1,538 matches
-
Cistelecan, cărora li se alătură alți critici și scriitori. Dintre aceștia, de menționat sunt Gheorghe Grigurcu, care publică între 1977 și 1980 un amplu studiu despre critica literară contemporană și alte articole, Șerban Cioculescu (Poezia documentelor), Adrian Marino, Ștefan Aug. Doinaș (Lucian Blaga și ontologia poetică a sacrului), Mircea Popa (George Coșbuc și idealul clasicității), Dumitru Micu, Ion Pop (Eminescu în universul liric al lui Lucian Blaga), Marian Papahagi, Mircea Martin, Mircea Muthu, Georgeta Horodincă, Fănuș Băileșteanu, Alex. Ștefănescu, Ștefan Borbély
VATRA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290469_a_291798]
-
Emil Cioran, Costantin Noica, N. Steinhardt. Numeroase sunt și versurile din lirica universală, traduse de Petre Stoica, A.E. Baconsky, Aurel Rău, Constantin Abăluță, Eugen Uricaru, Marian Papahagi, Dinu Flămând, Mircea Ivănescu, Augustin Pop ș.a. De remarcat că Ștefan Aug. Doinaș transpune scene din Faust de Goethe și poezii de Hölderlin, Nina Cassian din Paul Verlaine, Dan Duțescu din Chaucer și W. Faulkner. Alte tălmăciri se opresc la proza lui Gabriel García Márquez, Hemingway, Dino Buzzati și J.L. Borges, dar și
VATRA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290469_a_291798]
-
la București, lunar, în martie și în aprilie 1992, revendicându-se că serie nouă a revistei „Vieața nouă”, editata între 1905 și 1925 sub conducerea lui Ovid Densusianu. Director: Ioan Șerb; colegiul de redacție: Mircea Anghelescu, Marin Bucur, Ștefan Aug. Doinaș, Marcel Duță (redactor-șef), Dan Grigorescu. Sunt prezenți cu versuri Ștefan Aug. Doinaș, Petru Rezuș ș.a., cu articole Mircea Anghelescu (Un romanicer „american” al satului ardelean: Petre Neagoe), Petru Rezuș (Mihai Eminescu și Aron Pumnul), Mihail Diaconescu (Actul martiric - o
VIAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290529_a_291858]
-
nouă a revistei „Vieața nouă”, editata între 1905 și 1925 sub conducerea lui Ovid Densusianu. Director: Ioan Șerb; colegiul de redacție: Mircea Anghelescu, Marin Bucur, Ștefan Aug. Doinaș, Marcel Duță (redactor-șef), Dan Grigorescu. Sunt prezenți cu versuri Ștefan Aug. Doinaș, Petru Rezuș ș.a., cu articole Mircea Anghelescu (Un romanicer „american” al satului ardelean: Petre Neagoe), Petru Rezuș (Mihai Eminescu și Aron Pumnul), Mihail Diaconescu (Actul martiric - o formă liberă în epica daco-romană), Dan Simonescu (Istoria literaturii în preocupările lui Ov.
VIAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290529_a_291858]
-
permanent dări de seamă referitoare la ședințele Cercului „Octavian Goga”, condus de Lucian Blaga (o relatare, din 1942, este iscălită de Cornel Regman, alta, din 1944, îi aparține lui I. D. Sîrbu), informații despre lecturile de aici ale lui Ștefan Aug. Doinaș, Radu Stanca, I. Negoițescu ș.a. Literatura este reprezentată de poeziile lui Ion Oană (Iarnă bacoviană), Virgil Nistor (Corabia răpită), Ioanichie Olteanu (Sere), Ion Cutova (Cerc vicios), Ștefan Aug. Doinaș (Poem), Al. T. Țion (Sfârșitul luminii), T. Murășanu, Ioan Popa, N.
