2,118 matches
-
Marea Ducesă Olga Nikolaevna a Rusiei ("Olga Nikolaevna Romanova") (; 15 noiembrie 1895 - 17 iulie 1918) a fost cea mai mare fiică a ultimului autocrat al Rusiei, împăratul Nicolae al II-lea al Rusiei și a soției lui Alexandra Feodorovna (Alix de Hesse
Marea Ducesă Olga Nicolaevna a Rusiei () [Corola-website/Science/315993_a_317322]
-
a făcut o criză nervoasă, după aceea ocupându-se de treburile administrative ale spitalului. Asasinarea Olgăi a dus la canonizarea ei de către Biserica Ortodoxă Rusă. Deși a existat o femeie pe nume Marga Boodts care a susținut că este Marea Ducesă Olga, cererea ei n-a fost luată în serios. Istoricii cred că Olga a fost asasinată împreună cu familia ei la Ekaterinburg. Rămășițele ei au fost identificate prin testul ADN și îngropate în timpul unei ceremonii funerare în 1998 la Catedrala Sfinții
Marea Ducesă Olga Nicolaevna a Rusiei () [Corola-website/Science/315993_a_317322]
-
la Ekaterinburg. Rămășițele ei au fost identificate prin testul ADN și îngropate în timpul unei ceremonii funerare în 1998 la Catedrala Sfinții Petru și Pavel din Sankt Petersburg, alături de cele ale părinților și a două dintre surori. Frații Olgăi erau Marea Ducesă Tatiana, Maria, Anastasia și Țareviciul Alexei al Rusiei. Titlul rus al Mariei (Velikaya Knyazna Великая Княжна) se traduce prin "Mare Prințesă" și însemna că, Olga ca "Alteță Imperială" era mai înaltă în rang față de prințesele din Europa care erau "Altețe
Marea Ducesă Olga Nicolaevna a Rusiei () [Corola-website/Science/315993_a_317322]
-
bine însă nu e ușor deoarece doica s-a enervat fără a avea un motiv. Totuși, Ersberg, una dintre servitoare, i-a spus nepoatei sale că uneori servitorii aveau motive bune pentru a fi în conflict cu Olga deoarece Marea Ducesă era răsfățată, capricioasă și leneșă. Trei ani mai târziu, Alexandra a învinovățit-o pe Olga care avea 16 ani și stătea lângă fratele ei de 7 ani, pentru că nu l-a putut controla pe Țareviciul Alexei în timpul unei cine de
Marea Ducesă Olga Nicolaevna a Rusiei () [Corola-website/Science/315993_a_317322]
-
sculpturii David a lui Michelangelo tăiate dintr-un ziar, ca un cadou pentru ziua numelui ei la 11 iulie 1911. "Olga a râs mult și tare", a scris indignată sora sa Tatiana în vârstă de paisprezece ani mătușii sale Marii Ducese Olga Alexandrovna. "Și niciunul din ofițerii nu a mărturisit că el a făcut o astfel de porcărie." În timp ce adolescenta Olga se bucura de flirturi nevinovate, societatea bârfea despre viitoarea ei căsătorie. În noiembrie 1911 a avut loc un bal costumat
Marea Ducesă Olga Nicolaevna a Rusiei () [Corola-website/Science/315993_a_317322]
-
1918 a avut loc masacrul din pivnița Casei Ipatiev când întreaga familie imperială a fost asasinată. După asasinat, câțiva oameni au pretins că sunt membri supraviețuitori ai familiei Romanov. O femeie pe nume Marga Boodts a pretins că este Marea Ducesă Olga. Boodts a trăit într-o vilă la Lake Como în Italia și s-a spus că este susținută de fostul kaiser Wilhelm al II-lea și de Papă. Prințul Sigismund al Prusiei, fiul surorii Țarinei Alexandra, Irene, a spus
Marea Ducesă Olga Nicolaevna a Rusiei () [Corola-website/Science/315993_a_317322]
-
Marea Ducesă Tatiana Nikolaevna a Rusiei ("Tatiana Nikolaevna Romanova") (), (10 iunie (S.N.) 1897 - 17 iulie 1918), a fost a doua fiică a a ultimului autocrat al Rusiei, împăratul Nicolae al II-lea al Rusiei și a soției lui Alexandra Feodorovna (Alix de
