1,567 matches
-
în evidență. (1951: 150) În celebrul articol din 1935, Jakobson definește opera poetică drept "un mesaj verbal în care funcția estetică este dominantă" (1973: 147), și dezvoltă reflecția asupra modului în care o dominantă "apasă asupra unei structuri" (1973: 146): Dominanta se poate defini ca un element focal al unei opere de artă: ea guvernează, determină și transformă celelalte elemente. Ea este cea care garantează coeziunea structurii. [...] Dominanta dă specificitate operei. [...] Trebuie să avem mereu prezent în minte acest adevăr: un
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
reflecția asupra modului în care o dominantă "apasă asupra unei structuri" (1973: 146): Dominanta se poate defini ca un element focal al unei opere de artă: ea guvernează, determină și transformă celelalte elemente. Ea este cea care garantează coeziunea structurii. [...] Dominanta dă specificitate operei. [...] Trebuie să avem mereu prezent în minte acest adevăr: un element lingvistic specific domină opera în întregul ei; el acționează imperativ, irecuzabil, exersîndu-și direct influența asupra celorlalte elemente. (id., p. 145) Efectul de dominantă este, în termeni
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
garantează coeziunea structurii. [...] Dominanta dă specificitate operei. [...] Trebuie să avem mereu prezent în minte acest adevăr: un element lingvistic specific domină opera în întregul ei; el acționează imperativ, irecuzabil, exersîndu-și direct influența asupra celorlalte elemente. (id., p. 145) Efectul de dominantă este, în termeni de secvență, fie determinat de cel mai mare număr de secvențe de un tip dat care apar în texte, fie de tipul de secvență-cadru de inserție (care deschide și închide textul). Astfel, fabula de la Fontaine, Lupul și
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
fabulei sînt narative (tip secvențial narativ de inserție) în timp ce genurile epistolare (cu sub-genurile: corespondență personală, administrativă, curierul cititorilor în presă etc.), interviul și teatrul pot fi considerate genuri conversaționale (tip secvențial-cadru dialogal de inserție), iar ghidul turistic ca gen cu dominantă descriptivă (tip secvențial-cadru descriptiv de inserție). Aceste fapte de dominantă secvențială sînt legate de genurile și sub-genurile discursului care fixează relațiile ierarhice mișcătoare și mereu gata să se modifice. A spune că un text poate avea o dominantă de un
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
epistolare (cu sub-genurile: corespondență personală, administrativă, curierul cititorilor în presă etc.), interviul și teatrul pot fi considerate genuri conversaționale (tip secvențial-cadru dialogal de inserție), iar ghidul turistic ca gen cu dominantă descriptivă (tip secvențial-cadru descriptiv de inserție). Aceste fapte de dominantă secvențială sînt legate de genurile și sub-genurile discursului care fixează relațiile ierarhice mișcătoare și mereu gata să se modifice. A spune că un text poate avea o dominantă de un tip sau altul nu are nimic de-a face cu
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
gen cu dominantă descriptivă (tip secvențial-cadru descriptiv de inserție). Aceste fapte de dominantă secvențială sînt legate de genurile și sub-genurile discursului care fixează relațiile ierarhice mișcătoare și mereu gata să se modifice. A spune că un text poate avea o dominantă de un tip sau altul nu are nimic de-a face cu ipoteza prea generală a existenței tipurilor de texte. Există numeroase genuri care au dominante preferențiale, asta-i tot ce putem și trebuie să afirmăm, în virtutea extremei eterogeneități constitutive
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și mereu gata să se modifice. A spune că un text poate avea o dominantă de un tip sau altul nu are nimic de-a face cu ipoteza prea generală a existenței tipurilor de texte. Există numeroase genuri care au dominante preferențiale, asta-i tot ce putem și trebuie să afirmăm, în virtutea extremei eterogeneități constitutive a textelor autentice. Mult prea ambițioasele tipologii de texte au trecut pe lîngă complexitatea ordonărilor secvențiale, neglijîndu-i importanța în favoarea a ceea ce era un simplu efect de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
preferențiale, asta-i tot ce putem și trebuie să afirmăm, în virtutea extremei eterogeneități constitutive a textelor autentice. Mult prea ambițioasele tipologii de texte au trecut pe lîngă complexitatea ordonărilor secvențiale, neglijîndu-i importanța în favoarea a ceea ce era un simplu efect de dominantă. 2.3. Organizarea compozițională a textelor Structura compozițională globală este ordonată de un plan de text și în general poate fi caracterizată în termeni de dominantă secvențială. Structurarea secvențială organizează mai ales părțile sau sub-părțile. A. Planuri de texte (baza
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
