianism. Analiza efectuată În profunzime ne arată că aceste trăsături pot, Într-adevăr, caracteriza unele dintre orientările Occidentului, nu Însă și pe altele. Încercarea lui Bianchi de a formula o ipoteză genetică bazată pe un număr de trăsături distinctive s-a dovedit extrem de problematică, după cum se va vedea În continuare. Într-adevăr, Bianchi a putut releva existența majorității trăsăturilor dualismului occidental la orficii greci ai Antichității, cărora Platon le este mult Îndatorat, și a putut trage concluzia că, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
care, pornind de la premise opuse celor ale gnosticilor, atinge rezultate asemănătoare, la nivel superficial, cu ale acestora din urmă. Vom explora acest paradox aparent În ultimul capitol al cărții de față. Atunci cînd se analizează curentele dualiste după metoda trăsăturilor distinctive rezultă de obicei că ele au În comun o interpretare aparte a existenței lui Isus Cristos, numită docetism, de la cuvîntul grecesc dokesis, „apariție, fantomă”251. În realitate, docetismul apare În multe variante pur și simplu pentru că dispune de un număr
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
au străduit gnosticii să explice originea Materiei. Faptul că Marcion introduce În mod nechibzuit Materia printre principii ne dezvăluie că nu era interesat de coerența sistemului său de gîndire, fiind el În primul rînd filolog raționalist și teolog. Prin „trăsături distinctive”, doctrina lui Marcion poate fi definită ca dualistă, antiiudaică, encratită, docetistă și chiar vegetariană. Însă dualismul său este foarte complex. Se opun unul altuia, Însă nu au nici o legătură Între ele, două sisteme: lumea superioară a Dumnezeului bun și lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
o putem afirma cu toată certitudinea, Întunericul este primordial. 6. Antropologie și etică Ar fi cu neputință să examinăm aici mai mult de cîteva dintre subtilitățile antropologiei maniheiste și consecințele lor de ordin etic. Maniheismul prezintă lista completă de „trăsături distinctive” asociate dualismului: anticosmism, antisomatism, encratism, vegetarianism și docetism. Din acest motiv, specialiștii l-au ales drept reprezentant al tipului ideal al oricărui dualism sau pesimism. Inutil s-o mai spunem, maniheismul nu e decît În foarte mică măsură pesimist. Teoria
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Întemeiat pe un canon neotestamentar, din care s-au scos epistolele lui Petru, cel pe care Marcion Îl considera un fals apostol 19. Dualismul paulician reprezintă o regresie a dualismului marcionit la elementele sale primare: cele două divinități. Toate atitudinile distinctive ale paulicienilor - tendința lor antiiudaică, docetismul, respingerea sacramentelor și a crucii - derivă din această premisă simplă, care le furnizează un infailibil principiu de exegeză biblică. 3. Ipoteza armeană Numele de „paulicieni”* trimite la o persoană - fondatorul sectei sau un conducător
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
enunțurile metadiscursive (dacă mi-aduc aminte, să-ți spun un secret), mărci ale afectivității. Comportamentul ludic (umorul) este o formă de comportament comunicativ prin care vorbitorul îi solicită ascultătorului un răspuns actualizat prin elemente paraverbale (râsul) sau nonverbale (zâmbetul). Elementul distinctiv îl constituie atitudinea ludică față de mesaj a participanților la comunicare. Când atitudinea ludică este substituită de intenții ofensatoare, umorul se transformă în ironie. Umorul are diverse funcții în cadrul discursului: (i) vorbitorul îi solicită ascultătorului informație (modul în care interlocutorul răspunde
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
comercială a culturii este „păpușa în costum național”. De vânzare în târguri și magazine de suveniruri, ilustrând copertele cărților și ale revistelor, păpușile evocă imaginea locuitorilor și, odată cu ea, cultura respectivă, esențializată în câteva elemente de fizionomie și detalii vestimentare distinctive. Românașul și româncuța, păpușile rusești, păpușile în costum german, micile japoneze sunt câteva exemple. HYPERLINK "http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://www.romanianorthodoxchurch.com/images/dolls.jpg&imgrefurl=http://www.romanianorthodoxchurch.com/index.cfm%3FpkLink ID%3D20&h=374&w
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
auzit eu că se răcește vremea, așa că du-te și culege merele”), lăudăroșenia (ca dorință de mascare a complexului de inferioritate și de creare a unei imagini publice pozitive). Elementele paraverbale joacă un rol important. Viteza vorbirii este un element distinctiv între graiurile din Transilvania (se vorbește mai lent) și cele din Muntenia și Moldova (se vorbește mai repede). Sunt sancționate atât lentoarea excesivă („Nici îi pute, nici miroase”, „Doarme pe el”), cât și precipitarea extremă („E repezită”, „Se agită”). Animozitatea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și o încărcătură energetică atât de puternică, încât se substituie uneori cuvintelor. Ele constituie vectorul înțelegerii, iar simpla lor prezență poate avea o anumită semnificație: steagul roșul ce interzice intrarea în mare, care nu este însoțit de nici un alt semn distinctiv. Chiar și la nivel profan, recunoașterea proprietății simbolice a culorilor, care găsesc un ecou în plan inconștient, este atestată de folosirea deliberată a lor în marketing, publicitate, modă etc. Nu este deci de mirare că visul, produs de inconștient, utilizează
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
schimba ancoră carierei? Ancoră carierei este deci definită că un construct psihologic care sintetizează în sine cele mai importante achiziții ale individului în plan atitudinal-valoric și comportamental, la care acesta nu ar renunța în nici un chip. Se pare ca notele distinctive ale ancorei carierei sunt: caracterul lor dinamic , formativ, stabilitatea și puterea lor. Schein a inventariat opt ancore ale carierei: Ancoră Competența Tehnică Funcțională, Ancoră Competența Managerială Generală, Ancoră Autonomie / Independența, Ancoră Servirea unei Cauze, Ancoră Creativitate Antreprenoriala, Ancoră Provocare Pură
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]