1,151 matches
-
la fel, ho theòs Abraàm kaì Isaàk kaì IakÀb, ho theòs tÄÎn patérÄn hQmÄÎn, „Dumnezeul lui Abraham, al lui Isaac și al lui Iacob, Dumnezeul părinților noștri”, în Fapte 3,13. 3.2.1.1.2. tò thežon/ hQ theótQs: „dumnezeirea” (toate traducerile românești); „divinus” (Fp 17,29), „divinitas” (Col 2,9) (Vg); „la divinité” (BJ); „the Deity” (Fp 17,29), „deity” (Col 2,9) (RSV). Primul dintre aceste nume abstracte este un adjectiv substantivat de la thežos, a, on, „dumnezeiesc”. Apare
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
de-al doilea îi este sinonim: e substantiv feminin de declinarea a treia și se întâlnește o singură dată în Cartea Înțelepciunii, 18,9: „În ascuns copiii evlavioși ai celor drepți aduceau jertfe și statorniceau toți într-un gând legământul dumnezeirii” (tò tQÎs theótQtos nómon)... În Noul Testament, primul apare doar în Fp 17,29, în cuvintele adresate de Apostolul Pavel atenienilor: „... nu trebuie să socotim că dumnezeirea (tò thežon) este asemenea aurului sau argintului...” și al doilea în Col 2,9
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
copiii evlavioși ai celor drepți aduceau jertfe și statorniceau toți într-un gând legământul dumnezeirii” (tò tQÎs theótQtos nómon)... În Noul Testament, primul apare doar în Fp 17,29, în cuvintele adresate de Apostolul Pavel atenienilor: „... nu trebuie să socotim că dumnezeirea (tò thežon) este asemenea aurului sau argintului...” și al doilea în Col 2,9: „În El șHristosț locuiește toată plinătatea dumnezeirii (pan tò plerÄma tQÎs theótQtos)”. Aceste texte manifestă o puternică influență greacă: atât Cartea Înțelepciunii, cât și discursul și
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
primul apare doar în Fp 17,29, în cuvintele adresate de Apostolul Pavel atenienilor: „... nu trebuie să socotim că dumnezeirea (tò thežon) este asemenea aurului sau argintului...” și al doilea în Col 2,9: „În El șHristosț locuiește toată plinătatea dumnezeirii (pan tò plerÄma tQÎs theótQtos)”. Aceste texte manifestă o puternică influență greacă: atât Cartea Înțelepciunii, cât și discursul și scrisoarea lui Pavel se adresau unui public de cultură grecească. 3.2.1.1.3. (ho) kýrios: „Domnul” (toate traducerile românești
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
gQÎs... (Mt 11,25b): „...Te preamăresc Tata, Stăpâne al cerului și al pământului”... (t.n.) Dar, în majoritatea cazurilor, acest nume, în sens de YHWH, îi este dat lui Isus, în special după înviere, ca o expresie a credinței în dumnezeirea lui244. Interdicția de vocabular din iudaismul post-exilic cu privire la numele YHWH a dus la înlocuirea lui nu numai cu ’A:Än"y/ Kýrios, dar și cu metonimii precum „numele”, „slavă”, „puterea”, „mărirea”, „cerul”, sau epitete de tipul „Cel binecuvântat”, si aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
al pământului” (Mt 11, 25); ho pater mou, „Tatăl meu”; însă, cel mai adesea, pur și simplu ho pater; ucenicii sunt îndemnați să i se adreseze și ei cu Páter hQmÄÎn, „Tatăl nostru”. Cand, în Evanghelia după Ioan, Isus își afirmă dumnezeirea, el folosește acest nume: EgÄî kaiÙ ho patgr hén esmén, „Eu și Tatăl una suntem” (În 10,30); en emoì ho pater kagÄî en tÄÎi patrí, „Tatăl este în mine și eu în Tatăl” (În 10, 39); ho heÄrakÄîs emè
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
