5,649 matches
-
prima oară cu Teodosia (Tudosca), fiica marelui vornic Coste Bâcioc (Bucioc), soție care i l-a născut pe Ioan cel slăbănog și bolnăvicios. Tot Tudosca a fost mama fetelor, de ale căror căsătorii Vasile Lupu legase atâtea planuri politice. Familiile domnești vor fi, de acum încolo, integral românești. Gheorghe Ștefan, inamicul lui Vasile Lupu, s-a căsătorit - după o răpire romanțioasă - cu Safta, din neamul Boeștilor. Iorga socotea că prima soție a lui Constantin Șerban, fiul natural al lui Radu Șerban
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
an, dichemvrie 19, pristăvitu-s-au doamna Maria ce era de la Mangop”) și a fost înmormântată în necropola de la Putna (unde, probabil, își celebrase și cununia). Vălul de mormânt de la Putna ne-o arată pe catafalc, îmbrăcată în haine de stofe grele domnești, încărcate de nestemate, cu coroană imperială și botfori având culoarea roșie rezervată bazileilor 18. Maria Voichița, fiica lui Radu cel Frumos, domnul țării Românești, se afla la Curtea de la Suceava din 1473. Câteva lupte și mai multe gesturi inamicale ale
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cum a fost cea a lui Constantin Duca, Domn al Moldovei, cu domnița Maria, cu o nuntă povestită de doi „reporteri” de încredere - Radu Greceanu și Ion Neculce -, este exemplar în această privință), căci o căsătorie încheiată cu un vlăstar domnesc, de exemplu, legitima pretenții, legaliza un statut și înscria în paradigmă. Așa a gândit, probabil, acel Joldea (care, ca Domn, intenționa să-și zică Ioan-vodă), sprijinit de Doamna Elena, soția lui Petru Rareș, și de o facțiune boierească (în fruntea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
toate poruncile Bisericii... „Mare netocmeală în deopotriva caselor și a hirelor...” Exemplară pentru ilustrarea meandrelor „sorții nestatornice” este - în Letopisețul lui Miron Costin - remarcabila nuvelă care istorisește „mărirea și decăderea lui Vasile Lupu”, Voievodul cu fire mai mult împărătească decât domnească. Destule dintre acțiunile și intențiile ambițiosului domn stârnesc nemulțumirea cronicarului. Năzuința de a-și întinde stăpânirea asupra țării Românești (unde voia să-l înscăuneze pe fiu-său, Ion, „om slab și deznodat și de mâni și de picioare”) și a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de Alep, însoțitor atunci prin țările Române ale patriarhului Macarie al Antiohiei) și nu se sfiește să le scrie în letopiseț. Din Timuș, marele logofăt al Moldovei (care nu refuză un elogiu spectacolului nupțial: „însă câte trebuia la o nuntă domnească nemică n-au lipsit”), vădit indispus de nepotrivita „alianță” încheiată de Vasile Lupu cu Bohdan Hmelnițki pe seama domniței Ruxandra (legătură capabilă să stârnească „îndată prepusuri la turci, pentru urât numele căzacilor la dânșii”): „Mare netocmeală în deopotriva caselor și a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
tatăl său, care ar fi profitat - crede Grigore Ureche - și o uneltire pusă la cale de boierii din preajma Aulei voievodale: „Roman vodă, feciorul lui Iliaș vodă, neputând răbda atâta nedumnezeire a unchiu-său, s-au vorovitu cu o samă din curtea domnească și au prinsu pe unchiu-său, pre Ștefan vodă, și i-a tăiat capul și niște apucatu Roman de domnie, leatul 6956 [1448]”. Domnii Moldovei au continuat această „politică” de accedere spre putere - suprimarea adversarului încoronat. Petru Aron, un pretendent (zicea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în aprilie 1457, când îl și detronase), cel ajutat de o oaste ungurească, va porunci să i se taie capul, la 14 decembrie 1470, „de-și răsplăti - socotește cronicarul - moartea tătâne-său, Bogdan vodă”. Au pierit atunci, tot de sabie domnească, și câțiva boieri bănuiți de purtare neconcludentă (voi mai reveni) sau chiar de uneltire. Și Petru Rareș l-a „dat pradă armelor [după o scurtă judecată - n.m.] și ca hrană sabiei, în anul 7049 [1541], luna februarie” (episcopul Macarie, iubitor
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
nepot al unui fost Voievod valah) cu un bacșiș de 10.000 de galbeni. Suma s-a dovedit insuficientă, doctorul a fost exilat în Rhodos (în 1577), iar cei care se grăbiseră să jure că prin vinele lombardului curge sânge domnesc (Vodă Alexandru le aflase numele, căci Miloș, fratele său, trăitor la Stanbul, făcuse rost de ele de la marele vizir) vor rămâne fără capete la începutul anului 157742. Și Mihnea Turcitul, feciorul lui Alexandru al II-lea Mircea, a fost sâcâit