VIAŢA UNIVERSITARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290541_a_291870]
-
I. D. Sîrbu), informații despre lecturile de aici ale lui Ștefan Aug. Doinaș, Radu Stanca, I. Negoițescu ș.a. Literatura este reprezentată de poeziile lui Ion Oană (Iarnă bacoviană), Virgil Nistor (Corabia răpită), Ioanichie Olteanu (Sere), Ion Cutova (Cerc vicios), Ștefan Aug. Doinaș (Poem), Al. T. Țion (Sfârșitul luminii), T. Murășanu, Ioan Popa, N. Pârvu ș.a. În 1944, sub semnătura D. Vatamanu, se înregistrează și câteva versuri de început ale lui D. Vatamaniuc. Oct. Bulbuc întocmește cronici rimate, mai ales despre vacanțele sau
VIAŢA UNIVERSITARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290541_a_291870]
-
Verzea participă cu intervenții pe teme literare și artistice. Grupul colaboratorilor permanenți se va consolida prin atragerea mai tinerilor Al. Raicu, George Sbârcea, Vasile Netea, Olga Caba, Nicolae Tăutu, Ion Sofia Manolescu, N. Crevedia, Ovidiu Papadima, Marcel Chirnoagă, Ștefan Aug. Doinaș, C. Tonegaru, Vlaicu Bârna, Ion Apostol Popescu, Dinu Stegărescu, Dinu Pillat, Magda Isanos, Constantin Virgil Gheorghiu ș.a. La rubrica de poezie semnează Nichifor Crainic, D. Ciurezu, Aron Cotruș, Al. Lungu, Pavel Bellu, Dimitrie Stelaru, Emil Giurgiuca, Constantin Salcia, Ion Vinea
VIAŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290544_a_291873]
-
și 29 Postwar American Poets (1989), a semnat traduceri din și în engleză. În volumul Censorship în Romania, apărut la Budapesta în 1998, intervievează personalități marcante ale scrisului românesc în legătură cu cenzura (de la Maria Banuș, I. Negoițescu, Vera Călin, Ștefan Aug. Doinaș, Nina Cassian la Eugen Simion, Matei Călinescu, D. R. Popescu, Virgil Nemoianu, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Ileana Mălănciou, Mircea Dinescu ș.a.), ilustrând interviurile cu texte din opera fiecărui autor. Specializată în anglistică, V. se dedică îndeosebi literaturii britanice din secolul
VIANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290511_a_291840]
-
poeziei lui Horia Bàdescu la noi (Ronsetele nu fac excepție, apariția lor trece aproape neobservatà) este reductivà, ignorînd bogàția filonului poetic al formelor fixe în poetica europeanà (sau în creația marilor poeți români, de la - sà zicem - Eminescu, la St. Aug. Doinaș) și citînd experimentul liric al autorului (foarte ușor de raportat la un anumit climat poetic european al ultimelor douà decenii) printr-o grilà absolut inadecvatà: "Confesiunea se întoarce în prețiozitate și rafinament, preschimbînd frustràrile în nostalgii și nostalgiile în reverii
[Corola-publishinghouse/Science/85096_a_85883]
-
cete, și stânci licărind repetară: - De-acum noi nu mai cunoaștem nici foame, nici sete 27și nici oboseala de luptă sau drum. Și du-ne, Stăpâne, de-acum unde vrei: cu tine noi nu suntem oameni, ci zei. (Ștefan Augustin Doinaș, Alexandru refuzând apa) 1. Transcrie un termen format prin compunere și unul format prin conversiune. 2. Explică rolul a două semne de punctuație din versul: - Copiilor noștri o ducem, dar bea!... 3. Comentează o metaforă și un epitet dublu, selectate
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Scop : de a înfrumuseța limbajului ; Constituie funcția esențială a artei verbale, apelează la sensul conotativ al cuvintelor, apare în poezii. *Este specifică literaturii, dar și în unele mesaje publicitare ; *Ex: Lacrimă de argint, scânteie/Steaua serii în senin (Șt. Augustin Doinaș, Icoane din Carpați) 4. FUNCȚIA METALINGVISTICĂ (axată pe COD) * Predomină în enunțuri care transmit informații despre un anumit cod (definiții, explicații, clasificări ale unor cuvinte, în analize gramaticale, în dicționare, în texte cu caracter didactic). *Scop: Ea presupune intervenții prin
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
de asemenea, Franyó Zoltán (articole, traduceri în germană din Mihai Eminescu), Mircea Ștefănescu (nuvela Trei sinucigași), Virgil Birou, Pavel Bellu (un studiu despre Ilarie Voronca, articolele Criticul G. Călinescu, Viziunea socială a artei și valorile anestetice), Nicolae Țirioi, Ștefan Aug. Doinaș, Romeo Dăscălescu, Emil Manu, Mihai Beniuc, Petru Vintilă, Ion Bănuță, Aurel Stănescu ș.a. Mai colaborează cu articole Zeno Vancea (despre Arnold Schönberg, Béla Bártok), Traian Liviu Birăescu (Machiavelli, Despre romanul contemporan), Florian Potra (Italo Svevo, Elio Vittorini ș.a.). Nu lipsesc
VREREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290658_a_291987]
-
scriitori din literatura universală (Byron, F. M. Dostoievski, Thomas Mann, Paul Valéry, Mihail Bulgakov, Michel de Ghelderode), evidențiind totodată influența lui Goethe în literatura și cultura română (asupra lui Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Nae Ionescu, Constantin Noica, Ștefan Aug. Doinaș), ca și interesul pentru Faust al sașilor transilvăneni. Cartea Aspecte ale comparatismului românesc (2002) conține o serie de eseuri și articole care înregistrează evoluția literaturii comparate în România, cu momentele ei „de flux și de reflux”. Având ca premisă ideea
VOIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290621_a_291950]
-
la Casa de Cultură a Municipiului Satu Mare; din 1996 este consilier-șef și director executiv al Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Național a Județului Satu Mare. Debutează în 1973 la „Familia” cu un ciclu de versuri prezentat de Ștefan Aug. Doinaș, și editorial în volumul colectiv Caietul debutanților al Editurii Albatros, apărut în 1981. Tipărește prima plachetă personală, Frontiera dintre cuvinte, în 1988. Colaborează la „Tribuna”, „Steaua”, „Echinox”, „România literară”, „Dacia literară”, „Antiteze” (Piatra Neamț), „Minerva” (Bistrița), „Contemporanul-Ideea europeană”, „Amfiteatru”, „Apostrof”, „Bucovina
VULTURESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290671_a_292000]
-
directe, imediate, în care metaforismul «împăunează» abia o emisiune verbală de un prozaism voit, tocmai pentru a sublinia erupția poeticului prin structurile cotidianului banal și naturalist, asemenea unei surprinzătoare prezențe (poate inevitabile) a ierbii prin crăpăturile unui asfalt” (Ștefan Aug. Doinaș). Poetul se înscrie în ecoul unui postmodernism în care el însuși devine plăsmuire a propriului verb, căutând mereu să-și definească condiția de creator prin cuvânt al unui univers de idei. Vrea să reprezinte metaforic nu neapărat realitatea lumii, cât
VULTURESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290671_a_292000]
-
Blaga, Saeculum - Metafizică și... polemică, Piatra Neamț, 1995; Constantin Noica, Poeme, pref. Nae Antonescu, Piatra Neamț, 1995; Ștefan Munteanu, Poeții beau din apa cerului, pref. edit., Satu Mare, 1998; Ștefan Teodorescu, Spre un nou umanism, pref. edit., Satu Mare, 1999. Repere bibliografice: Ștefan Aug. Doinaș, Un voluptuos al imaginii, F, 1973, 1; Nicolae Manolescu, Poeții tineri la Albatros, RL, 1981, 42; N. Steinhardt, Cuvinte și fotografii, ST, 1989, 3; Gellu Dorian, „Frontiera dintre cuvinte”, ATN, 1989, 4; Alexandru Piru, Poezii în regie proprie, SLAST, 1989
VULTURESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290671_a_292000]
-
III, 31-33; Paul Emanuel, Între cotidian și metafizic, LCF, 1972, 14; Romul Munteanu, „Întâlniri cu scriitori italieni”, „Scânteia”, 1972, 9 167; Laurențiu Ulici, „Migdalul înflorit a doua oară”, CNT, 1972, 39; Gheorghe Grigurcu, „Întâlniri cu scriitori italieni”, F, 1972, 10; Doinaș, Poezie, 98-105; Grigurcu, Teritoriu, 71-75; Ilie Constantin, „Migdalul înflorit a doua oară”, LCF, 1973, 1; Dana Dumitriu, Reîntoarcerile poeților: Dragoș Vrânceanu, „Cântecele casei de sub pădure”, RL, 1973, 32; Grigurcu, Idei, 109-115; Crohmălniceanu, Literatura, II, 508-509; Piru, Poezia, I, 144-148; Barbu
VRANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
Andrițoiu (În Țara Moților se face ziuă), Aurel Rău, A.E. Baconsky (Noaptea în flăcări), Nicolae Labiș (Gazeta de stradă, Moartea căprioarei, Rapsodia pădurii), Ion Brad (Balada împușcaților), Ion Horea, Aurora Cornu, Ion Gheorghe, Florin Mugur, Gellu Naum, Ștefan Aug. Doinaș, Petru Solomon, Petre Stoica, Ilie Constantin, Gheorghe Tomozei, Florența Albu, Doina Sălăjan, Nichita Stănescu, Darie Novăceanu ș.a. În noiembrie 1953 revista îi publică lui Tudor Arghezi trei poeme, urmate apoi de altele, precum și de fragmente din ciclurile Cântare omului și
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