Marea Ducesă Tatiana Nicolaevna a Rusiei () [Corola-website/Science/315994_a_317323]
-
Hesse). S-a născut la Peterhof, Sankt Petersburg. Tatiana a fost descrisă ca fiind înaltă și subțire, cu păr castaniu și ochi de un albastru-gri închis, rafinată, elegantă. era considerată de mulși curteni cea mai frumoasă dintre cele patru Mari Ducese. Dintre toate surorile, Tatiana seamănă cel mai mult cu mama sa. Titlul rus al Mariei (Velikaya Knyazna Великая Княжна) se traduce prin "Mare Prințesă" și însemna că, Tatiana ca "Alteță Imperială" era mai înaltă în rang față de prințesele din Europa
Marea Ducesă Tatiana Nicolaevna a Rusiei () [Corola-website/Science/315994_a_317323]
-
numele de "Marea pereche" în timp ce surorilor mai mici, Maria și Anastasia li se spunea "Mica pereche". Potrivit unei însemnări într-un jurnal din 29 mai 1897 a unui văr îndepărtat al tatălui ei, Marele Duce Constantin Constantinovici al Rusiei, Marea Ducesă a primit numele "Tatiana" ca omagiu al eroinei lui Pușkin din romanul în versuri "Eugene Onegin". Tatălui ei i-a plăcut ideea de a avea fiice cu numele Olga sau Tatiana, ca surorile din faimosul poem. La fel ca cele
Marea Ducesă Tatiana Nicolaevna a Rusiei () [Corola-website/Science/315994_a_317323]
-
a fost promovat la rang de căpitan și a primit comanda fregatei "Ulise" cu care a vizitat diferite porturi de-a lungul Golfului Finlandei. O altă influență importantă în educația lui a avut-o încurajarea și îmdrumarea mătușii lui, Marea Ducesă Elena Pavlovna. Elena i-a extins gustul pentru literatură și muzică și l-a pus la curent cu ultimele idei științifice. Ea era binecunoscută pentru punctele sale de vedere liberale și a avut o puternică influență asupra opțiunilor politice ale
Marele Duce Constantin Nicolaevici al Rusiei () [Corola-website/Science/315989_a_317318]
-
politice ale nepotului său. Constantin a debutat în viața publică luând sub patronajul său Societatea de geografie a Rusiei imperiale. Această societate era subordonată ministerului de interne, unde se strânsese un număr mare de funcționari liberali. Sora lui Constantin, Marea Ducesă Olga, s-a căsătorit cu Regele Carol de Württemberg (mai târziu rege sub numele de Carol I) în 1846. Marele Duce a însoțit cuplul la Stuttgart apoi a continuat călătoria la Altenburg. La curtea Saxa-Altenburg i s-a prezentat prințesa
Marele Duce Constantin Nicolaevici al Rusiei () [Corola-website/Science/315989_a_317318]
-
19 ani iar Alexandra era mai tânără cu trei ani; după logodnă au așteptat doi ani înainte ca să se căsătorească. La 12 octombrie 1847 Alexandra a ajuns în Rusia. În februarie s-a convertit la ortodoxism luând numele de Marea Ducesă Alexandra Iosifovna. Șase luni mai târziu, la 11 septembrie 1848 s-au căsătorit la Palatul de iarnă. Pentru primii cinci ani ai căsătoriei, au fost devotați unul altuia și au avut o căsnicie fericită. Cuplul a locuit în cele mai
Marele Duce Constantin Nicolaevici al Rusiei () [Corola-website/Science/315989_a_317318]
-
să poată interveni cineva . Constantin a murit la Pavlovsk la 13/25 ianuarie 1892. Înainte să moară, soția lui le-a invitat pe Kuznețova și pe cele două fiice să-l vadă pentru ultima dată. Constantin și soția lui Marea Ducesă Alexandra Iosifovna au avut șase copii: Constantin a avut cinci copii nelegitimi cu amanta sa Anna Kuznețova (1847-1922); ei au purtat numele de Kniazev:
