1,102,032 matches
-
mountain bike crește viteza melcilor pe străzile umede pe care alunecă soarele și tunelul de timp se lungește odată cu sprintul final te rupi în două și o parte o pui la flori câinii te ascultă și uită să-și ceară dreptul e un mod de a circula fără semne printr-o jumătate de om lași de la tine și nu mai ceri înapoi frigul dincolo de libertate nu sunt puncte înghesuite de frică ci un triplu salt cu inima roasă de fericire crize
Poezie by Florin Caragiu () [Corola-journal/Imaginative/7517_a_8842]
-
Emil Brumaru Duminica, te strînge blînd la pieptul Lui plin de fulgi, îmbrățișînd-te de-a dreptul, Îngerul Mare, c-o tăbliță-nscrisă Cu cele mai frumoase și vechi vise Ce ți se-ndeplinesc, trăite-aievea, Din zori de ziuă, cînd începe veghea... Femeia ta frumoasă te așteaptă Să-i speli în ceaiuri verzi făptura coaptă, Fără rușine, -ntîrzîind
Duminica, te strînge blînd la pieptul... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7930_a_9255]
-
cel ce strigă de pe Movila Miresii Numele fetei cu inelul lui pe deget; Fata Lu^ Cumu-I Lazu, din movila satului cu numele ei, Fata Lu^ Latis de movila satului cu numele ei. Strigă-le numele tău ascuns în peștera din dreptul Pomului Sfânt Și numele tale auzite fi-vor cunoscute ți s-or face Ca vârtejul de vifor, ca ninsoarea aducătoare de pace. în dreptul Pomului Cerului, arborele neamului tău: Cetina Muntelui cu Murii ^Nalți Mă Tem Să Trec Eu din Haita
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
verde de pe capul auriu al șarpelui ei proaspăt. Din doi pași, Maimuțu calcă printre tufele trotuarului și-și înfige imediat ochii în desenul auriu care strălucește sub marginea hanoracului. E un șarpe care își scoate capul pe sub betelia blugilor privind drept în ochii lui Maimuțu, cu ochii lui rugători, care parcă sunt ochii lui Al Pacino. în lumina soarelui strălucește nu atât pielea solzoasă și aurie, cât buza umedă, ca o lamă de brici. E un șarpe care zâmbește, iar gura
Lacătul și cheia by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/7895_a_9220]
-
acel text altfel, atunci cînd văd în el posibilități nefructificate, zone deschise, fascinante, dar lăsate neexplorate. Poate nu fără un sentiment de vinovăție (tot virtuală) de a fi "violentat", prin lectură scormonitoare, textul în chestiune, acești cititori-scriitori devin membri de drept ai așa-numitei "republici a literelor". Aș ilustra aceste afirmații printr-un citat dintr-o scrisoare a lui Henry James, care mi s-a întipărit în minte de îndată ce am citit-o, cu ani în urmă, în vreme ce lucram, în Statele Unite, la
Fragment de jurnal by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/7761_a_9086]
-
al celor 60.000 de victime ale revoluției pe care, în chip nu tocmai dezinteresat, agențiile străine de presă le anunțaseră zile la rând. Cine avea nevoie de-un război civil? ma-ntrebam. §i de ce era contestat cu atâta vehemență dreptul altora de a se organiza într-un partid, atâta timp cât și ceilalți aveau dreptul să înființeze câte partide voiau? §i de ce se invocă democrația, pentru a se impune prin forță solufia de putere dorită, la urma urmelor, de-o minoritate? Sigur
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
tocmai dezinteresat, agențiile străine de presă le anunțaseră zile la rând. Cine avea nevoie de-un război civil? ma-ntrebam. §i de ce era contestat cu atâta vehemență dreptul altora de a se organiza într-un partid, atâta timp cât și ceilalți aveau dreptul să înființeze câte partide voiau? §i de ce se invocă democrația, pentru a se impune prin forță solufia de putere dorită, la urma urmelor, de-o minoritate? Sigur că, din punctul meu de vedere strict personal, înțelegeam grabă Seniorului de a
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
au bucurii multe. Trec livizi unul pe lîngă altul Măcinați de adevăruri finale. Ceaiul curgea prin mine prelingîndu-se Direct în cer. Iubirea? Că trebuia să fie și iubirea se prefăcuse Într-un spiriduș care își rodea tacticos unghiile. Norul din dreptul ferestrei explodase Ca un sîn cu lapte negru. Otrava Cititorul stă la porțile dimineții și așteaptă poeziile pe care, la lumina nopții, poetul le scrie cu propriul sînge, cu sîngele celorlalți îndoit cu apă, cu vin, cu virtute. E înduioșător
Poezie by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/8351_a_9676]
-
a trei instanțe implicate, din perspectiva cărora se poate da un răspuns: răspunsul lui Ionescu însuși, cel al românilor (istoriei literaturii române), cel al francezilor (istoriei literaturii franceze). Este ca un conflict în care există trei împricinați și fiecare are dreptul la opinie. Din combinarea răspunsurilor posibile în funcție de aceste 3 instanțe rezultă 4 situații distincte dacă discutăm în proporții matematice (100%, 0%, 33%, 66% acceptă răspunsul francez, de pildă) și 8 variante dacă luăm în considerare și repartiția opțiunilor. între cele