lîngă complexitatea ordonărilor secvențiale, neglijîndu-i importanța în favoarea a ceea ce era un simplu efect de dominantă. 2.3. Organizarea compozițională a textelor Structura compozițională globală este ordonată de un plan de text și în general poate fi caracterizată în termeni de dominantă secvențială. Structurarea secvențială organizează mai ales părțile sau sub-părțile. A. Planuri de texte (baza de compoziție) Guvernate (mai mult sau mai puțin) sau nu de genurile discursive A1. Planuri fixe (proprii unui gen dat) A2. Planuri ocazionale (proprii unui text
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
nu apar la fel într-un jurământ din secolul al XVIII-lea și într-un vodevil din secolul al XIX-lea. Într-un text există, prin excelență, două modalități de a articula aceste tipuri de secvențe: inserarea de secvență și dominanta secvențială, ca să reluăm termenii lui J.-M. Adam. (a) În cazul unei inserări de secvență, avem de-a face cu o relație elementară de includere a unui tip de secvență într-un altul: un dialog în povestire, o descriere în
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
frază joacă un rol demarcativ care subliniază și limita inserției, dar o și atenuează, legitimând-o (secvența narativă are dreptul să facă o pauză și să lase loc contemplării descriptive doar pentru că personajul este obosit și se oprește). (b) O dată cu dominanta secvențială, avem de-a face cu o relație mai complexă, cu un fel de amestec de secvențe. Să analizăm acest fragment de Victor Hugo: Imaginați-vă [...] străzi, străzi întregi unde întâlnești la fiecare pas spectacole de genul acesta, unde peste
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
argumentare. Este vorba de o secvență descriptivă organizată (strada, curtea, casa, camera, patul...) care apare strâns legată de o secvență de tip instrucțional (o serie de acte de făcut: "Imaginați-vă"..., "imaginați-vă"...). În acest caz, putem vorbi de o "dominantă secvențială", deoarece secvența instrucțională domină descrierea. În schimb, scurta secvență de dialog între femeie și enunțător este inserată în această secvență descriptiv-instrucțională. Cât privește finalul primului paragraf ("Nu am rămas [...] o agonie"), el nu se citește ca inserție de secvență
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
-tu permite apariția vocativelor ("mult iubitul meu Jacques"), a injoncțiunilor ("iartă-mi"), a deicticelor raportate la situația de enunțare ("timpuri" verbale, "scrisoarea aceasta"...). O analiză mai atentă arată că secvența instrucțională maschează, de fapt, o secvență narativă potrivit principiului de "dominantă secvențială": seria de indicații date cititorului permite o narațiune indirectă. Pe scurt, este vorba despre introducerea secvenței conversaționale în secvența instrucțională (care, la rândul ei, domină secvența narativă) și despre introducerea secvenței instrucționale în secvența narativă, ca ultimă însumare. ▪ 7
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
dativ etic, 67 deictic, 55 deictic spațial, 57 deictic temporal, 57 demonstrativ, 333, 337 densă (funcționare ~), 266 descriere, 149, 312 descriere definită, 320 desemnator rigid, 320 direct (discurs ~), 204, 205 direct liber (discurs ~), 217 discretă (funcționare ~), 266 discurs narativizat, 209 dominantă secvențială, 290 dumneavoastră, 61 "discurs" (vs "povestire"), 106 E empatie, 322 endoforă, 315 enunț (vs enunțare), 47 enunțare vs enunț, 47 enunțător, 48 "enunțător" (vs "locutor"), 180 epitet, 276 epitet de natură, 276 eterogenitate (~ textuală), 290 ethos, 175 evaluativ (adjectiv
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
poată urî. În treacăt fie spus, î.c. (înainte de cancer) - pentru că așa mi s-a impus să-mi periodizez viața: î.c. și d.c. (după cancer) -, vreme de câțiva ani am modelat, din necesități scriitoricești, un personaj a cărui dominantă psihologică voiam să fie frustrarea că generația lui nu a făcut un război. Cum să ne numim noi bărbați, cât de serioși să pretindem că suntem, dacă n-am trecut proba războiului? Și, ca o ironie, dacă personajului nu i
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
Anatomopatologic, structura tiroidei este complet dezorganizată, procesul de fibroză interesând atât glanda, cât și elementele extratiroidiene. Caracteristice sunt leziunile vasculare al căror stadiu final este o obstrucție printr-o scleroză hialină densă. Tabloul clinic este necaracteristic. Semnele de compresiune sunt dominante: disfagie, disfonie, dispnee, tuse seacă. Tiroida este mărită difuz sau cu noduli, extrem de dură la palpare. Procesul de scleroză poate interesa și mușchii anteriori ai gâtului. De obicei bolnavii sunt eutiroidieni, rar hipotiroidieni. Explorările paraclinice nu sunt caracteristice. Tabloul hormonal
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
