1,319 matches
-
că Syrfia era o denumire de atunci a Dobrogei (cu atât mai mult cu cât Serbia figurează aparte, la locul ei), cuvântul "Syrfia" însemnând în limba greacă "muscărie", lesne de înțeles pentru oricine cunoaște roiurile estivale de diptere din jurul limanelor dobrogene, probabil favorizate de dominanta ovină a păstoritului din ținut sub stăpânirea otomană. Sub dominația otomană, Dobrogea, pe lângă Turcii și Tătarii musulmani așezați aici din ce în ce mai numeroși, cuprinde în continuare o populație de "Ghiauri" printre care administrația otomană îi deosebește pe "Ladinlar
Istoria Dobrogei () [Corola-website/Science/302149_a_303478]
-
spaniolă, veniți în Imperiul otoman din Andaluzia, după cucerirea Grenadei de către catolici), pe "Ermenlar" (Armeni), pe "Gök-Oğuzlar" (Găgăuți), pe "Rumlar" (Greci), pe "Cingene" (Țigani), pe "Bulgarlar" (Bulgari) și pe "Iflaklar" (Români), aceste două ultime grupuri fiind cele mai numeroase. Românii dobrogeni băștinași, care își spuneau "Dicieni" (nume care după George Vâlsan provine de la cetatea Vicina menționată în cronicile medievale ) erau "raia" (adică supuși otomani), și ca atare plăteau, ca toți "ghiaurii", haraciul (impozit pe necredincioși), în timp ce Românii veniți din părțile Sibiului
Istoria Dobrogei () [Corola-website/Science/302149_a_303478]
-
sau din Țara Românească, ziși "mocani" erau parțial scutiți. În decursul celor peste patru veacuri de stăpânire otomană, un număr neverificabil, dar însemnat de "ghiauri" s-au "turcit" pentru a scăpa de acest haraci, astfel că o parte din turco-musulmanii dobrogeni sunt, de fapt, de origine creștină. Începând cu anul 1840, în Dobrogea au fost colonizați germani, cunoscuți ca germani dobrogeni, care au înființat o serie de localități noi. Majoritatea acestor locuitori de origină germană, aproape 16.000, au părăsit teritoriul
Istoria Dobrogei () [Corola-website/Science/302149_a_303478]
-
neverificabil, dar însemnat de "ghiauri" s-au "turcit" pentru a scăpa de acest haraci, astfel că o parte din turco-musulmanii dobrogeni sunt, de fapt, de origine creștină. Începând cu anul 1840, în Dobrogea au fost colonizați germani, cunoscuți ca germani dobrogeni, care au înființat o serie de localități noi. Majoritatea acestor locuitori de origină germană, aproape 16.000, au părăsit teritoriul dobrogean în anul 1940. Unirea Principatelor în anul 1859 a dat naștere României și a avut un ecou important în
Istoria Dobrogei () [Corola-website/Science/302149_a_303478]
-
sunt, de fapt, de origine creștină. Începând cu anul 1840, în Dobrogea au fost colonizați germani, cunoscuți ca germani dobrogeni, care au înființat o serie de localități noi. Majoritatea acestor locuitori de origină germană, aproape 16.000, au părăsit teritoriul dobrogean în anul 1940. Unirea Principatelor în anul 1859 a dat naștere României și a avut un ecou important în rândul românilor din Dobrogea. Escalada "„crizei orientale”", prin răscoalele antiotomane din Bosnia și Herțegovina din vara anului 1875 și din Bulgaria
Istoria Dobrogei () [Corola-website/Science/302149_a_303478]
-
alipirea Dobrogei la România cu cedarea celor trei județe mai sus-amintite. Curtea imperială de la Sankt-Petersburg, în schimb, a considerat cedarea forțată a Bugeacului de către România ca o compensare pentru alipirea Dobrogei. Alipirea Dobrogei de nord a fost sărbătorită de românii dobrogeni, după cum o demonstrează primirea cu toată cinstea din iunie 1877 făcută la Măcin trupelor ruse și apoi în decembrie 1877 petiția dobrogenilor care, acoperită de nume și semnături, cerea unirea Dobrogei cu România. De altfel, numeroși români dobrogeni se înrolaseră
Istoria Dobrogei () [Corola-website/Science/302149_a_303478]
-
