1,192 matches
-
de prin târguri”. Miile de documente din Arhivele Statului Iași referitoare la acte de proprietate dovedesc că în principalele centre urbane ale Moldovei și, în special, la Iași, bunurile imobiliare, inclusiv și îndeosebi parcelele de teren din moșiile orașelor și „dughenile” erau angrenate la mijlocul veacului trecut într-o mare măsură în circulația mărfurilor. Așadar, aveau loc transferuri masive de proprietăți și posesiuni de la o categorie socială, adesea boieri și mănăstiri, către alta - negustori și meșteșugari înstăriți. În orașe, ierarhia socială începea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
înregistreze pe toți. Fuga le crea însă o existență precară; de aceea țăranii foloseau un procedeu prin care reușeau să escamoteze prevederile restrictive ale strămutării, forțând într-o oarecare măsură lucrurile. Și anume, ei cumpărau în prealabil locuri și construiau dugheni în orașe, rămânând să plătească birul la satele de unde plecaseră până ce erau înscriși în oraș la prima catagrafie. Pe această cale au reușit să obțină strămutarea în 1852 și 1857 în orașe numeroși țărani din ținuturile Neamț, Tecuci, Putna, Covurlui
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
De cele mai multe ori, o dată strămutați în orașele zise libere, clăcașii deveneau „liberi de clacă”, dar situația lor nu se îmbunătățea potrivit năzuințelor lor. Numai puțini dintre ei ajungeau meșteșugari și negustori și mai puțini proprietari sau posesori de ateliere și „dugheni”, și anume cei mai înstăriți, majoritatea celorlalți intrau în rândul birnicilor. Între 1832 și 1838, dintre țăranii strămutați în Iași, 358 de familii au pătruns în rândul birnicilor și numai 23 între negustori și meșteri. La Bacău, între 1888 și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
despărțirea a III-a a orașului Iași între 1845-1851: 2 erau păzitori, 3 fanaragii, 4 sacagii, 2 cotigari, 2 ciocli, 9 chelari, 11 vizitii, 1 portar, 21 rândași, 2 argați, 1 slujitor la spital, 1 grădinar și 2 „slujind la dugheni”. Îndeletnicirile lor în orașe au fost determinate de lipsa unei industrii ajunsă la acel stadiu de dezvoltare în care absorbirea brațelor de muncă imigrate din mediul sătesc devine una din condițiile dezvoltării ei. În aceste împrejurări, puțini dintre țăranii imigrați
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cu brațele din loc în loc. Trecerea meșterilor de la o treaptă la alta, sau de la starea de meșter la cea de calfă și invers, este un fenomen frecvent, cauzat de schimbările care se produc în starea materială a meșteșugarului. Meșterii cu dugheni „scăpătați” sunt reînregistrați de către Visterie la calfe, adică la meșteșugari fără dugheni, iar calfele înstărite obțin patente. Aceste prefaceri, transformări în starea materială și socială a meșteșugarilor, care demonstrează progresele pe care le-au făcut relațiile de producție capitaliste în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sau de la starea de meșter la cea de calfă și invers, este un fenomen frecvent, cauzat de schimbările care se produc în starea materială a meșteșugarului. Meșterii cu dugheni „scăpătați” sunt reînregistrați de către Visterie la calfe, adică la meșteșugari fără dugheni, iar calfele înstărite obțin patente. Aceste prefaceri, transformări în starea materială și socială a meșteșugarilor, care demonstrează progresele pe care le-au făcut relațiile de producție capitaliste în orașe, n-au fost de natură să schimbe în mod substanțial raportul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de evrei, din care numai 25 erau de starea I-a și 49 de a II-a. Dintr-o altă catagrafie de la jumătatea veacului, neterminată, cuprinzând 638 capi de familie evrei din Botoșani, rezultă că 407 familii nu aveau nici dugheni, nici case proprii. Bărbații practicau peste 70 de îndeletniciri, de la croitori de haine femeiești și țărănești, până la „negustori din picioare” (fără dugheni), slugi și cerșetori. În despărțirea a II-a din Iași la 1860 se aflau 159 de negustori sudiți
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
jumătatea veacului, neterminată, cuprinzând 638 capi de familie evrei din Botoșani, rezultă că 407 familii nu aveau nici dugheni, nici case proprii. Bărbații practicau peste 70 de îndeletniciri, de la croitori de haine femeiești și țărănești, până la „negustori din picioare” (fără dugheni), slugi și cerșetori. În despărțirea a II-a din Iași la 1860 se aflau 159 de negustori sudiți, din care numai 29 erau de starea I-a și 22 de-a II-a, restul fiind de starea a III-a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