Marele Duce Constantin Nicolaevici al Rusiei () [Corola-website/Science/315989_a_317318]
-
lângă râul Dee, loc unde mai demult opreau navele care transportau brânză Cheshire către Londra. Se spune că aici se aflau cele mai fericite pisici din Marea Britanie și păreau că rânjesc. Alice îl întâlnește pe motan prima dată în bucătăria Ducesei, iar mai apoi afară pe una dintre crengile unui copac, apărând și dispărând. Acesta discută cu Alice într-o manieră amuzantă dar și vexantă. Uneori motanul ridică probleme filosofice care o enervează sau o nedumeresc pe Alice. Totuși, se pare
Motanul Cheshire () [Corola-website/Science/318958_a_320287]
-
-lea de Monaco cu Marie Juliette Louvet. , membru al unei ramurii a unei dintre cele mai renumite familii ducale din Franța, nobili din secolul al XII-lea, duci din 1780, un descendent al favoritei reginei Maria Antoaneta, Yolande de Polatron, ducesă de Polignac), el și-a schimbat numele și blazonul în cele ale Casei Grimaldi, cu o zi înainte de nuntă. A devenit supus al Prințului de Monaco la 29 februarie 1920. Începând cu ziua când a avut loc căsătoria religioasă curtea
Pierre de Polignac () [Corola-website/Science/332991_a_334320]
-
(11 august 1730, Philippsthal - 7 septembrie 1801, Meiningen), a fost ducesă și regentă din 1763 până în 1782 de Saxa-Meiningen. Charlotte Amalie a fost fiica landgrafului Karl I de Hesse-Philippsthal și a soției acestuia, Prințesa Christina de Saxa-Eisenach. În 1750, când ea avea 20 de ani, s-a căsătorit cu ducele în
Charlotte Amalie de Hesse-Philippsthal () [Corola-website/Science/333017_a_334346]
-
Frederica Wilhelmina de Hesse-Kassel (6 septembrie 1804 - 1 ianuarie 1888) a fost fiica lui Wilhelm al II-lea, Elector de Hesse și a Prințesei Augusta a Prusiei. Prin căsătoria cu Bernhard al II-lea, Duce de Saxa-Meiningen ea a devenit ducesă consort de Saxa-Meiningen. Marie Frederica a fost unul dintre cei șase copii născuți ai lui Wilhelm al II-lea, Elector de Hesse și ai primei soții, Prințesa Augusta a Prusiei. Totuși singurul ei frate care a supraviețuit vârstei de cinci
Marie Fredericka de Hesse-Kassel () [Corola-website/Science/333021_a_334350]
-
referirile la „moldovean” și „valah”, precum și variantele vechi folosite înaintea să de intelectualul Gheorghe Asachi; istoricul Nicolae Iorga a afirmat că Kogălniceanu a jucat un rol în popularizarea acestor denumiri ca fiind cele standard. Kogălniceanu a făcut cunoștință cu Frederica, Ducesa de Cumberland, si a devenit prieten apropiat al fiului ei George al V-lea de Hanovra, viitorul conducător al Hanovrei. Inițial găzduit de o comunitate a hughenoților din diaspora, a fost mai tarziu invitatul unui pastor calvin pe nume Jonas
Mihail Kogălniceanu () [Corola-website/Science/297269_a_298598]
-
să își imagineze aspectul castelului înainte de amplasarea altor construcții între turnuri. "Interiorul castelului" - succesiunea de construcții ridicate în perioade diferite poate fi admirată din curtea interioară. Pe partea stângă se află: "clădirea Nemours", construită în 1545 de către Charlotte de Orleans, Ducesa de Genevois-Nemours; "Vechea Clădire", ce datează din vremea Contesei de Geneva, secolul al XIV-lea; "Noua Clădire, ridicată în 1571, încheie șirul construcțiilor de pe stânga. Pe dreapta se afla: "Turnul și Clădirea Perrier", realizate în 1445 de "Amedee VIII, primul
Annecy () [Corola-website/Science/297710_a_299039]
-