Bugeacului de către România ca o compensare pentru alipirea Dobrogei. Alipirea Dobrogei de nord a fost sărbătorită de românii dobrogeni, după cum o demonstrează primirea cu toată cinstea din iunie 1877 făcută la Măcin trupelor ruse și apoi în decembrie 1877 petiția dobrogenilor care, acoperită de nume și semnături, cerea unirea Dobrogei cu România. De altfel, numeroși români dobrogeni se înrolaseră în armata română ca voluntari în timpul războiului. Unirea Dobrogei de nord cu România a fost dorința guvernului și populației românești în aceași
Istoria Dobrogei () [Corola-website/Science/302149_a_303478]
-
de românii dobrogeni, după cum o demonstrează primirea cu toată cinstea din iunie 1877 făcută la Măcin trupelor ruse și apoi în decembrie 1877 petiția dobrogenilor care, acoperită de nume și semnături, cerea unirea Dobrogei cu România. De altfel, numeroși români dobrogeni se înrolaseră în armata română ca voluntari în timpul războiului. Unirea Dobrogei de nord cu România a fost dorința guvernului și populației românești în aceași măsură și nu o situație impusă de ruși, pe care oamenii politici români ar fi încercat
Istoria Dobrogei () [Corola-website/Science/302149_a_303478]
-
Rămasă singură, România a fost obligată să încheie Armistițiul de la Focșani la 7-9 decembrie 1917 și apoi să ia în discuție Pacea de la Buftea la 24 aprilie/7 mai 1918, prin care recunoștea ocupația militară a Puterilor Centrale asupra teritoriului dobrogean, Bulgaria anexând teritoriul situat la sud de linia Cochirleni (la Dunăre) -Peștera-Ciocârlia-Agigea (la mare). Tratatul nu a fost niciodată ratificat de către regele Ferdinand, astfel încât acesta a rămas nul de drept. Statutul Dobrogei sub ocupația bulgaro-germană a fost, până la Pacea de la
Istoria Dobrogei () [Corola-website/Science/302149_a_303478]
-
rămas câtăva vreme sub ocupația germană, dar în decursul lunii Octombrie unitățile armatei Mackensen se retraseră la rândul lor, astfel că armistițiul cu Germania (11 noiembrie 1918) avea să găsească România și în stăpânirea teritoriului dintre Dunăre și Marea Neagră. Populația dobrogeană a reușit să înlăture în mod rapid toate vicisitudinile create de război. Unirea tuturor românilor într-un singur stat național de 295.000 km2 cu 18,5 milioane de locuitori și stăpânirea unui litoral de 460 km între gura Nistrului
Istoria Dobrogei () [Corola-website/Science/302149_a_303478]
-
începutul secolului XIX (între anii 1814 și 1842). Majoritatea lor proveneau din sud-vestul Germaniei actuale, precum și din Elveția și Alsacia. O parte din ei s-au strămutat în Dobrogea în perioada 1841-1856, devenind o comunitate cunoscută sub denumirea de germani dobrogeni. Conform datelor recensămîntului populației din România din anul 1930 germanii reprezentau 3 % din populația Basarabiei (care avea la acea vreme 2,8 milioane de locuitori). În toamna anului 1940, după anexarea Basarabiei de către URSS, cei 93 mii de germani basarabeni
Germani basarabeni () [Corola-website/Science/302669_a_303998]
-
permitea să trăiască în cadrele societății lor berbere conform dreptului local. Dacă încă în timpul lui Marcus Aurelius berberii din tribul Zegrenses devin ciues Romani, rămânând în același timp berberi prin garantarea lui ius gentis, se înțelege de ce laii din uici dobrogeni continuă să se numească lai și după ce au fost cetățeni prin Constituția Antoniniană. Lor, ca și egiptenilor din choră și berberilor din Banasa, li s-a acordat o dată cu cetățenia romană garantarea păstrării drepturilor locale, a formelor locale aministrative și juridice
Tabula Banasitana () [Corola-website/Science/302687_a_304016]
-