noul val care ar avea ca avantaj accentul pus pe noutatea absolută, fără vreo trimitere la ideologia comună, și pleiadă 4 (sugerând omogenitatea grupării). Am luat în considerare avantajele pe care le au aceste delimitări (termenul generație pune în evidență dominanta comună, tiparul estetic comun, ideea de inovație, desemnând o altă etapă de creație) și dezavantajele (imposibilitatea unor delimitări clare) și am ales să utilizăm termenul generație tocmai pentru avantajele amintite, dar am evitat integrarea scriitorilor analizați într-o promoție pentru că
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
critic amintit 32. Se accentuează și faptul că o generație literară vizează un salt calitativ și existența unei conștiințe creatoare revoluționare 33. E, de altminteri, aspectul esențial care trebuie avut în vedere atunci când se utilizează sintagma generație literară. Delimitarea unei dominante a epocii respective este esențială, dar, remarcă Nicolae Manolescu 34, această delimitare se poate realiza și post factum, altfel spus istoria literară poate să pună sub semnul aceleiași generații scriitori care nu sunt reuniți prin date biologice, biografice apropiate, dar
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
legătura, conștient sau inconștient, cu întrebuințările sale din celelalte domenii în care este utilizat, orice tentativă de a găsi criterii de clasificare, de ordonare, va fi întâmpinată cu suspiciune. Termenul generație are însă avantajul de a face referire la o dominantă comună a unor scriitori care împart același context existențial. Deși originalitatea este trăsătura cea mai clamată în spațiul literar, aceasta se evidențiază tocmai atunci când creatorii sunt apropiați ca tematică și expresivitate. Se impune, de asemenea, și prin sublinierea opoziției față de
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
imposibilitatea de a delimita clar începutul și finalul unei generații. Fiind vorba despre un proces, despre scriitori care nu trăiesc izolați, ci participă activ la viața literară, interferențele nu sunt excluse. Ceea ce trebuie să conteze în astfel de situații sunt dominantele operei, avându-se în vedere că, în cazul unora, se mimează apartența la o sensibilitate a epocii fără să corespundă cu adevărat coordonatelor interioare. Apar astfel modele posibile de structurare a literaturii contemporane, importante pentru istoria literară atât timp cât aceste modele
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
decât să bea în continuare din cupa otrăvită: "da, mâinile acestea-mbâcsite ți-au dat cupa/ murdară, să-i bei sucul amar de praf, ca zgura." (Diagramă). Totul se învăluie în roșul sângelui infectat, cangrena, febra, semnele bolii în general sunt dominante: "vânăta cangrenă ca sângele sau drupa" (Diagramă). Și în acest poem călătoria înseamnă înaintare spre moarte, dar nu mai este una sublimată, ci perpetuă agonizare: "Cu muribunzi de mână/ am auzit cum pleacă tramvaiele-n sincopă", ruperea ritmului se marchează
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
accent mis sur la nouveauté absolue, sans aucun renvoi à l'idéologie commune, et pléiade 4 (qui suggère l'homogénéité du groupe). J'ai pris en considération les avantages que ces délimitations présentent (le terme génération met en évidence la dominante commune, le modèle esthétique commun, l'idée d'innovation, désignant une autre étape de création) et les désavantages (l'impossibilité de certaines délimitations claires) et noua avons choisi d'utiliser le terme de génération surtout pour les avantages précisés, mais
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
chapitre proprement-dit se constitue de deux sections, l'une où l'on a discuté des thèmes, des motifs qui deviennent obsédants dans la lyrique de ces poètes et alors il n'y pouvait pas manquer l'obsession de la mort devenue dominante sous l'impact des atrocités de la guerre, mais aussi les menaces d'ordre politique. Même l'amour est regardé comme une antichambre de la mort. Ces poètes qui avaient promu une poésie ancrée dans la réalité, manifestent un certain goût de
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Comunist, să fi avut vreo legătură cu grupul dizidenților sau cu "zona gri", mai puțin vizibilă a tehnocraților cu atitudiuni rebele, care a început să se configureze în anii 1980. SPR-RSČ a devenit destul de repede marcat de personalitatea egocentrică și dominantă a lui Sládek și de declarațiile radicale ale acestuia, fapt care a dus, destul de repede, la năruirea oricărei posibilități de cooperare cu alte grupuscule politice. În 1990, grupul strâns în jurul lui Sládek a participat la alegerile din Cehia și din
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
alta încercările de istoricizare a genului au fost rare pentru că nu există un consens asupra a ceea ce este acest gen. Așa că genul a fost marginalizat atât de beletristică cât și de curentul principal al practicii jurnalistice, atât de forurile critice dominante ale limbii engleze cât și de școlile de comunicare mass-media din secolul al XX-lea. Mai mult, eforturile existente de a istoriciza genul folosesc în mare parte un mod de apropiere "instituționalizat biografic" și în consecință trec cu vederea faptul
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]