reziste unui asediu, castelul nu a mai întrunit condițiile unei locuințe și astfel Ducele Emmanuel Philibert a decis - influențat și de constanta presiune a francezilor - să își mute reședința la Torino. Castelul a rămas doar un centru administrativ până când Christine, Ducesa de Savoia, a readus curtea regală aici, în 1640. În 1786 Victor Amadeus III a adăugat castelului o Aripă Regală. În timpul domniei lui Napoleon, ""Aile du Midi"" (Aripa de Sud) a fost reconstruită și redecorată pentru a găzdui prefectura departamentului
Chambéry () [Corola-website/Science/297713_a_299042]
-
vreme în locul acestora va fi folosit un arbore întreg. Conform documentelor, în 1605 la Strasbourg a fost înălțat primul pom de Craciun, într-o piață publică. Nu avea încă lumânări și era împodobit cu mere roșii. In 1611, la Breslau, ducesa Dorothea Sybille von Schlesien împodobește primul brad așa cum îl cunoaștem noi astăzi. După 1878, decorațiunile (globurile) de Crăciun din sticlă argintată de Turingia au tot mai mult succes, așa că această tradiție pur germană va cuceri întraga lume, fiind adoptată pretutindeni
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
de Machaut și Jean Froissart și, mai ales, prin epopea alegorică ""Le Roman de la Rose"" de Guillaume de Lorris și Jean de Meung, pe care Chaucer îl traduce în limba engleză. Prima operă mai importantă din această perioadă este "Cartea ducesei" (""The Book of the Duchesse"", 1369), o elegie concepută în cadrul unei viziuni alegorice cu prilejul morții lui Blanche, soția lui John of Gaunt. Opera literară a lui Chaucer din anii 1372-1385 este strâns legată de însușirea concepției umaniste și a
Geoffrey Chaucer () [Corola-website/Science/298321_a_299650]
-
Boala a influențat starea fizică și psihică a pictorului, care se reflectă în arta lui: aceasta câștigă în forță interioară și devine expresivă, răpitoare. Abia acum se naște adevăratul geniu al lui Goya. În anul 1795, Goya o cunoaște pe Ducesa de Alba. Frumoasa doamnă, care rămăsese văduvă, îl invită la reședința ei din Andaluzia, la Sanlácar, situată în apropiere de Cadiz. Ducesa se dovedește totuși inconstantă în sentimente, și idila nu durează mult. Creațiile lui Goya din această perioadă dovedesc
Francisco de Goya () [Corola-website/Science/298333_a_299662]
-
expresivă, răpitoare. Abia acum se naște adevăratul geniu al lui Goya. În anul 1795, Goya o cunoaște pe Ducesa de Alba. Frumoasa doamnă, care rămăsese văduvă, îl invită la reședința ei din Andaluzia, la Sanlácar, situată în apropiere de Cadiz. Ducesa se dovedește totuși inconstantă în sentimente, și idila nu durează mult. Creațiile lui Goya din această perioadă dovedesc un ascuțit spirit critic până la malițiozitate, cu penelul său își va bate joc de toată lumea, chiar și de persoanele regale. O dovadă
Francisco de Goya () [Corola-website/Science/298333_a_299662]
-
tabloul cu "Maja dezbrăcată". Șiretlicul a fost descoperit și în anul 1813 Inchiziția confiscă ambele tablouri. Identitatea persoanei pictate a fost înconjurată de o aură de legende, multă vreme s-a spus că artistului i-a servit de model chiar Ducesa de Alba, modificând evident fizionomia, frumosul cap al femeii dând impresia că a fost lipit de trup, ca și cum Goya ar fi pictat trupul iubitei în așa fel, încât să nu poată fi recunoscut de alți ochi. Probabil lui Goya i-
Francisco de Goya () [Corola-website/Science/298333_a_299662]