80,209 matches
-
pe un sex. Un sex bărbătesc, uneori; femeiesc, alteori. Un afemeiat, un obsedat, de cum vedea o muiere se schimba la față, îi sticleau ochii în cap. Ca amant, m-da, priceput, că trecuse pe la multe. Dar tocmai asta o scârbise. Doamna Marinescu își scoase halatul de baie, îl aruncă pe spătarul scaunului și se privi o clipă în oglinda garderobului. Fusese o proastă, desigur, pierduse atâta vreme cu el, dar uite că n-a reușit s-o distrugă, n-a făcut
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
spătarul scaunului și se privi o clipă în oglinda garderobului. Fusese o proastă, desigur, pierduse atâta vreme cu el, dar uite că n-a reușit s-o distrugă, n-a făcut din ea o ruină... în acel moment sună telefonul. - Doamna Dinuța Marinescu? - La telefon. - Aici doamna Angelina Jianu... - Jianu...? - Poate deranjez... Da, doamnă, sunt soția fostului dumneavoastră... Aici vocea se întrerupse. Persoana de la capătul firului își suflă nasul. ...,sunt văduva lui Jiji! - exclamă, izbucnind în plâns. - Nu înțeleg. Veniți-vă
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
clipă în oglinda garderobului. Fusese o proastă, desigur, pierduse atâta vreme cu el, dar uite că n-a reușit s-o distrugă, n-a făcut din ea o ruină... în acel moment sună telefonul. - Doamna Dinuța Marinescu? - La telefon. - Aici doamna Angelina Jianu... - Jianu...? - Poate deranjez... Da, doamnă, sunt soția fostului dumneavoastră... Aici vocea se întrerupse. Persoana de la capătul firului își suflă nasul. ...,sunt văduva lui Jiji! - exclamă, izbucnind în plâns. - Nu înțeleg. Veniți-vă în fire, doamnă! Câteva clipe nu
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
desigur, pierduse atâta vreme cu el, dar uite că n-a reușit s-o distrugă, n-a făcut din ea o ruină... în acel moment sună telefonul. - Doamna Dinuța Marinescu? - La telefon. - Aici doamna Angelina Jianu... - Jianu...? - Poate deranjez... Da, doamnă, sunt soția fostului dumneavoastră... Aici vocea se întrerupse. Persoana de la capătul firului își suflă nasul. ...,sunt văduva lui Jiji! - exclamă, izbucnind în plâns. - Nu înțeleg. Veniți-vă în fire, doamnă! Câteva clipe nu se auzi decât o smiorcăială. Doamna Marinescu
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
La telefon. - Aici doamna Angelina Jianu... - Jianu...? - Poate deranjez... Da, doamnă, sunt soția fostului dumneavoastră... Aici vocea se întrerupse. Persoana de la capătul firului își suflă nasul. ...,sunt văduva lui Jiji! - exclamă, izbucnind în plâns. - Nu înțeleg. Veniți-vă în fire, doamnă! Câteva clipe nu se auzi decât o smiorcăială. Doamna Marinescu începu să priceapă: "Așadar asta e ultima doamnă Jianu?!" - Da, doamnă, soțul meu, Jiji, ne-a lăsat, s-a prăpădit acum două nopți... - Cum!? Jiji...? Nu se poate! A murit
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
Da, doamnă, sunt soția fostului dumneavoastră... Aici vocea se întrerupse. Persoana de la capătul firului își suflă nasul. ...,sunt văduva lui Jiji! - exclamă, izbucnind în plâns. - Nu înțeleg. Veniți-vă în fire, doamnă! Câteva clipe nu se auzi decât o smiorcăială. Doamna Marinescu începu să priceapă: "Așadar asta e ultima doamnă Jianu?!" - Da, doamnă, soțul meu, Jiji, ne-a lăsat, s-a prăpădit acum două nopți... - Cum!? Jiji...? Nu se poate! A murit Viorel Jianu...? - Da, doamnă, și... Un hohot acoperi ultimele