A treia identitate by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/7958_a_9283]
-
mai strălucitoare, care a făcut o experiență "de om mare", cu avantajele ei cu tot, de pildă buna cunoaștere a limbii și culturii franceze. Este cel venit din capitala absolută. Ca licean la "Sfîntul Sava" are o poziție de-a dreptul privilegiată: "Era printre noi - își amintește colegul lui de liceu, Simion Stolnicu - încă un viitor publicist, copilărit pe malurile Senei, Eugen Ionescu, care, avînd un sens mai trăit al limbii franceze, intuia pe Lamartine și Musset, transplantînd în ambiția șsic
A treia identitate by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/7958_a_9283]
-
ascundea, cred, un poet, ci o formație de intelectual în condiții excepționale" (Simion Stolnicu, Printre scriitori și artiști, Minerva, București, 1988, pp.30-31). Sentimentul de exil pe care-l va fi simțit la început devine, în aceste condiții, de-a dreptul consolator, iar problema identității e fericit rezolvată. Liceul era propice literaturii: avea o revistă a elevilor, între colegi erau Petru Comarnescu, Dan Botta, Constantin Fîntîneru, Simion Stolnicu, Mircea Grigorescu, Alexandru Sahia, Romulus Dianu, iar în vecinătate, pe Cîmpineanu 40, funcționînd
A treia identitate by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/7958_a_9283]
-
1. îmi trebuie un visător, da, îmi trebuie un visător. Voi, fariseilor, chiar dacă nu veți crede, eu îl voi inventa, de-ar fi să cobor în tălpile mele, pornind din coapsele mele, din ochiul stâng, ajungând în inimă; din cel drept - drum până la suflet; din craniul meu - până la judecată; Dar îmi trebuie un visător, de-ar fi să fiu albastrul ce mânjește ochii iubitei, de-ar fi să fiu marea ce inventă corabia. 2. De-ar fi să fiu luciul ce
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/8417_a_9742]
-
cu o lume atît de colorată ca și a lui Cărtărescu. Atîtea baloane colorate peste capul meu îmi întunecă perspectiva și așa destul de sumbră” (p. 109). Reversul acestei serii de negații duce chiar în inima poeziei Angelei Marinescu. Și este dreptul fiecărui cititor să opteze pentru experimentele artistice postmoderne sau pentru intensul ei trăirism. Poeziei postmoderne care este o expresie a inteligenței pure, rod al jocurilor (inter)textuale și al dexterității combinatorii, Angela Marinescu îi opune o poezie a trăirii maxime
Confesiuni nefardate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13132_a_14457]
-
tratat cu gravitate în vehemențele expresionismului șaizecist (Ion Gheorghe, Ion Alexandru, Gheorghe Pituț, George Alboiu, Ileana Mălăncioiu). Satul lui Stoiciu răspunde unui antimit. Transcendența e menționată doar ca un registru antinomic, atenția orientîndu-se către fenomenalul derizoriu, dacă nu de-a dreptul caricatural. „Metafizica” apare doldora de materialități, nu e decît un vis (cel mai adesea urît) al materiei. E cel mult un efort de spiritualizare eșuat: și vede chipul gălbejit în apa din/ găleata/ fîntînii, aplecat să bea cîteva înghițituri: «obiect
O tradiție eretică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13135_a_14460]
-
așa-numitului climat de afaceri, ceea ce ar trage în sus și economia autohtonă. Iar o Justiție imparțială și dornică să facă dreptate cît mai repede posibil își pune amprenta și asupra mediului politic și nu în ultimul rînd asupra respectării drepturilor omului. Citesc în ultima vreme tot felul de opinii și comentarii despre situația Justiției. Toate sînt formulate deziderativ și sfîrșesc prin a spune că, fiind un an electoral, slabe speranțe de îmbunătățire a situației. Aș zice că dimpotrivă, tocmai pentru că
Drobul de sare al Justiției by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13178_a_14503]
-
vor fi profilurile, specializările, filierele, planurile de învățămînt ș. a. m. d. pentru clasele a XI-a și a XII-a, care pot intui prin clarviziune ce mai înseamnă și ce va mai însemna de fapt „liceu” în gîndirea oficialilor cu drept de decizie prezenți și viitori. Vom avea apoi manuale noi pentru clasa a IX-a, așa cum sîntem asigurați în repetate rînduri, făcute de autori la fel de iscusiți, capabili să conceapă, să scrie și să editeze un manual cap-coadă în... două săptămîni
Stagnează reforma? by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/13154_a_14479]
-
avea de gând să desființeze găinile. Nu i se părea posibil să trăiască fără să crească ceva în curte. Omul insistase, revenise de câteva ori, mărise oferta, dar ea tot nu se lăsa convinsă. Portăreasa îi spusese că e în drepturile ei și că, prin lege, n-o puteau da afară. Dar îi era tare frică să nu se schimbe legea, trăim într-o lume nesigură, și nu se putea ști niciodată. La fel era înspăimântată să n-o ducă la