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Poienari de au tot lucrat la cetate, până s-au spart toate hainele dupre ei și au rămas toți deznăscuți în pieile goale. Vădislav-voievod Bătrânul au venit domn când au fost cursul anilor de la Adam 6935. Acesta au făcut biserica domnească din Târșor. Și au pierit de sabie în mijlocul Târșorului [...]. Radul-vodă cel Frumos, acesta au făcut mănăstirea ot Tânganul [...]. Radul-vodă cel Mare, acesta au făcut Mănăstirea din Dial [...]”. Las la o parte câteva Domnii. — „Apoi au venit Moisi-vodă, feciorul lui Vădislav-vodă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
tron; el era personajul care, purtând (ori înconjurat de) însemnele calității sale (pe care și le asumă), domina împrejurările oficiale, primea în sala divanului ori în audiențe publice, prezida activitatea politică a Curții, participa la marile ospețe aulice, ocupa tronul domnesc la praznicele Bisericii îmbrăcat în haine ce semănau cu odăjdiile sacerdoților, era insul care concentra în apariția sa puterea (discreționară, fără margini, venită din timpuri imperiale, de nimeni din interior serios cenzurată) și autoritatea de a o exercita. El conducea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Șerban, fiind împiedicată tocmai de „tirăniile tătâne-său”. Să presupunem că formularea ce consemnează răfuiala lui Gheorghe Duca cu boierii complotiști (marele vistier Vasile Gheuca și ceilalți) - „[...] uneltirile lor se dădură în vileag. Sânt prinși, dovediți și descăpățânați după hotărârea domnească” - evocă o judecată? Erau uciși (am văzut) rivalii - cu șanse la tron, pretendenții veniți de aiurea, inamicii vechi (din boierie), boierii puternici și incomozi (precum hatmanul Vartic - căsătorit cu Stanca -, „prim sfetnic” al lui Iliaș Rareș, dar tăiat în 1548
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
răpitoare, precum spunŭ, și de vréme ce au otrăvit pe cumnatu-său, pre Simion-vodă (de va fi așea), și de frica lui Dumnedzău depărtată...” 122. Dar, alăturând și acest „caz” lângă celelalte, putem spune - împreună cu Franck Collard - că, uneori, în casele domnești, otrăvirea, mijloc radical de rezolvare a litigiilor și a chestiunilor complicate, era une affaire de femmes. De mâna turcului se putea muri nu numai la Istanbul Când a fost ucis, în 1574, Ion Vodă cel Viteaz era un învins. Fusese
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cel ucis în 1658 la Târgoviște, era însurat cu Păuna, fiica vornicului Popa Greceanu 237; Badea Comăneanu, mare stolnic, o ținea pe Ioana, nepoata lui Ivașcu din Băleni 238; marele postelnic Istratie Leurdeanu, fiul lui Stroe, avea nevastă de neam domnesc - pe Ilinca (ori Elena), fiica lui Nicolae Pătrașcu și a Anei, fata lui Radu Șerban 239 („hiclean” și el, omorât tot în 1658); marele vistiernic Pârvu Vlădescu era ginerele lui Ivan Șufarul, căsătorit fiind cu Anca (aceeași acuză: „hiclenia”)240
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Alexeanu (un spirit malefic, se pare, dacă este adevărat că el l-a îndemnat - cum afirmă o cronică - pe Mihnea al III-lea Radu să-și ucidă boierii și tot el s-a aflat între „pârașii” Cantacuzinilor) a avut neamuri domnești. Prima lui nevastă, Marica, era nepoata de soră a Doamnei Elena, soția lui Matei Basarab. Și tot Matei Basarab, prin sora sa, Calea, i-a dat un adaos de prestanță lui Calotă din Lipov (mort în luptele cu turcii din
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
un alt sluger, Preda, care - după numele soției - va căpăta - vedeam - porecla de Floricoiul. A căzut în lupta contra lui Leon Vodă din 1631, după un stagiu în pușcărie pricinuit de Alexandru Iliaș. Ilinca (sau Elena), o fată cu sânge domnesc (era fiica lui Nicolae Pătrașcu și a Anei, fiica lui Radu Șerban), a fost măritată cu Istratie Leurdeanu, fiul faimosului uneltitor Stroe. Pe Istratie l-a ucis Mihnea al III-lea Radu, înainte de sfârșitul anului 1658, învinuindu-l de trădare
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
N-a ajuns până la noi nici numele soției serdarului Drosu (criminalul jefuitor ucis din porunca lui Șerban Cantacuzino), care, pe când era armaș „a stat asupra [Cantacuzinilor] cu multă vrăjmășie și cu multe groaze de moarte îngrozindu-i și afar-den prada domnească ce le-au prădat Gligore vodă casa dumnealor, amestecatu-s-au Drosul armaș de au luat de la dumnealui Costandin stolnic mai osebit multe altele”. Radu Căpățână a fost mare vornic în timpul lui Radu de la Afumați și a căzut în luptele
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
oficiată probabil de unul dintre ierarhii care au fost de față (actul pomenit îi menționează între „martori” pe mitropolitul Gheorghie din Suceava, și episcopul Ghedeon de Rădăuți, și Anastasie, egumen de Galata mănăstire”), a avut loc, poate, în paraclisul palatului domnesc. Și Irina Botezatu (sau Doica), Doamnă a Moldovei, l-a urmat pe Petru Șchiopul în Tirol. N-a mai trăit mult. S-a stins la Bolzano (Bozen) la 3 noiembrie 1592 (mormântul ei se află în cimitirul franciscanilor din Bolzano