turcești. Există și o inscripție cu numele românesc Petre. Printre desene se remarcă dragoni și nave de-ale varegilor (vikingilor) ceea ce confirmă prezența varegilor în Dobrogea, ocazionată de expediția acestora împotriva Constantinopolului dar și de escalele acestora în diferite localități dobrogene pe drumul "de la varegi la greci" Din aceleași timpuri se mai cunosc bisericuța (sec.IV -XII) din fosta cetate romano-bizantină Dinogetia (azi satul Garvăn-Tulcea) și biserica de la Cetățuia (lângă Niculițel-Tulcea), cea mai veche biserică cu plan treflat descoperită la noi
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
a lui Hristos. Dar toate acestea aparțin aceluiași ansamblu simbolic care se întoarce la iudaismul precreștin și la iudeo-creștinism. După ce am precizat semnificațiile atribuite de apologeții greci și latini din mediul greco-roman și iudeo-creștin, în continuare vom analiza monumentele din partea dobrogeană a Moesiei Inferior care au reprezentate motivul "Pomului vieții". Din acest teritoriu provin șapte astfel de monumente, toate funerare, dintre care cinci de la Tomis, iar două de la Capidava. Șase dintre acestea sunt scrise pe monumente de marmură și una singură
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
dintre studiile sale în acest domeniu fiind fundamentale pentru cercetarea modernă a acestor subiecte și sunt citate în marile sinteze occidentale. Octavian Iliescu a adus o contribuție deosebită în domeniul său favorit, cel al numismaticii medievale românești (muntenești, moldovenești și dobrogene). În acest câmp vast al cercetării a continuat, a extins și mai ales a modernizat studiile începute de Sturdza, Docan, Severeanu și Moisil, aducându-le la nivelul atins de investigațiile savanților europeni ai secolului al XX-lea. În anul 2003
Octavian Iliescu () [Corola-website/Science/303401_a_304730]
-
în întregime: 731 km²) dar altele sunt mult mai mici (Tașaul, Techirghiol, Tatlageac...). Limanele sunt situate pe coasta vestică și nordică a Mării Negre și pe cursul inferior al Dunării de-o parte și de alta a deltei Dunării. Exemple : limanele Dobrogene, limanul Varna în Bulgaria sau limanul Nistrului în Ucraina. În România comunistă cuvântul "liman" a fost considerat învechit de unii comentatori care nu cunoșteau bine terminologia geografică, astfel că în locul său se folosește impropriu cuvântul "lac" (de exemplu "Lacul Razim
Liman () [Corola-website/Science/304525_a_305854]
-
la Oescus, VII Claudi la Viminacium, și V Alaudae, precum și trupe auxiliare, astfel, grosul forțelor romane era stabilit spre Oltenia și Banat, pentru a feri Moesia de un atac al dacilor din munți. Punctul slab defensiv roman era în sectorul dobrogean al Dunării. Astfel, dacii au condus cu ușurință atacul. În cursul anului 86, invadatorii daci au fost respinși de peste Dunăre. Diurpaneus i-a trimis o solie comandantului Fuscus, spunând că va încheia pace dacă Domițian le va ordona romanilor să
Războaiele daco-romane () [Corola-website/Science/303544_a_304873]
-
la București de Casa Centrala a Creației Populare, cu portretul în ulei al unei eleve tătare. -Expoziția artiștilor plastici tulceni - Tulcea. 1957 - Expoziția interregională de artă plastică - București - Expoziția de grup la Casa de Cultură din Tulcea. - Expoziția artiștilor plastici dobrogeni - Constanța. 1958-1967 - Profesor la secția de artă plastică a școlii generale de muzică Tulcea. Pregătește și îndrumă către liceele și institutele de arhitectură și arte plastice, elementele cele mai talentate. 1958 - Expoziția anuală de grafică a U.A.P. București. - Participă
Constantin Găvenea () [Corola-website/Science/312640_a_313969]
-
zilelor de 1 Mai și 23 August la Tulcea. - Obține premiul I pe țară la expoziția de grafică organizată la București de Casa Centrală a Creației Populare, cu o lucrare cu subiectul “la treieriș”,executată în tuș. - Expoziția artiștilor plastici dobrogeni - Constanța. 1959 - Expoziția de artă plastică a Cenaclului U.A.P. Brăila -Galați, organizată la Galați. - Participă la expozițiile de artă plastică dedicate zilelor de 23 August si 30 Decembrie organizate de Filiala U.A.P. Constanța. - Expoziția artiștilor tulceni - Tulcea. 1960
