1,418 matches
-
pozițiile clasei muncitoare") anulează valoarea estetică a poeziei. În concluzie, Breslașu era sfătuit să caute surse de inspirație "mai potrivite" (citiți "atemporale"), de pildă, biblica legendă a lui Iov, pentru a nu altera puritatea artei sale". Vituperînd astfel de teorii dușmănoase, se pronunță în contra "artei pentru artă", lozincă ce înseamnă în fond "artă pentru burghezie". Pledează pentru poezia-manifest (numită peste ani de Nichita Stănescu, cosmetizant, poezie ocazională), iar identitatea tematică nu o crede un handicap, poeți de frunte nefiind stînjeniți în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
de rubin Arde fără moarte". Spre înveselire vom cita binecunoscutul catren al lui A. E. Baconsky, ușor amendat de coraportor: "Trece-o noapte, trece înc-o zi, / Se ascute lupta între clase, / Iar chiaburii se arată-a fi/ Elemente tot mai dușmănoase". După cum ne învață necontenit partidul, atenționează Dan Deșliu, menirea noastră (probabil se referă la scriitorii participanți la Congres n. n.) pe acest pămînt este să cîntăm în vremi înaripate ziua de azi a patriei, să însuflețim cu aripi largi deschise zborul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
După adoptarea noului statut urma să se preschimbe actualele carnete de membru cu carnete noi, dar, se precizează, numai acelor scriitori care corespund prin activitatea lor creatoare noilor prevederi statutare. Iată o cale fățișă de a proceda la epurarea elementelor dușmănoase strecurate în U.S.R. și capabile a tulbura puritatea ideologico-artistică a literaturii noastre. Al patrulea aspect se referă la structura organizatorică și principiile care stau la baza activității organelor alese: ale democrației interne, ale centralismului democratic și ale conducerii colective. După
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
unui telefon defect, pe ecranul unui film mut". Doamna T. dă o declarație după pofta anchetatorilor. A făcut progrese, știe exact ce vor și se conformează. Este tutuită de ofițeri, tratată cu dispreț. Este șocat, îl lovește "o aprigă luciditate dușmănoasă. Poate că acum e la patruzeci și opt de ani momentul în care trec de la copilărie la maturitate, de la visare la cunoaștere, la awareness. Mă "lămuresc". Asta-i și ca dînsa sîntem noi. Și cu varza unsă și cu slănina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
de a transforma aceste elemente față de aceștia nu ne este permis să avem milă. În aceste acțiuni "este bine să ne conducem după linia trasată de Partidul nostru. Ia-l pe chiabur nu pentru că este chiabur, dar pentru că duce activitate dușmănoasă împotriva regimului. Nu de multe ori facem așa: luăm pe chiabur pentru că este chiabur, sîntem împinși la stîngism, pornim la desființarea lor, călcăm linia Partidului și ne scapă elementele dușmănoase chiaburești. Or, acest lucru nu trebuie să-l facem. Dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
pe chiabur nu pentru că este chiabur, dar pentru că duce activitate dușmănoasă împotriva regimului. Nu de multe ori facem așa: luăm pe chiabur pentru că este chiabur, sîntem împinși la stîngism, pornim la desființarea lor, călcăm linia Partidului și ne scapă elementele dușmănoase chiaburești. Or, acest lucru nu trebuie să-l facem. Dacă un chiabur și sînt din aceștia, pentru că altfel ne-am întreba de ce sînt liberi își vede de treaba lui, mai spune în barbă ceva, dar nu aude decît el, acesta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Regiune. Știu acestea pentru că lagărul de la Rahova (de triere n. n.) era anunțat dinainte să se ducă cu dubele la gară, să aștepte trenul X din regiunea Z, adică arestările se făceau după nevoile Canalului și nu după vina anumitor elemente dușmănoase regimului". Din declarația dată pe 6 octombrie 1950 de maiorul Kovacs Mihail, șeful Serviciului de Securitate Turda, aflăm în amănunt cum au fost împușcați chiaburii Trifa Iosif, Pop Traian și Andreșel Ioan din comuna Bistra, jud. Turda: "Pe la începutul lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
a acționa organizat împotriva orînduirii de stat, pentru subminarea politicii partidului în domeniul culturii și artei, intențiile unor persoane cu atitudine ostilă de a polariza în jurul lor elemente neafirmate pe plan literar-artistic, nemulțumite, aventuriere, pretabile a fi antrenate în acțiuni dușmănoase; persoanele care au manifestări ostile statului român, comentează tendențios politica partidului nostru, receptează și colportează propaganda dușmănoasă din exterior, fac aprecieri necorespunzătoare cu caracter politic, răspîndesc idei și concepții retrograde ori instigă la asemenea acțiuni; elementele cu antecedente politice sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