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
i s-a schimbat numele în Pahomie 258. Când se hotărau să părăsească „valurile acestei lumi”, boierii se „tundeau întru monahi” adesea în mănăstirile lor, private, ale lor sau ale familiilor lor259 ori în alte lăcașuri de reculegere. Mănăstirile particulare - domnești sau boierești Bistrița Craioveștilor, Brâncovenii a acelorași, Stăneștii a marelui postelnic Gruia, Călinul Buzeștilor, Comana lui Radu Șerban, pe atunci doar paharnic, Flămânda Rudenilor, Polovracii marelui postelnic Dancu Pârâvanu etc.), veritabil fenomen istoric românesc de sursă bizantină 260, subordonate dreptului
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu straie de ceremonie și având fastuoase pandelocuri bizantine) și dă glas - într-o biserică pe care pisania din naos o arată a fi un „ex voto” pentru pomenirea sufletului său270 - unui program monarhic de păstrare și conservare a autorității domnești (deasupra capetelor lui Mircea Ciobanul, ale lui Petru cel Tânăr și al Doamnei Chiajna zboară, cu sulițe și coroane în mâini, îngerii care încoronează - tema a apărut în 1542-1543 în paraclisul bolniței Mănăstirii Cozia [unde, în tabloul votiv, pictat de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pe Mihai spătar și cu alți boeri ce să tâmplasă acolo pribegii, de s-au dus la Poartă di-au aședzat logodna cu fiica Brâncovanului, anume Marie, cu Costantin, feciorul Ducăi-vodă...” 290) urcat de puternicul Domn de București în scaunul domnesc (intervențiile lui Brâncoveanu în Moldova ar motiva, poate - crede Neculce - „osânda” acelei țări, „că-i tot schimba domnii adése, și-l blăstăma toată țara291, și închiderea ei printre pricinile ce au dus la uciderea Prințului Aurului) - era în bună măsură
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
doua jumătate a secolului al XV-lea; tot din Peninsulă venea și catifeaua, vișinie la culoare, tunsă în două niveluri și brodată cu aur într-un fir ce închipuie vrejuri, fructe și flori, din care a fost făcut un veșmânt domnesc ce va fi apoi transformat în văl de tâmplă la Mănăstirea Putna 295 etc.), vilarul (velurul) de Ypria (Ypres, Belgia) - adus uneori „tăiat”, croit adică -, postavurile de Louvain (Luviu), Köln (Colonia) sau din Cehia (acel „postav ceh”) - mai exact din
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
-l și punându-l, totodată, în valoare 305, încadrându-se într-un sistem (ce era fi numit cod) de mărci de identificare, între care ostentația, luxul, fastul aveau asigurată o poziție privilegiată 306. Luxul vestimentar pe care îl afișează Curțile domnești din cele două țări Române pare a fi avut un temei ceva mai larg. Oricum, cel care a redactat acele Annotationes Moldavicarum rerum observa aplecarea românilor către straiele prețioase (chiar în condiții naturale incapabile să suporte astfel de pretenții) neuitându
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de Vasile Lupu cu prima soție, Tudosca Bucioc; ea fusese măritată cu prințul lituanian Janusz Radziwstt - nota mea, D.H.M.], [iar] cealaltă care a fost măritată de puțină vreme cu fiul lui Hmelnițki cazacul 310. A fost acest lux al veșmintelor domnești de Curte - de ceremonie îndeosebi - un dat ab initio al modei aulice românești (depistabil chiar în restituirile sărace pe care ni le poate pune la dispoziție arheologia costumară) sau a reprezentat - în condițiile împrumuturilor ce se făceau de la o „curte
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
multe filiere începând cu ultimul sfert al secolului al XVIII-lea312. Cercetătorii din timpurile mai noi l-au ascultat pe Nicolae Iorga, nuanțând ici și colo, în funcție de datele avute la dispoziție, judecățile și rafinându-le. Pentru Corina Nicolescu, de pildă, Curtea domnească a țării Românești privea, la început în veacului al XIV-lea, în materie de vestimentație, către Apus - probabil prin mijlocire ungurească 313. Doamnele Basarabilor, care s-au îngropat la Argeș, în biserica Sf. Nicolae, credincioase Bizanțului, nu disprețuiau, însă, moda
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu lungi tăieturi prin care ieșeau mâinile. Avea pieptul împodobit cu găitane de fir și cu nasturi de argint aurit, dar, de regulă se purta deschis. Pe peretele Mănăstirii Dochiariu de la Sfântul Munte, în tabloul votiv de la Mănăstirea Slatina, hainele domnești sunt impunătoare. La Athos, Doamna Ruxandra poartă „tradiționala haină domnească fără mâneci a moldovenilor din vremea lui Ștefan cel Mare, prin gurile căreia se strecoară mânecile cămășii (iei) sau rochiei, brodate și ele în flori de fir, alese. De sub coroana
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]