10,193 matches
-
căci el era, mai bătrân decât ieri cu câțiva ani, cu fața plânsă, ridică la nivelul ochilor săi pe Varlaam și cu palma lui mare, Îndreptă cu blândețe capul copilului spre sicriul, numai mătase și flori, spunându-i printre hohote dureroase, bărbătește reținute, aceeași frază de circumstanță: Mama doarme! Da, mama doarme!, timp În care creștetul lui Varlaam era scăldat Într-o ploaie de lacrimi fierbinți. Bărbatul, de doar douăzeci și șapte de ani, Începu să se clatine, când o adevărată
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
era distrasă de-o harnică albinuță cu aripioare fine, colorată În galben și negru, rezistând cu greu, tentației de a o ține În mână și de a se juca Împreună, mulțumindu-se să o admire de la oarece distanță, grație unor dureroase Învățăminte trase anterior, sau de un fluture colorat În roșu, alb sau bleu, dintre acei care roiau deasupra lanului de grâu de peste Drumul hotarului, lan din care Va ieșea adesea cu obrăjorii răniți de mustățile aspre și neprietenoase ale grâului
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
vijelioase din cerul nopții, luând În Închipuirea sa cele mai ciudate forme și dotări, ba legănat de moș Ene, la marginea firescului, Întinzând mâna spre cerul luminos și prinzând, cu gingășie și delicatețe, două steluțe strălucitoare, așezându-le, cu iubire dureroasă, În părul mamei sale. Apoi, legănat de bunul moș al tuturor copiilor, Învelit de aripile ocrotitoare ale somnului copilăriei, Va se trezea pe tărâmul celui mai duios vis al vieții sale, când frumoasa-i mămică, Viorița, se plimba prin livada
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
de nedescris, nemaivăzută până atunci de copil, ceva de nepătruns care-l speria și Îl fascina simultan, o altă minune a bogatei sale copilării.... Băiatul tresări când auzi vocea tatălui său. Sesizând nedumerirea copilului, Victor Olaru spuse cu o Înțelegere dureroasă: Pădurea! Pădurea-i, puiu’-tatii, această mare verde! Pă durea? Ce-i pă-du-rea?! Lasă că te duce tăticuțu’ s-o vezi cât este de frumoasă, poate chiar azi. Au, au! Copilul se bucură cu vechile sale strigăte de fericire. Părăsind
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
răvășită. Copilul pricepea tensiunea acelui moment, vag, la Început și acelerat gradual În clipele următoare, ca pe un mănunchi de răspunsuri la cele câteva Întrebări grave care-i arau sufletul, venite sub forma unei rupturi adânci și a unor pierderi dureroase, ireversibile. Transfigurat, cu ochișorii săi mari Înecați În șuvoiul de lacrimi fierbinți, cu inima galopându-i năpraznic și zbătându-se din toate puterile lui de copil să scape din brațele bunicii Ileana (de-a dreptul speriată de Încrâncenarea dureroasă a
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
pierderi dureroase, ireversibile. Transfigurat, cu ochișorii săi mari Înecați În șuvoiul de lacrimi fierbinți, cu inima galopându-i năpraznic și zbătându-se din toate puterile lui de copil să scape din brațele bunicii Ileana (de-a dreptul speriată de Încrâncenarea dureroasă a clipei) striga Înecânduse printre sughițuri amare: Tăticule! Tăticuțule! Bunița! Mamaia! Va, Au!, Au!, Au! S-a potolit târziu (când bunicii Îngroziți, văzându-l cum se Înroșește și se Învinețește, credeau că-l vor pierde și nu Îndrăzneau a se
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
și l-a sărutat, ceea ce se Întâmpla foarte rar. Pentru copil, sărbătoarea aniversării a fost o reală surpriză și abia Într-un târziu a Înțeles că acesta este un obicei frumos și civilizat, iar pentru Victor Olaru a fost un dureros prilej de a-și aminti de iubita lui Viorița, „soție veritabilă” și de a nu-și putea stăpâni un plâns bărbătesc. A privit lung În ochii copilului, căutând parcă urmele fizice și asemănările cu mama sa, și În timp ce gândurile sale
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
se cutremura și nu și-a putut reține cele câteva sunete nearticulate. Au fost suficiente pentru ca Va să Înceapă să plângă și să spună cu un ton greu de definit: Tăticuțule, nu mai plânge!! Victor, pus În fața unei realități la fel de dureroase, reacționă prompt, Își șterse pe ascuns lacrimile și scoase din buzunarul de la piept fotografia Vioriței și o arătă copilului, așa cum făcea În clipele lor de taină, spunându-i cu iubire: Mămica ta! O mai știi? Vezi să n-o uiți
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