tò pne¤mă to¤ hyio¤ eis tàs kardías hQmÄÎn krăzon: abba ho pater (Gal 4,6): „Și pentru că sunteți fii, Dumnezeu ne-a trimes în inima Duhul Fiului Său, care strigă: Avva, adică Tata!” (C) În bibliile ortodoxe, respectul pentru dumnezeire îi determină pe traducători să evite prea marea familiaritate pe care o implică apelativul „Tata”. În afară de rugăciunea „Tatăl nostru”, unde adjectivul posesiv cheamă articolul hotărât, iar pluralul „nostru” atenuează și el senzația de prea mare cutezanța, „Părinte” este termenul și pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
aceea, înfăptuitorul ei nu poate fi decât Dumnezeu, prin Fiul său, Isus Hristos. Semnificații de bază: cel care îl scăpa pe om de rău, de păcat și de osânda. 3.2.2. Nume hristice 3.2.2.1. Nume referitoare la dumnezeire 3.2.2.1.1. (ho) theós Îi este aplicat lui Hristos doar de patru ori în întreg Noul Testament, a patra oară fiind nume predicativ: - ho kýriós mou kaì ho theós mou („Domnul meu și Dumnezeul meu!”) exclama Toma (În
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
transferat numele personal YHWH/’A:Än"y, dar și pe acela de ’A:Än, „Stăpân”, îi este aplicat lui Hristos de prima generație de creștini mai întâi că nume predicativ, în cea mai veche mărturisire de credință care îi proclama dumnezeirea (1), ajungând apoi să-i fie rezervat cvasi-exclusiv lui (2). Iată câteva exemple (din foarte multe) aparținând celor două faze: (1) asphalÄÎs oón ginÄskétÄ pas ožkos IsraQl hóti kaì kýrion autòn kaì christòn epoíQsen ho theòs to¤ton tòn IQso
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ónoma: „Numele”. În Vechiul Testament, h"ššem / tò ónoma este rezultatul aceleiași interdicții de vocabular statornicite în iudaismul postexilic că și în cazul lui ’A:Änai/kýrios. În Noul Testament este reflexul unei obișnuințe ce interacționează cu mărturisirea de credință creștină privind dumnezeirea lui Hristos, fiindcă aici „Numele” se referă mult mai des la Hristos decât la „Dumnezeu-Tatăl”. Există doar trei locuri în care are o întrebuințare absolută: - ...katQxiÀthQsan hypèr to¤ onómatos atimasthQÎnai (Fp 5,41b): „...s-au învrednicit să sufere ocara pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ce vine” (BS, C); „qui est et qui erat et qui venturus est” (Vg); „Îl est, Îl était et Îl vient” (BJ); „who is and who was and who is to come” (RSV). Am aratat cum mărturisirea de credință privind dumnezeirea lui Isus Hristos se exprimă în Noul Testament aplicându-i-se numelui divin Kýrios. În Apocalips, acest procedeu se aplică și în privința altor nume. Expresia apare prima dată în Ap 1,4, despre Dumnezeu-Tatăl284, apoi, la 1,8, este proclamata de Isus
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
prima dată în Ap 1,4, despre Dumnezeu-Tatăl284, apoi, la 1,8, este proclamata de Isus despre sine și i se adaugă încă un nume, ho pantokrátÄr. La 4,8, 11,7 și 16,5 o întâlnim în imnuri adresate dumnezeirii în general. Semnificații de bază: existent dintotdeauna și care urmează să vină. 3.2.2.6.4. tò Alpha kaì tò Ä méga: „Alfa și omega”. Contexte: EgÀ eimi tò Alpha kaì tò Ä méga, légei kýrios ho theòs ho
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
este sfânt: „Duhul tău cel sfânt (ruaƒ qadeška, LXX: tò pne¤mă tò hágión sou) nu-l lua de la mine”, spune psalmistul (Ps 51,13). În Noul Testament, este o persoană distinctă, desi nedespărțita, de „Tatăl” și de „Fiul”, în unică dumnezeire trinitara. În Faptele Apostolilor, unde este personaj central, jucând, în maniera proprie, rolul lui Isus din Evanghelii, precum și în Apocalips, este numit cel mai adesea pur și simplu tò pne¤mă (de ex. Fp 2,4; 10,19; 11,12