unor persoane cu atitudine ostilă de a polariza în jurul lor elemente neafirmate pe plan literar-artistic, nemulțumite, aventuriere, pretabile a fi antrenate în acțiuni dușmănoase; persoanele care au manifestări ostile statului român, comentează tendențios politica partidului nostru, receptează și colportează propaganda dușmănoasă din exterior, fac aprecieri necorespunzătoare cu caracter politic, răspîndesc idei și concepții retrograde ori instigă la asemenea acțiuni; elementele cu antecedente politice sau penale reacționare și descendenții acestora din sectoarele de artă și cultură, mai ales care mențin ori exteriorizează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ori pretabile a fi atrase la aceasta, care întrețin ori intenționează să stabilească relații cu organizații sau masoni din străinătate; creatorii care sînt preocupați să realizeze lucrări literare, de artă plastică, piese de teatru, scenarii de film cu conținut vădit dușmănos ori interpretabil în acest sens, mistic, cuprinzînd idei și simboluri francmasonice, în scopul publicării în țară sau străinătate; redactorii de la edituri și reviste care propun spre difuzare materiale deficitare din punct de vedere ideologic; elemente din domeniul cultural-artistic cu preocupări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
al PMR, prin glasul lui Dej, transformarea socialistă a agriculturii, în fapt desființarea țărănimii și a proprietății private la sat. Ministerul de Interne și Securitatea aveau puteri discreționare, puteau dispune dislocarea din centrele aglomerate a oricărei persoane care vădea atitudini dușmănoase contra regimului. Era suficientă o simplă notă sau o reclamație neverificată pentru a fi strămutat sau închis ca dușman al socialismului. Unul dintre cei strămutați, Emil Birdean, își amintește: "În 18 iunie 1951, la ora 5 dimineața am fost dislocat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
subversivă, care uneltea în contra ordinii sociale. Delictul lui Eusebiu Munteanu consta în aceea că "în cursul anului 1957-1958 a purtat discuții cu inculpatul Gordan Victor, cu care ocazie a adus elogii poeziei și literaturii scrise în timpul regimurilor burgheze, făcînd afirmații dușmănoase, că poezia și literatura în timpul regimului democrat popular ar fi inferioară, pentru că în R.P.R. nu ar exista libertatea creației. Tot în cadrul acestor discuții, inculpatul a făcut afirmații calomnioase la adresa R.P.R. și U.R.S.S., arătînd că în relațiile dintre R.P.R. și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
-o. Ceea ce era adevărat. Acestea sînt trei puncte de acuzare și mai era un al patrulea: faptul că luam în rîs filmele sovietice, le calomniam". Articolul 209 din Codul penal comunist prevedea pedepsirea unei infracțiuni destul de imprecis, lax definită: discuțiile dușmănoase, ponegrirea, calomnierea sau defăimarea în public cu privire la orînduirea socială și de stat, faptul de a face propagandă, agitație sau orice acțiune pentru schimbarea ordinii sociale existente în stat. Ca dovadă, acțiunea grupului Alexandru Zub de a marca jumătate de veac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
din care reieșea limpede că arestatul refuză să colaboreze cu organul de anchetă și că nu își recunoaște vinovăția. Era singura explicație a eșecului". În realitate, anchetatorul știa exact mobilul arestării, dar spera ca prin tortură să smulgă ceva declarații dușmănoase. Drept urmare, la a treia întîlnire, ofițerul de securitate îi dă spre lectură declarațiunea unui fost coleg de facultate și amic, Dumitru Filip: "Filip fusese arestat cu puțin timp înaintea mea, în ultima decadă a lunii ianuarie. Aflasem asta de la prietena
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
același registru minor, la fel de fastidios, dar cu adresă parșivă: să demonstreze că sînt un element ostil, descompus, cosmopolit, contrarevoluționar și așa mai departe. Sînt păreri literare, nu politice, am răspuns eu întrebării lui Voicu. Or fi ele literare, dar sînt dușmănoase". Așa cum lotul Noica-Pillat a fost anchetat din greu și a primit ani grei de pușcărie pentru lecturarea unei cărți aduse din străinătate, iată-l și pe autorul Torturii pe înțelesul tuturor obligat prin orice mijloace să recunoască despre părerile sale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
și a primit ani grei de pușcărie pentru lecturarea unei cărți aduse din străinătate, iată-l și pe autorul Torturii pe înțelesul tuturor obligat prin orice mijloace să recunoască despre părerile sale literare că sînt politice, dar, și mai grav, dușmănoase. După numeroasele și constant contondentele anchete, ajungea ca anchetatorul să-și însoțească pumnii de cuvîntul "simbolism", ca eu să accept că am făcut elogiul simbolismului decadent, putred, reacționar, așa cum aflasem, în primele zile ale arestării, din declarația lui Filip. Inepția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