O povestire de Teolinda Gersão - Bătrâna by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13147_a_14472]
-
trama oarecum demonstrativă, cu protuberanțe ideatice, a discursului său, autorul Desprinderii de țărm își dezvăluie, la un moment dat, sub egida ei, o față mai nemijlocit confesivă, empirică, precum o detentă. Hățurile angajării conceptuale slăbesc, un anume firesc revine la drepturile sale, operația carteziană cedează pasul derulării spectacolului habitual al trăirilor, parcă spre a răspunde observației lui Bachelard, după care „un adevărat poet” dorește ca „imaginația să fie o călătorie”. Imaginarului cosmic i se substituie un imaginar al „călătoriei poetului prin
Poezia lui Ilie Constantin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13161_a_14486]
-
ș...ț Ultimul Congres de la Paris vorbește de 2 principi. Nu mă îndoiesc că Napoleon își poate impune voința și cu un singur principe, mai cu seamă că Austria e ocupată cu Italia ș...ț Oare tocmai Principatelor, ale căror drepturi se bazează pe tratate cu Turcia, le este cu putință să-și întemeieze situația lor de stat pe o ș...ț încălcare a tratatelor?” Istoricii, spre deosebire de junele Maiorescu, laudă „inteligența” pe care românii ar fi arătat-o prin dubla alegere
“Să-și vază de trebile ei, Europa” by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13180_a_14505]
-
cu multe cazuri similare. Voi mai da un singur exemplu. Congresul de la Berlin din 1878 (la care țara noastră nu fusese acceptată ca membru) ne-a obligat să revizuim articolul 7 din Constituție în sensul eliminării restricțiilor religioase în exercitarea drepturilor civile și politice. În principal, restricțiile îi vizau pe evrei. Discuțiile din Parlament au fost aprinse. Revizuirea s-a făcut totuși, cu unele ajustări, mai puțin de voie și mai mult de nevoie. Insuficiența formulărilor și mai ales neaplicarea lor
“Să-și vază de trebile ei, Europa” by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13180_a_14505]
-
pentru a-l include pe Teodor Scorțescu, într-un articol special, în enciclopedia sa printre scriitorii noștri din exil. Nu am spus încă ceea ce era mai important biografic pentru a explica, măcar parțial, această ruptură dureroasă. Absolvent al Facultății de Drept din Iași, Teodor Scorțescu a fost diplomat de carieră, începând din 1920. S-a perindat pe la legațiile din Istanbul (1921), Atena (1922), Ankara (1928), Helsinki și Riga (1930-1936), Praga (1937), Berna (1939), Ambasada României la Vatican (1940). Cele mai înalte
Un scriitor pierdut în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13190_a_14515]
-
gloanțe de cârpă. Obligația de-a fi mereu inteligent, expresiv, „pe fază”, poate crea nevroze. Sunt într-o admirație mută a editorialiștilor capabili să producă șase zile din șapte articole lizibile. Iar unii dintre ei — precum Cornel Nistorescu — de-a dreptul remarcabile. Adevărul gol-goluț e că mi s-a făcut o enormă scârbă de viața politică și publică din România. A scrie la nesfârșit despre elucubrațiile lui Vadim te poate îmbolnăvi. Transformarea României într-un fel de dumnezeire ambulantă, cu centrul
Glonțul de cârpă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13181_a_14506]
-
să-l ajute pe directorul aflat în funcție, oricare ar fi acela. Vorbesc cu el și cu oaspeții săi sau măcar îi salută. Îl sfătuiesc și îi ascultă ordinele. Vorbesc și între ele și se sfătuiesc. Uneori, dorm de-a dreptul (și chiar sforăie). Sau numai se prefac c-au ațipit și nu le pasă de ce se petrece împrejur. Sau se apleacă și pe jumătate ies din cadru, ca să poată vedea mai bine sau spre a fi siguri că sînt bine
Portretele trăiesc by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13174_a_14499]
-
care descendentului i-au furnizat) carne și sînge. Nimeni nu poate să se rupă vreodată de portretele strămoșilor fără a-și provoca o rană sîngerîndă veșnic. Acela care alege să își scoată portrete de familie la vînzare e de-a dreptul paricid. Se spune asta chiar în piesă. Între altele, fiindcă se presupune - și, din nou, se spune - că strămoșii - întru totul superiorii noștri, fie în bătălii de seamă, fie în Parlament - nu s-au lăsat vreodată cumpărați. Așa că e o
Portretele trăiesc by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13174_a_14499]
-
i-a fost dat înapoi titlul academic de conferențiar universitar, ceea ce îi îngăduie ca după ce a fost dovedit ca plagiator să poată preda studenților de la Universitatea de Medicină și Farmacie din București. Iată ce părere are editorialista despre repunerea în drepturi a lui Mircea Beuran: “Multe sînt cu putință în România. Puține mîrșăvii de genul spălării de păcate a dr. Beuran sînt însă atît de periculoase. În acest caz tipic de sfidare și batjocorire a adevărului, a probității etice și științifice se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13179_a_14504]