incluși slujbașii și boierii. Deși numărul acestora din urmă era relativ mic (3.323 în 1858) ei mai jucau în orașe nu numai un rol social-politic important, ci și unul economic. În Iași, la 1852, din cei 9 proprietari de dugheni de clasa I-a numai doi erau negustori, restul - toți boieri. Dintre ei, logofătul D. Cantacuzino avea 10 dugheni (plus alte 8 de clasa a II-a), Lascar Cantacuzino - 10 dugheni, postelnicul Grigore Codreanu - 8 dugheni ș. a. Din cei 82
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în orașe nu numai un rol social-politic important, ci și unul economic. În Iași, la 1852, din cei 9 proprietari de dugheni de clasa I-a numai doi erau negustori, restul - toți boieri. Dintre ei, logofătul D. Cantacuzino avea 10 dugheni (plus alte 8 de clasa a II-a), Lascar Cantacuzino - 10 dugheni, postelnicul Grigore Codreanu - 8 dugheni ș. a. Din cei 82 de proprietari de dugheni de clasa a II-a, aproximativ jumătate erau boieri. La 1841, mănăstirile din Iași posedau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
În Iași, la 1852, din cei 9 proprietari de dugheni de clasa I-a numai doi erau negustori, restul - toți boieri. Dintre ei, logofătul D. Cantacuzino avea 10 dugheni (plus alte 8 de clasa a II-a), Lascar Cantacuzino - 10 dugheni, postelnicul Grigore Codreanu - 8 dugheni ș. a. Din cei 82 de proprietari de dugheni de clasa a II-a, aproximativ jumătate erau boieri. La 1841, mănăstirile din Iași posedau în capitală 157 de dugheni și locuri, iar Mitropolia avea în 1852
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cei 9 proprietari de dugheni de clasa I-a numai doi erau negustori, restul - toți boieri. Dintre ei, logofătul D. Cantacuzino avea 10 dugheni (plus alte 8 de clasa a II-a), Lascar Cantacuzino - 10 dugheni, postelnicul Grigore Codreanu - 8 dugheni ș. a. Din cei 82 de proprietari de dugheni de clasa a II-a, aproximativ jumătate erau boieri. La 1841, mănăstirile din Iași posedau în capitală 157 de dugheni și locuri, iar Mitropolia avea în 1852 nouă dugheni de clasa I-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a numai doi erau negustori, restul - toți boieri. Dintre ei, logofătul D. Cantacuzino avea 10 dugheni (plus alte 8 de clasa a II-a), Lascar Cantacuzino - 10 dugheni, postelnicul Grigore Codreanu - 8 dugheni ș. a. Din cei 82 de proprietari de dugheni de clasa a II-a, aproximativ jumătate erau boieri. La 1841, mănăstirile din Iași posedau în capitală 157 de dugheni și locuri, iar Mitropolia avea în 1852 nouă dugheni de clasa I-a. Este însă neîndoielnic că, în acea epocă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
clasa a II-a), Lascar Cantacuzino - 10 dugheni, postelnicul Grigore Codreanu - 8 dugheni ș. a. Din cei 82 de proprietari de dugheni de clasa a II-a, aproximativ jumătate erau boieri. La 1841, mănăstirile din Iași posedau în capitală 157 de dugheni și locuri, iar Mitropolia avea în 1852 nouă dugheni de clasa I-a. Este însă neîndoielnic că, în acea epocă, marii boieri proprietari de prăvălii își aveau mai toate prăvăliile arendate, și, mai devreme sau mai târziu, arendașii deveneau și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Grigore Codreanu - 8 dugheni ș. a. Din cei 82 de proprietari de dugheni de clasa a II-a, aproximativ jumătate erau boieri. La 1841, mănăstirile din Iași posedau în capitală 157 de dugheni și locuri, iar Mitropolia avea în 1852 nouă dugheni de clasa I-a. Este însă neîndoielnic că, în acea epocă, marii boieri proprietari de prăvălii își aveau mai toate prăvăliile arendate, și, mai devreme sau mai târziu, arendașii deveneau și proprietari. Până atunci însă, o bună parte din profit
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
remarcă: "Aspectul general al Bucureștilor este singular. Acest oraș, care nu este foarte vechi, a fost construit fără ordine și nimic n-ar fi mai greu decît să-i trasezi cu exactitate, planul. Bucureștii reprezintă o confuzie stranie de căsuțe, dughene, case boierești care n-ar urîți deloc frumoasele cartiere ale Parisului. [...] În București nu sînt monumente. Este imposibil să numești astfel numeroasele biserici, pe care superstiția și remușcările, mai mult decît mila, le-au întemeiat în secolul trecut. Statui informe
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
parcă prin Țucu Parhon, ajung la Teatrul Popular din Focșani (în frumoasa sală Pastia), să montez o excelentă piesă a lui DRP: Ca frunza dudului din rai. Lucrez cu plăcere, fiindcă aveam în distribuție cel puțin trei actori excepționali: Valeria Dugheană, Paula Grosu și Sile Onesciuc. Cu prima, recunosc rușinat, am avut o relație meta-teatrală. Din păcate nu mai este-n viață, deci nu comit o indiscreție, dezvăluind natura erotizată a prieteniei noastre... (mai ales că-n perioada aceea eram în