au cerut să le dea examenul prin telefon, a spus Net; îi rugase omul să învețe măcar alfabetul. Urmarea a fost că i s-a înscenat un proces politic și a fost condamnat la ani buni de închisoare pentru "atitudine dușmănoasă". Nu vreau să amestec totuși securitatea cu justiția militară. Nu am cum să le amestec, pentru simplul motiv că lefegiii lor au fost din aceeași rasă. Din punctul nostru de vedere, al victimelor, între anchetatori și procurori sau între judecători
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
majoritate a dușmanilor de clasă adunați conștiincios și cu nesfîrșită abnegație de către organele de Securitate aveau ca temei Articolul 209 în care erau înșiruite la un loc infracțiunile cele mai generale, de la agitație și uneltire contra ordinii sociale, la propagandă dușmănoasă, constituirea de organizații antipartinice, sau ponegrirea orînduirii socialiste, nu mai puțin dușmănoasă acțiunea omisiunii de denunț. Sînt cîteva exemple concludente, unul a primit o pedeapsă de 5 ani pentru că își botezase cîinele Stalin, dorind să se apere condamnatul a precizat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
organele de Securitate aveau ca temei Articolul 209 în care erau înșiruite la un loc infracțiunile cele mai generale, de la agitație și uneltire contra ordinii sociale, la propagandă dușmănoasă, constituirea de organizații antipartinice, sau ponegrirea orînduirii socialiste, nu mai puțin dușmănoasă acțiunea omisiunii de denunț. Sînt cîteva exemple concludente, unul a primit o pedeapsă de 5 ani pentru că își botezase cîinele Stalin, dorind să se apere condamnatul a precizat că mai avea un cîine pe care îl chema Hitler s-ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
de a reactualiza Încă o dată romanul, deși mi se șoptea că e o cale imposibilă, atunci, comandamentele aspre ale partidului și cenzurii cereau ca orice roman să conțină elemente ale „noii structuri”, partidul, activistul, muncitorul luminat sau intelectualul laș și dușmănos! Și, după cum se știe, cu primul meu roman am aplicat chiar „rețeta lor”, un roman de uzină, un activist „luminat” și un țăran sărac, apt de a fi „ajutat și lămurit” de partid. Numai că țăranul meu, Cupșa, s-a
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
curente, postură În care și-a cheltuit primul deceniu al carierei În România și care i-a adus nu numai notorietate, dar l-a situat pe unul dintre puținele locuri și extrem de prestigioase ale cuiva care luptă cu un sistem dușmănos, a-cultural, și pregătește talente, dar și un curent de idei, pentru revenirea la formele tradiționale moderne și la criteriile reale ale valorii În artă. Deși foarte tânăr, el Îi uimea pe critici literari mai În vârstă prin erudiție, finețe
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Sovietice, dar „cadrul” în care se mișcă azi este vetust, ferit parcă de schimbările dinamice ale lumii contemporane... O ascult, îi dau dreptate, dar nu comentez, pentru că reflecțiile mele sunt încărcate - vorba lui Corinne, doar aparent glumind - de o „subiectivitate dușmănoasă”. Ajungem la pod. Un grup de tineri - fete și băieți - cam dezabuzați, fumând. Ne cer bani. Nu le dăm nimic și, surprinzător, ne lasă în pace. Probabil s-au obișnuit să fie refuzați, iar speranța că alți turiști - podul e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
subliniem: indiferent! - că au căzut sub mâna zbirilor lui Dej, Stoica, Pauker și ceilalți sau nu, au fost obstacolul cel mai clar, mai eficient, în calea rusificării României, deoarece ei reprezentau Spiritul acestui pământ, spiritul european, grecesc, în contradicție flagrantă, „dușmănoasă”, cum o declarau ocupanții și slugile lor, cu așa-zisul materialism istoric, pânză murdară și zdrențuită sub care se ascundea pofta unui imperiu roșu barbar, nesatisfăcut doar de a ocupa și spolia, având ambiția - precum nazismul, cu câțiva ani mai
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
noi, artiștii, literații, „elita națiunii”. (În vara lui 2003, un cuplu de cercetători au descoperit în arhivele comitetului central stenograma ședinței conducerii de partid, în frunte cu Ceaușescu, care discută și hotărăște „abaterea mea de la principiile partidului și atitudinea mea dușmănoasă în străinătate față de hotărârile acestuia”*, drept care Breban Nicolae este exclus din comitetul central, din partid și din Biroul U. Scriitorilor. Ce m-a uimit cu adevărat și m-a umplut de amărăciune a fost nu excluderea mea din partidul ce
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
grosolan ilustrativ al directivelor de partid. Ani de zile, peste un deceniu, până la „țărmul anilor șaizeci”, nu numai prozatorii români de formație citadină, dar și cei străini erau persiflați de critica română, dacă nu chiar tratați de-a dreptul ca „dușmănoși, înfeudați marelui capital!”. Și nu o făceau numai inși ca Novicov, Șelmaru, Vitner eiusdem farinae, ci chiar școlați ca P. Dumitriu, ce strâmba din nas la Joyce, îndeplinind desigur, excesiv de obedient, o „comandă de partid”, dar exprimând și o pulsiune
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]