George, Florin Mihăilescu, M. Nițescu, Alexandru Paleologu, I. Negoițescu, Alex. Ștefănescu, Ion Bălu, Ilie Guțan, Liviu Rusu, N. Steinhardt, Al. Protopopescu, Gelu Ionescu, Mihai Zamfir, Vasile Chifor, Nicolae Mecu, Mircea Martin, Monica Spiridon, Roxana Sorescu, Mihai Dinu Gheorghiu, Ștefan Aug. Doinaș (eseuri și medalioane), Gheorghiță Geană, Ov. S. Crohmălniceanu, Mircea Scarlat, Petru Creția (contribuții îndeosebi în legătură cu editarea operei eminesciene), Dan C. Mihăilescu, Ion Bogdan Lefter, Radu Călin Cristea, Cristian Moraru ș.a. Interesul tot mai mare manifestat pentru teoria, istoria și critica
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
Dragomir, iar redacția este alcătuită din Vasile Andru, Petre Got, Aurel Titu Dumitrescu, George Gibescu, Gheorghe Grigurcu, Liviu Ioan Stoiciu. Din colegiul de redacție fac parte Nicolae Balotă, Pascal Bentoiu, Nicolae Breban, Matei Călinescu, Mircea Cărtărescu, Mihai Cimpoi, Ștefan Aug. Doinaș, Alexandru Duțu, Dan Erceanu, Cornel Mihai Ionescu, Nora Iuga, Mircea Martin, Laurențiu Mircea Popescu, Aurel Rău, Cornel Regman, Nicolae Șarambei, Mihai Șora, Mihai Ursachi, Alexandru Zub, Caius Traian Dragomir. Revista își păstrează profilul general și chiar rubricația anterioară. Numerele se
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
mai tălmăcit piesa Despot Vodă de Vasile Alecsandri în versuri fluide, cu rimă bogată, ingenios aplicată. Atras de lirica românească a secolului al XX-lea, W. a publicat în „Rumänische Rundschau” numeroase traduceri din Tudor Arghezi, Victor Eftimiu, Ștefan Aug. Doinaș, Leonid Dimov, G. Călinescu, Ion Caraion și Ion Gheorghe, dispus mereu de a se apropia de poeme dificile ca rimă, prozodie și ideatică. Măsura talentului său de traducător, slujitor devotat și discret al originalului, a dat-o odată cu transpunerea ciclului
WEISSGLAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290677_a_292006]
-
Tarascon, cu ilustrații de Val Munteanu, București, 1978; Michel Tournier, Vineri sau Limburile Pacificului, pref. Micaela Slăvescu, București, 1978; 30 poètes roumains contemporains, București, 1978 (în colaborare); Geo Bogza, Poezii și poeme - Poésies et poèmes, ed. bilingvă, pref. Ștefan Aug. Doinaș, București, 1979; Aleksa Celebonović, Realismul burghez la sfârșitul secolului XIX (1860-1914), pref. Dan Grigorescu, București, 1982; Paul al României, Carol al II-lea, rege al României, București, 1991. Repere bibliografice: Sanda Radian, „ș.a.m.d.”, „Revista bibliotecilor”, 1970, 2; Doina
VULPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
până în 1940, poeții Lucian Blaga, Ion Barbu, Luca Ion Caragiale, Ștefan Nenițescu, Radu Boureanu, Alice Soare, D. Ciurezu, Virgil Carianopol, Mihai Moșandrei, Mihail Celarianu, Zaharia Stancu, Ilarie Voronca, George Dumitrescu, Mihai Beniuc, Dumitru Corbea, Eusebiu Camilar, Ion Frunzetti, Ștefan Aug. Doinaș și mulți alții, precum și prozatorii Cezar Petrescu (Unchiul din America, fragmente din romanul Întunecare), F. Aderca, Mateiu I. Caragiale (Remember), Cora Irineu, Henriette Yvonne Stahl (romanul Voica și nuvela Mătușa Matilda, piesa Plumb), Gib I. Mihăescu (La „Grandiflora”, Brațul Andromedei
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
la standarde de viață uniformizate arată, poate, astăzi că alteritatea veritabilă este Încă departe de a fi recunoscută. J.-F. R. & BUBER Martin (1992), Je et Tu, trad. fr., Paris, Aubier (prima ediție germană: 1923) ă trad. rom. Ștefan Aug. Doinaș, Eu și tu, București, Humanitas, 1992. HEGEL Georg Willhelm Friedrich (1967), La Phénoménologie de l’esprit, trad. fr., Paris, Aubier-Montaigne (prima ediție germană: 1807) ă trad. rom. Virgil Bogdan, Fenomenologia Spiritului, București, IRI, 2000. HUSSERL Edmund (1966), Méditations cartésiennes, trad
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
deosebiți de provocatori, care vor fi agenții lor plătiți. Aceștia, provocatorii, trebuie imediat expulzați. - Și... ce-o să facem, În definitiv? a Întrebat, oarecum nedumerit, marele critic. - Nimic altceva decât ce se face Într-un bun cenaclu literar; Îi chemăm pe Doinaș, pe Ivasiuc, voi veni eu și vom discuta despre texte literare inedite. Dacă „ei” nu fac nici o mișcare, radicalizăm dezbaterile și luăm În discuție unele texte ale unor colegi afirmați, care zac Însă la cenzură sau sunt de-a dreptul
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]