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
pentru oameni. Epistola către români vorbește de vinovăția păgânilor, care ar fi trebuit să-și dea seama de existență lui Dumnezeu contemplând creația: „...cele nevăzute ale lui, de la facerea lumii se arătă minții din fapturi: și veșnică lui putere, si dumnezeirea...” (1,20 - t.n.) Iar la patru versete distanță de versetul care îl numește pe Dumnezeu ’Pl misetatter, se vorbește despre revelarea lui Dumnezeu în cuvânt: „Nu în ascuns am grăit, în vreun colț întunecat al pământului...” (Is 45,19
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
zăpadă se văd mișcându-se încet sănii, ca-n poveștile bunicilor de odinioară. Mă învârt în casă fără rost, de colo colo. Încerc să răsfoiesc o carte, dar rândurile îmi joacă pe dinaintea ochilor, fără să le percep miezul. Fereastra, ochiul dumnezeirii, mă atrage ca un magnet, iarăși și iarăși... Vreau să sparg acest „joc al ielelor”, și hotărăsc să pornesc afară, aiurea, prin nămeți, să simt „gustul” frigidei Doamne a zăpezii! Fulgii dansează grațios, feeric, din hăurile neantului până pe huma pâsloasă
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
steiurilor bazaltice. Pentru câteva clipe 437 s-a așternut o liniște, aproape nefirească, când toate necazurile, pizmuirile și grandomania, discrepanțele sociale, economice, religioase dispar topite În creuzetul emoțiilor pure, unde licărește timid sămânța de umanitate de la Începuturile creației din jocul dumnezeirii. Cu ochii dilatați și buzele tremurând, fără grai, privim hipnotizații, cei câteva mii de oameni răsăritul astrului luminii și al vieții. Mai Întâi, zorii feciorelnici se Îmbujorează ușor, apoi discret apare o primă licărire aurie, un colțișor palid, care se
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
vântul șuiera, gemea și urla În răstimpuri cu glas acum de frunze spulberate, acum de arbori zbuciumați, acum de munți cu furie zguduiți pe temeliile lor de cremene eternă... Sclipirile neîntrerupte și orbitoare de lumină frântă ale fulgerelor spintecau, laserele dumnezeirii supreme, pe linii fantastice și nemărginit de lungi, Întunecimile fioroase ale nopții Înalte... Și, Între cele patru hotare ale nesfârșitului, Întinderile oarbe tremurau cu răstimpuri scurte de Întuneric și lumină albăstruie, sub licăririle fugătoare și iuți ale focului ceresc... Fierbeau
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
după cum nu e Între VIAȚĂ și MOARTE. Intră În sfera unde nu există nici teamă de moarte, nici speranța Într-o viață de apoi, unde ești eliberat de toate greutățile vieții sau de nevoia salvării. Tu Însuți ești fărâmă a Dumnezeirii! Acum fii tu Însuți o stâncă Împotriva căreia valurile vieții izbesc În van!!! Un porumbel călător se opri Într-un pom să se odihnească o clipă, apoi Își luă zborul, În timp ce ploaia Începu să cadă... În urma lui, departe, spre soare-răsare
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
revelația autoarei În momentul În care vrea să se concentreze pe cea mai sugestivă imagine: „Da! Acum știu să aleg. Mi au plăcut, mai cu seamă, oamenii, comoara cea mai de preț, pentru că În sufletul lor se materializează și scânteia dumnezeirii, ceea ce Îi face nemuritori!” (p.618). (Prof. Mihaela Tudor, Veni, vidi,...scribi, În „Bârladul”, nr.315, 21-27 ianuarie 2010, p. 12) NEMURIREA MOGULULUI SAU ETERNA „MAMA INDIA” După ce a trezit dragonii Japoniei și Chinei și după ce a continuat „experiența asiatică