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
întrerupse. Persoana de la capătul firului își suflă nasul. ...,sunt văduva lui Jiji! - exclamă, izbucnind în plâns. - Nu înțeleg. Veniți-vă în fire, doamnă! Câteva clipe nu se auzi decât o smiorcăială. Doamna Marinescu începu să priceapă: "Așadar asta e ultima doamnă Jianu?!" - Da, doamnă, soțul meu, Jiji, ne-a lăsat, s-a prăpădit acum două nopți... - Cum!? Jiji...? Nu se poate! A murit Viorel Jianu...? - Da, doamnă, și... Un hohot acoperi ultimele cuvinte. Dar nu dură mult. Acum două nopți, doamnă
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
capătul firului își suflă nasul. ...,sunt văduva lui Jiji! - exclamă, izbucnind în plâns. - Nu înțeleg. Veniți-vă în fire, doamnă! Câteva clipe nu se auzi decât o smiorcăială. Doamna Marinescu începu să priceapă: "Așadar asta e ultima doamnă Jianu?!" - Da, doamnă, soțul meu, Jiji, ne-a lăsat, s-a prăpădit acum două nopți... - Cum!? Jiji...? Nu se poate! A murit Viorel Jianu...? - Da, doamnă, și... Un hohot acoperi ultimele cuvinte. Dar nu dură mult. Acum două nopți, doamnă. Nu s-a
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
se auzi decât o smiorcăială. Doamna Marinescu începu să priceapă: "Așadar asta e ultima doamnă Jianu?!" - Da, doamnă, soțul meu, Jiji, ne-a lăsat, s-a prăpădit acum două nopți... - Cum!? Jiji...? Nu se poate! A murit Viorel Jianu...? - Da, doamnă, și... Un hohot acoperi ultimele cuvinte. Dar nu dură mult. Acum două nopți, doamnă. Nu s-a mai trezit... A murit în somn. Ca un înger. - Cum așa? Nu se poate! Auzisem c-o duce bine. - Da, doamnă, foarte bine
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
doamnă Jianu?!" - Da, doamnă, soțul meu, Jiji, ne-a lăsat, s-a prăpădit acum două nopți... - Cum!? Jiji...? Nu se poate! A murit Viorel Jianu...? - Da, doamnă, și... Un hohot acoperi ultimele cuvinte. Dar nu dură mult. Acum două nopți, doamnă. Nu s-a mai trezit... A murit în somn. Ca un înger. - Cum așa? Nu se poate! Auzisem c-o duce bine. - Da, doamnă, foarte bine. Era pentru mama mea ca și un fiu, și uite, ne-a lăsat nemângâiate
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
Jianu...? - Da, doamnă, și... Un hohot acoperi ultimele cuvinte. Dar nu dură mult. Acum două nopți, doamnă. Nu s-a mai trezit... A murit în somn. Ca un înger. - Cum așa? Nu se poate! Auzisem c-o duce bine. - Da, doamnă, foarte bine. Era pentru mama mea ca și un fiu, și uite, ne-a lăsat nemângâiate, așa tânăr încă... "Hâm, chiar așa tânăr? Dacă eu am cincizeci, el avea șaizeci bătuți pe muche." - Da' ce-a avut, doamnă? - Nimic, ce
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
bine. - Da, doamnă, foarte bine. Era pentru mama mea ca și un fiu, și uite, ne-a lăsat nemângâiate, așa tânăr încă... "Hâm, chiar așa tânăr? Dacă eu am cincizeci, el avea șaizeci bătuți pe muche." - Da' ce-a avut, doamnă? - Nimic, ce să aibă? Un infarct. Da' nici n-a știut, doamnă, nici n-a simțit. Ca un înger, vă spun. Doamna Marinescu mulțumi pentru "trista veste", bâigui câteva cuvinte de consolare și vru să încheie convorbirea. - V-am anunțat
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
fiu, și uite, ne-a lăsat nemângâiate, așa tânăr încă... "Hâm, chiar așa tânăr? Dacă eu am cincizeci, el avea șaizeci bătuți pe muche." - Da' ce-a avut, doamnă? - Nimic, ce să aibă? Un infarct. Da' nici n-a știut, doamnă, nici n-a simțit. Ca un înger, vă spun. Doamna Marinescu mulțumi pentru "trista veste", bâigui câteva cuvinte de consolare și vru să încheie convorbirea. - V-am anunțat, doamnă, fiindcă era normal să știți și dumneavoastră, nu-i așa? Sărmanul