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
curiozitate față de oameni și de lucruri, ce depășește atît interesele, cît și barierele prejudecăților. în „Proză”, Bacovia e, în egală măsură, sarcastic și compătimitor: „Plouă.../ Pe-un tîrg mizerabil/ De glod și coceni/ Pe-un tîrg jidovit/ Și plin de dugheni”. Poemul său se bazează pe - cum s-ar zice - „impresii de la fața locului”. E posibil totuși ca ideea de „jidovire” să aibă în ea și anumite reminiscențe de la cursul de economie politică predat, la Facultatea de Drept din Iași, de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ale „neantului absolut”), „vine întunericul”. Aș putea zice, așadar, că Bacovia a simțit corect pînă în ultima clipă. Ori de cîte ori sînt supărat pe orașul în care trăiesc, prima dintre insultele care-mi vin pe limbă e „lume de dugheni”! Am învățat-o de la Bacovia: „Aici, prozaici pămînteni,/ Pe drumuri [amorul - n. m.] a murit,/ De zurnetul de bani înăbușit,/ în lumea asta de dugheni” („Proză”, Amorul hidos ca un satir). „Dugheni” apare și în celălalt poem omonim: „Plouă.../ Pe-
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
orașul în care trăiesc, prima dintre insultele care-mi vin pe limbă e „lume de dugheni”! Am învățat-o de la Bacovia: „Aici, prozaici pămînteni,/ Pe drumuri [amorul - n. m.] a murit,/ De zurnetul de bani înăbușit,/ în lumea asta de dugheni” („Proză”, Amorul hidos ca un satir). „Dugheni” apare și în celălalt poem omonim: „Plouă.../ Pe-un tîrg mizerabil/ De glod și coceni/ Pe-un tîrg jidovit/ Și plin de dugheni”. („Proză”. Plouă...). De ce mi se pare expresiv? Pentru că, și într-
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
care-mi vin pe limbă e „lume de dugheni”! Am învățat-o de la Bacovia: „Aici, prozaici pămînteni,/ Pe drumuri [amorul - n. m.] a murit,/ De zurnetul de bani înăbușit,/ în lumea asta de dugheni” („Proză”, Amorul hidos ca un satir). „Dugheni” apare și în celălalt poem omonim: „Plouă.../ Pe-un tîrg mizerabil/ De glod și coceni/ Pe-un tîrg jidovit/ Și plin de dugheni”. („Proză”. Plouă...). De ce mi se pare expresiv? Pentru că, și într-un poem și în celălalt, dicția pe
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
murit,/ De zurnetul de bani înăbușit,/ în lumea asta de dugheni” („Proză”, Amorul hidos ca un satir). „Dugheni” apare și în celălalt poem omonim: „Plouă.../ Pe-un tîrg mizerabil/ De glod și coceni/ Pe-un tîrg jidovit/ Și plin de dugheni”. („Proză”. Plouă...). De ce mi se pare expresiv? Pentru că, și într-un poem și în celălalt, dicția pe care i-o imprimă autorul e cea sarcastică. „Dugheană” este, într-adevăr, un cuvînt de proză. L-au folosit mai mult scriitorii în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
un tîrg mizerabil/ De glod și coceni/ Pe-un tîrg jidovit/ Și plin de dugheni”. („Proză”. Plouă...). De ce mi se pare expresiv? Pentru că, și într-un poem și în celălalt, dicția pe care i-o imprimă autorul e cea sarcastică. „Dugheană” este, într-adevăr, un cuvînt de proză. L-au folosit mai mult scriitorii în acest gen, de la Varlaam și Nicolae Costin la A. Vlahuță. în poezie, înainte de Bacovia, l-a întrebuințat, din cîte știu, doar Ioan Budai Deleanu. Cele două
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de la Varlaam și Nicolae Costin la A. Vlahuță. în poezie, înainte de Bacovia, l-a întrebuințat, din cîte știu, doar Ioan Budai Deleanu. Cele două poeme intitulate „Proză” au apărut în 1927. Or, în deceniul al treilea al secolului XX, cuvîntul „dugheană” (d. tc. dükkîn) era un arhaism, iar tipul de comerț pe care îl denumește era anacronic. Dugheana e magazinul evului mediu și al Orientului. O lume de dugheni e o lume bazar. Provocat de alte motive, disprețul poetului se întîlnește
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
știu, doar Ioan Budai Deleanu. Cele două poeme intitulate „Proză” au apărut în 1927. Or, în deceniul al treilea al secolului XX, cuvîntul „dugheană” (d. tc. dükkîn) era un arhaism, iar tipul de comerț pe care îl denumește era anacronic. Dugheana e magazinul evului mediu și al Orientului. O lume de dugheni e o lume bazar. Provocat de alte motive, disprețul poetului se întîlnește cu disprețul omului modern pentru forme economice depășite. Chiar dacă nu i exprimată direct, comparația există, e inclusă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]