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
dar nu după fire și ființă. Potrivit lui Maxim, diferența dintre fire și ipostază se poate vedea și în cazul Sfintei Treimi, în care, „nu vedem fiind aceleași între ele firea și ipostasul, dacă cunoaștem o ființă și o fire a Dumnezeirii, existând în trei ipostasuri deosebite între ele prin proprietăți (prin ceea ce le e propriu); și trei ipostasuri în una și aceeași ființă și fire a Dumnezeirii”. În cele din urmă, autorul afirmă pentru o mai mare precizie următoarele: „Ipostas și
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
aceleași între ele firea și ipostasul, dacă cunoaștem o ființă și o fire a Dumnezeirii, existând în trei ipostasuri deosebite între ele prin proprietăți (prin ceea ce le e propriu); și trei ipostasuri în una și aceeași ființă și fire a Dumnezeirii”. În cele din urmă, autorul afirmă pentru o mai mare precizie următoarele: „Ipostas și persoană sunt același lucru, căci fiecare reprezintă ceva particular și propriu, ca unele ce se circumscriu în ele însele și nu se află prin fire în
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
volum și „Nu înstrăinați pământul”, e deslușit un orizont de idealuri sublime. Cu lacrima pocăinței începe curățirea și lupta ființei umane către scopul pentru care a fost zămislită, cu lacrima începe iertarea, lacrima e mărgăritarul sufletului, lucrare și semn al Dumnezeirii în noi. „De n-ai fi tu, noi n-am mai ști desparte Durerile de bucurii, luminile de noapte. Și n-am mai ști că Dumnezeu, departe Când jeluim în zilele sihastre Sălășluiește și lucrează în lacrimile noastre.” Petru C.
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
en évidence leș ressources stylistiques de la langue cible : " furnicarul de porniri " " la fourmilière de mes élans " (Noapte/Nuit) (Miclău, 1978 : 179). Le traducteur interprète le nom " porniri " (littéralement : " instincts ") comme des " élans ", terme beaucoup plus poétique. La métaphore " picur de dumnezeire ", traduite littéralement par Paul Miclău (" une goutte de divinité " (Pax magna/Pax magna) (1978 : 187)), est interprétée comme " un brin de divinité " par Paula Romanescu, solution qui met en valeur la poéticité de la langue cible (Pax magna) (1998 : 13). La
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît, p. 21.) 864 Lucian Blaga, Tăgăduiri (Désaveux), traduction de Sanda Stolojan, în Lucian Blaga, L' Étoile la plus triste, op. cît., p. 81. (Texte source : " Grele din înălțime cad ciocârlii/că lacrimi sunătoare ale dumnezeirei peste ogor. Pretutindeni e o tristețe. E o negare. E un sfârșit. ", în Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 160.) 865 Basil Munteano, " La poésie de Lucian Blaga... ", op. cît., p. 193. 866 V. Lucian Blaga, Scrisoare (Lettre), traduit
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de cele dedicate afacerilor, distincția între corporativ și privat etc. (apud So, 1990). Obstacole psihologice, trecerea lor permite dobândirea unui etos spiritual (datoria de a munci conform unei vocații), respingerea magicului și cultivarea unei tensiuni între lumea de aici și dumnezeirea transcendentă (apud So, 1990). În lumina teoriei weberiene, religia este sursa „unui etos spiritual sau sistem central de valori care influențează apoi toate segmentele sociale, însă nu la fel”, cum cred moderniștii. Deja tranziția este pusă sub semnul incertitudinii, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]