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
Hâm, chiar așa tânăr? Dacă eu am cincizeci, el avea șaizeci bătuți pe muche." - Da' ce-a avut, doamnă? - Nimic, ce să aibă? Un infarct. Da' nici n-a știut, doamnă, nici n-a simțit. Ca un înger, vă spun. Doamna Marinescu mulțumi pentru "trista veste", bâigui câteva cuvinte de consolare și vru să încheie convorbirea. - V-am anunțat, doamnă, fiindcă era normal să știți și dumneavoastră, nu-i așa? Sărmanul Jiji s-ar bucura, credeți-mă, foarte mult, dacă ați
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
Nimic, ce să aibă? Un infarct. Da' nici n-a știut, doamnă, nici n-a simțit. Ca un înger, vă spun. Doamna Marinescu mulțumi pentru "trista veste", bâigui câteva cuvinte de consolare și vru să încheie convorbirea. - V-am anunțat, doamnă, fiindcă era normal să știți și dumneavoastră, nu-i așa? Sărmanul Jiji s-ar bucura, credeți-mă, foarte mult, dacă ați participa la înhumare. Mâine, vineri, la ora 11, la Izvorul Nou. Sicriul e depus la capelă. Iar după ceremonie
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
Că altfel nu-și putea explica acea greșeală grosolană. Doar dacă nu fusese beat. Că la el femeile n-aveau gust fără băutură, nici băutura fără femei. Așa că se trezise într-o bună zi că sună cineva la ușă. - Bună ziua, doamnă. Aici șade, mă rog frumos, domnul Jianu? - Da' cine ești dumneata? - Eu mi-s din Târnăveni, doamnă dragă. Rozalia mă cheamă. Mi-o lăsat domnu' adresa... Era îmbujorată, scârba, figură de țărancă zdravănă, n-avea mai mult de douăzeci de
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
femeile n-aveau gust fără băutură, nici băutura fără femei. Așa că se trezise într-o bună zi că sună cineva la ușă. - Bună ziua, doamnă. Aici șade, mă rog frumos, domnul Jianu? - Da' cine ești dumneata? - Eu mi-s din Târnăveni, doamnă dragă. Rozalia mă cheamă. Mi-o lăsat domnu' adresa... Era îmbujorată, scârba, figură de țărancă zdravănă, n-avea mai mult de douăzeci de ani. Iar el, trecut bine de patruzeci. Se vedea cât de colo la ce venise, că se
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
capul lor, cu cancer la prostată ori la plămâni, cu ciroze ori paralizii, pe un pat mizerabil, cu încă patru-cinci amărâți în salon. Adormi târziu, îndoită, după ce luase o doză dublă de somnifer. A doua zi, vineri înainte de prânz, o doamnă îmbrăcată în negru, intră în mica Biserică Stavropoleos, pustie la acea oră. De la băbătia care ședea la pangal cumpără două lumânări din cele mari. Aprinse una la picioarele lui Isus Cristos și îngenunchie în fața altarului cu cealaltă lumânare pâlpâind între
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
două lumânări din cele mari. Aprinse una la picioarele lui Isus Cristos și îngenunchie în fața altarului cu cealaltă lumânare pâlpâind între mâinile împreunate pe piet. în străduța alăturată doi zidari lucrau la renovarea unei case vechi. La un moment dat doamna auzi bulgării de moloz aruncați de la etaj pe jghiabul de lemn și izbucni în plâns. Se rugă apoi multă vreme, într-o șoaptă întretăiată de suspine. Către ceasul prânzului, Sfântul Petru coborî din Porțile împărătești, veni lângă ea și o