către mica fereastră a bordeului, cei doi obraji s-au schimonosit Într-o formă ce reliefa durerea de nestăpânit, pomeții de bărbat puternic s-au mișcat, ochii săi de culoarea celui mai senin cer albastru au fost inundați de lacrimi dureroase și fierbinți, iar iubirea l-a Îndemnat să rostească, fără vorbe, doar pentru interiorul său cuprins simultan de bucurie și durere: Doamne, poate faci minuni și-i dai mintea mamei sale, iubita mea soție Viorița, cu care văd că seamănă
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
și unul de jos și a rezultat VA MAMICA, băiatului, care de oboseală aluneca spre mirifica lume a somnului, Într-un proces foarte firesc, un curent electric i-a cutremurat suflețelul și În timp ce amintirile Îl copleșeau și culminau cu acel dureros și negru „Va, mamica!” scoase un scâncet În care se Împleteau duioșia și pierderea Soarelui la care se Închina Va. Mai auzi cum Victor Îl Întreabă speriat: Ce s-a Întâmplat? Aha, ai visat urât, bine că ai adormit, te-
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
Siretul, nu mai era Cățălești pentru că În urechile noilor conducători suna oarecum retrograd, Îl așteptau realitățile sale frumoase, de care era Îndrăgostit și Încerca acum să le sistematizeze, amintirile sale de neînlocuit În care punctul lor central era nespus de dureros și o serie de noutăți, care de care mai importante. Murise babaia, mama Ochenoaiei, o bătrână bună la suflet dar nevăzătoare, Zânița se măritase Într-un mod tare ciudat și-și luase un bărbat și mai ciudat, Siretul a inundat
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
câteva case sunt un fel de cătun căruia un om hâtru i-a spus ... așa. Nu are nicio legătură cu cei cu coadă. Vorbele tatălui său au avut darul să-l deconecteze pe Valerică de la starea de teamă și melancolie dureroasă și cum acesta nu putea rămâne deconectat, a măturat cu privirea de aproape și până departe, priveliști necunoscute. Pe stânga, drumul era mărginit de o pădure Încă verde, tânără sau Întinerită, pentru că era mai deasă și mai joasă ca pădurea
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
prietenului său, scăpăta către după amiază și o făcu atentă pe frumoasa și delicata profesoară-profitoare, care spuse: S-a făcut târziu, o durat mult, știi cât de mult? ?! Cât ar trebui să dureze „de-adevărate-lea”! Va a Înțeles esențialul și adevărul dureros, convins fiind că el era nenorocit pe viață și că va rămâne un infirm neputincios, Îi dădea dreptate bunicii Ileana, Dumnezeu s-o ierte! când În urma plângerilor depuse de Maria, aceasta Îi spunea lui Victor: Numa’ tu cu bătăile tale
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
acesta este lexicul predilect al autoarei. Ea nu vorbește, ci gângurește: „Întâmplarea spune că sentimentele / sunt oglinda nuferilor topiți în adjective / - tărâmuri imaginare ale spiralei!“ (Îndoielile șoaptelor) „Răsărim albi în cuvinte / și ne întristăm regăsindu-ne născuți / printre mugurii punților dureroase / în fața cărora îngenunchem, desăvârșind / - peste câmpiile luminoase - / rugăciunile cerului desfrunzit...“ (Toamna cuvintelor) Dacă încercăm să analizăm aceste versuri, înțelegem că ele nu spun de fapt nimic. Sentimentele sunt oglinda nuferilor topiți în adjective... Cu alte cuvinte, nuferii se topesc întâi
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
alte cuvinte, nuferii se topesc întâi în adjective, apoi folosesc ca oglindă sentimentele. Ce înseamnă asta?! Iar sentimentele sunt tărâmuri imaginare ale spiralei... Ale cărei spirale?! Simți că ți se încâlcesc circumvoluțiunile. La fel de confuză este și chestia cu mugurii punților dureroase printre care ne regăsim născuți. Culmea era să ne regăsim nenăscuți! Punți dureroase... Muguri ai punților dureroase... Cuvinte frumoase fără nici o semnificație. După încheierea lecturii, ele se evaporă repede din memoria noastră. Ne rămâne, în schimb, pentru multă vreme în
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Ce înseamnă asta?! Iar sentimentele sunt tărâmuri imaginare ale spiralei... Ale cărei spirale?! Simți că ți se încâlcesc circumvoluțiunile. La fel de confuză este și chestia cu mugurii punților dureroase printre care ne regăsim născuți. Culmea era să ne regăsim nenăscuți! Punți dureroase... Muguri ai punților dureroase... Cuvinte frumoase fără nici o semnificație. După încheierea lecturii, ele se evaporă repede din memoria noastră. Ne rămâne, în schimb, pentru multă vreme în minte fotografia de pe ultima copertă. Stilul pret ´ ios in poezie Când vrea să
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