Constantin Găvenea () [Corola-website/Science/312640_a_313969]
-
organizat de către Filiala U.A.P. Constanța. - Deschide cea de a doua expoziție personală în sălile Muzeului de artă Medgidia. - Expoziția județeană de artă plastică organizată de către Filiala U.A.P. Constanța. 1969 - Salonul republican de desen și gravură București. - Expoziția “Pictori dobrogeni” - Constanța. - Expoziția de grup: deschisă la Tulcea și Măcin. - Expoziția dedicată celei de-a XII-a aniversări a Republicii - Constanța. 1970 - Salonul republican de desen și gravură - București. - Participă la “Salonul de vară” organizat de către Filiala U.A.P. Constanța. - Deschide
Constantin Găvenea () [Corola-website/Science/312640_a_313969]
-
unul dintre pictorii români ai epocii ce va fi profund marcat de atmosfera artistică pariziană. Artistul aduce schimbări în arta românească, fiind în contact cu cele mai noi manifestări artistice. Iser se inspiră din lumea țărănească, având contact cu universul dobrogean; el pictează de nenumărate ori peisaje dar și chipuri umane încărcate de exotism. Compoziția „Familie de tătari” este o lucrare deosebită, cu elemente de cubism dispuse într-o notă modernistă. Această lucrare înfățișează personaje ce au o tentă tragică, această
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
(n. 10.06.1929 Brăila - m. 5.11.2011 București) a fost o interpretă de muzică populară românească din zona Dobrogei. Simbol al cântecului dobrogean, s-a născut la Brăila. Viitoarea interpretă a fost o vajnică culegătoare de folclor, preocupată de "a scotoci" prin zestrea de cânt autentic, păstrat de generațiile de rapsozi populari. Pentru activitatea de păstrare și promovare a folclorului autentic, în anul
Ștefania Stere () [Corola-website/Science/310951_a_312280]
-
fiind întâmpinat de către toți racovicenii în frunte cu protopopul Valeriu Florianu încă de la „Podul Hotărălului” cu "crucea și Evanghelia" în mână. <br> Spre jumătatea lunii septembrie a anului 1916, profitând de mutarea unor trupe românești din zona Racoviței pe frontul dobrogean, inamicul a concentrat în sudul Transilvaniei Armata a IX-a germană, comandată de generalul Erich von Falkenhayn, care a reușit să oprească ofensiva română la porțile Sibiului și mai apoi să treacă la contraofensivă. Astfel, Racovița a devenit din nou
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
anumit anotimp din 1977". Reprezentant al avangardei românești atât în arta cât și în poezie alături de alți poeți ai avangardei precum: Gellu Naum; Șasa Până; Geo Bogza; Stephan Roll; Ilarie Voronca; Gherasim Luca etc. A colaborat (cu gravuri) la revista dobrogeana "Litoral", revista consacrată poeziei între anii (1939-1943); Revista de avangardă Unu; Revista „Cuvântul liber”, „Șantier” etc. este un insurgent în spațiul limbajului, un spirit avangardist, o conștiință care pândește armoniile inalterabile de dincolo de lume fenomenala. În memoriile sale, se arată
Vasile Dobrian () [Corola-website/Science/310647_a_311976]
-
cu puterile Antantei, România a decretat mobilizarea la 14/27 august 1916, prima zi de mobilizare fiind considerată, ca începând din noaptea de 15/16 august. În lunile septembrie și octombrie armatele române au desfășurat acțiuni de apărare pe teritoriul dobrogean. Când au sunat mobilizarea, toți cetățenii comunei, bărbați între 18 și 50 de ani, au plecat în război. N-au mai rămas în comună decât femei, copii și bătrâni. Apropiindu-se frontul, cei rămași acasă au fost înspăimântați de veștile
Comuna Topraisar, Constanța () [Corola-website/Science/310380_a_311709]