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
Sfântul Nicolae o distribuire de daruri constând în ghetuțe noi-nouțe. La un moment dat, unul dintre copii, recunoscător și emoționat, îngenuchiase în fața generoasei persoane (ținuse să împartă ea însăși cadourile) și sărutându-i mâna i-a urat: "Să dea Dumnezeu doamnă să aveți o mie de lei!" Scena era din cale afară de înduioșătoare, traversând-o totodată o undă subtilă de ironie; așa încât mi s-a părut potrivită cu ceea ce îmi ceruse Zaharia Stancu. M-am așternut pe scris, într-un stil
Nașul meu literar, Virgil Iernuca by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/12629_a_13954]
-
Curtea de Argeș, pavilioanele C.F.R. din Ciceu, halta din Belcești, casa dărăpănată din Iași, de pe Socola, altă casă, în centru, cu o curte interioară, castan, vînzători de butelii, prostituate pentru soldați (una avea un picior de lemn și era foarte căutată!) domni, doamne în capoate lucioase, fîlfîind desfăcute de emoție, în taioare pocnind de șoldărărie profesorală și de sîni în cămăți de forță... sutiene blindate, încopciate ermetic... gașca teatrului, iubirile dezastruoase... adolescența, sala de anatomie cu cadavrele injectate cu formol, îmbolnăvirea netrebnică, sanatoriul
Trebuia să transcriu... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12734_a_14059]
-
rachiurile arde Pe gâtița-mi uscată ura ei. Că sunt de multă vreme mi se pare Călugăraș nevolnic într-un schit, Tot canonind pios la lumânare Și n-am ce face, o să-ndur spășit: Prietenul e dus la vânătoare, Iar Doamna Brună tocmai m-a gonit. 2 Sonetu-i un dichis pentru bărbați, Și trebuie lucrat c-un soi de ură, Cioplit cu meșterie din custură, Bătut pe nicovală, strâns în laț. Dar pot și eu să-ți fac amăgitură Dintr-un
Cartea sonetelor by Octavian Soviany () [Corola-journal/Imaginative/12735_a_14060]
-
prin pupilă, Amăgitor de suflete ce ești, Mai meșteră-n sonet și mai subtilă, Vrăjindu-te cu stihuri femeiești Care ucid pe loc și fără milă. 3 Binevestim lumina care plouă Și lăudăm roșeața din căpșună, Iar degetele ei de Doamnă Brună Orbecăiesc ușor prin iarba nouă. Pe urmă nu mai știu ce îi cășună, Că fața ei e jilavă de rouă, Cum umblă/ cu picioarele-amândouă Desculțe/ printre foi de mătrăgună. în jurul nostru licărește maiul, Din mădălin ne rupem o smicea
Cartea sonetelor by Octavian Soviany () [Corola-journal/Imaginative/12735_a_14060]
-
arzi de viu, Dar tu ești ușuraticul din fire, Căci, chiar de-aș fi un fluture zglobiu, Eu pot să te ucid cu o privire Și cu o alta pot să te înviu. 5 Voioasă te găsesc peste măsură Când, Doamnă Brună, te-ntâlnesc în drum Și râsul tău mă doare, ca și cum Mi-ar face pe obraz o zgârietură. Că, nevoind să-mi agrăiești nicicum, îți faci din râs a doua ta natură, De mi se pune stavilă la gură, Nu
Cartea sonetelor by Octavian Soviany () [Corola-journal/Imaginative/12735_a_14060]
-
cauți ochii ca un drac sadea, Uitându-te în ei ca-ntr-o butilcă în care spirturi crunte fac mărgea, Iar, după ce îi bei ca pe-o poșircă, îmi spui că-s neagră și că-s moartea ta. 7 Prieten, Doamnă Brună, rob smerit: Suntem ca trei actori de comedie; Tu hărăzită altuia, nu mie, Iar eu de soartă ție hărăzit. Și nu așa, oricum, ci pe vecie, La zidul ocnei priponiți cumplit, Dar, chiar dacă nu-i scris să-ți fiu
Cartea sonetelor by Octavian Soviany () [Corola-journal/Imaginative/12735_a_14060]