sentimentele sunt tărâmuri imaginare ale spiralei... Ale cărei spirale?! Simți că ți se încâlcesc circumvoluțiunile. La fel de confuză este și chestia cu mugurii punților dureroase printre care ne regăsim născuți. Culmea era să ne regăsim nenăscuți! Punți dureroase... Muguri ai punților dureroase... Cuvinte frumoase fără nici o semnificație. După încheierea lecturii, ele se evaporă repede din memoria noastră. Ne rămâne, în schimb, pentru multă vreme în minte fotografia de pe ultima copertă. Stilul pret ´ ios in poezie Când vrea să-i spună unui bărbat
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
fă ceva ca să-mi salvezi copilul. Și tu, Sfîntă Maria, ai suferit chiar mai mult decît mine, L-ai văzut răstignit pe cruce și chinuit de vrăjmașii necredincioși... Timpul trece implacabil și Maria se împacă încet-încet cu o realitate crudă, dureroasă. Cînd s-a anunțat că șase ani vor sta închiși, Maria a mulțumit Sfintei Fecioare. Îl vedea pe Daniel supus probelor și canoanelor sortite martirilor aleși de Dumnezeu. Băiatul meu a fost ales de Dumnezeu. Prin chinurile sale spală păcatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
N-am s-o supăr, am să mă întorc la Centru, dar o s-o văd măcar o dată pe an. Bogdănel nu se gîndea că s-ar putea să aibă frați. El se vedea "copilul mamei", revăzut după o lungă și dureroasă despărțire. Trenul mergea prea încet și stătea prea mult în gări. Dacă tot nu coboară și nu urcă nimeni, de ce naiba stă în gară fără rost? O să le spună tuturor că a fost la mama, că l-a primit cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
triste decizii decît în cazuri disperate, asemănătoare aceluia în care un om, avînd un membru gangrenat, în pofida milei ce-o resimte pentru el însuși, ar hotărî să se lase mutilat pentru a garanta și a salva cel puțin, prin această dureroasă operație, restul corpului. Machiavelli tratează ca pe o bagatelă lucruri atît de grave, serioase, importante. Pentru el, viața oamenilor nu valorează nimic; interesul, acest unic zeu pe care-l adoră, este cel care contează; el preferă cruzimea clemenței și-i
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
operație ?", se întreabă cu stupoare. Lui i s-a părut un secol ! Nu a avut nici o senzație de foame, nici un gând că trebuie să înghită ceva sau să se odihnească. Dintr-o dată, își simte intestinele strângându-se într-un ghem dureros. Intră în primul restaurant ce îi iese în cale. Un local elegant, iluminat savant, muzică de ambianță... Doar câteva mese ocupate. Un chelner scorțos îl conduce la o masă dintr-un separeu îndepărtat. "Ora de masă a cam trecut... Așteptați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
care îl va putea înlocui ! Și încă un străin ! Să fie gelozie profesională ? Să fie incapacitatea de a accepta îmbătrânirea ? Sau să fie numai durerea veche că nu Justin, fiul lui, îi devine înlocuitor competent ? Atinsă din nou, struna asta dureroasă începe să vibreze cu o intensitate care se amplifică până la paroxism. Cu greu decide că un pic de mișcare i-ar face bine. Intră în vestiar și își schimbă din nou ținuta, de data asta în plăcutul costum de sport
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
închisorii din Sighet, ca mai toți cei care erau bănuiți de colaborare cu "Sumanele negre" din Munții Moldovei. Și ca toți opozanții regimului. Dora nu îl întrerupe, presimte că din povestirea pe care Ciprian o continuă, ca pe o epopee dureroasă care se cere destăinuită, va afla și detalii care o interesează direct. Când eram mici, Dragoș era mai lipit de mama care era, ca și el, visătoare, sensibilă la poezie și mai ales la muzică. Era fata unor oameni cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
fetița ținută de mână de femeia necunoscută seamănă atât de bine cu propria ei imagine din fotografia rătăcită demult într-o carte. Mai ales ochii, cum bine sesizase Ciprian. Emoția pe care o resimte se strânge ca un oribil ghem dureros concentrat în mijlocul pieptului. Tremurând se așează pe scaun și pentru prima dată de când a plecat în această aventură gândește : "Numai de nu m-ar lăsa inima, ca să pot merge până la capăt. M-au avertizat la spital că am o problemă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
mi-a deschis cu adevărat ochii asupra pericolului obscurantismului și sclaviei spirituale cărora era destinat copilul iubirii noastre. Dragostea noastră nu se mai putea bucura de libertatea simțămintelor frumoase, eram conștienți că ea era cauza unei greșeli ireparabile și extrem de dureroase. Și tot sub liliacul în floare, într-o noapte în care ceva impalpabil ne oprea să dăm frâu liber simțămintelor la care tinerețea și iubirea noastră aveau dreptul, Simion mi-a împărtășit planul pe care îl făcuse : "După cum bine știi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]