6,368 matches
-
o să ți se facă rău. Ești alb ca varul. Amory a reflectat asupra problemei. A Încercat să se examineze În oglindă, dar chiar și dacă Închidea un ochi, nu putea vedea mai departe de rândul de butelii de după tejghea. — V’eau ceva so’id. Să mâncăm ceva... o salată. Și-a pus haina, Încercând să facă mișcări nonșalante, dar desprinderea de tejghea a fost prea mult pentru el și a căzut cu spatele pe un scaun. — Mergem la „Shanley’s“, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Sau, dacă vrei - ni se pare că bătrânul antart e în cinste în cenaclul tău - stanța nemuritoare a lui Jean Papadiamandopulos: " Le calme ruisselet traverse de lumière Reflète les oiseaux et les ciels du printemps O, Lyre! mais de l'eau qui va creusant la pierre Au fond d'une autre noir plus forte est la beauté!"1 Nu crezi, iubite poete, că poezia inventivă, în care un anumit Ion Barbu a căutat să se instaleze, este totuși o poezie impură
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
acte d'homme de science. Car le savant - le mathématicien notamment - dans ses recherhesles plus subtiles, procède aussi par l'adjonction aux données, de quantités transcendantes. Qui font tous ces "lim-bes", ces "aurores ăquiî chargent ces forêts", ces "fleurs d'eau pour verres", sinon étendre le réel jusqu'à quelque chose de plus significatif, par l'absorbtion d'états ou d'êtres imaginaires? Même dans le caractère inachevé de ces existences, nous devons voir le travail d'une méthode étonnamment savante
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
investigări ale sale, procedează la fel, adăogând cantităților date, cantitățile transcendente. La ce altceva slujesc toate aceste "limburi ("limbes"), aceste "aurore ce-ncarcă pădurile acestea" ("aurores ă qui î chargent ces forêts"), aceste "flori de apă drept pahare" ("fleurs d'eau pour verres"), decât la extinderea realului până la ceva mai semnificativ, prin absorbirea stărilor sau a ființelor imaginare? În neîmplinirea caracteristică a acestor existențe chiar, se cuvine să vedem rezultatul unei uimitoare metode savante. La fel, geometrul, în cursul investigărilor lui
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
înmormântat în biserica Sfinților Apostoli din Trimitunda. Acolo s-au odihnit ele pânăîn sec.VII la venirea saracinilor când, pentru a fi salvate, au fost duse la Constantinopol. După 1452, la căderea Constantinopolului, au fost adăpostite în insula Corfu unde ese află și astăzi. Mâna lui dreaptă care se afla la Roma, a fost restituită în 1984. Este considerat păzitorul insulei, cel care alungă foametea, molimele, mereu grabnic ajutător rugătorilor săi. În viața sfântului Spiridon minunile deveniseră un fel de monedă
SF. SPIRIDON, FĂCĂTORUL DE MINUNI de ION UNTARU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363293_a_364622]
-
Zac mort de sete că o cămilă Auzi cum scîrție cumpana-n noapte Stelele-n apă cad grele, coapte. JE MEURS DE SOIF AUPRES DE LA FONTAINE Je meurs de soif auprès de la fontaine Le ciel accroche mes paupières pesantes L'eau est vive, clăire, pure, Je brûle,la soif me séche la bouche Mais je ne désire pas prendre une tasse Le geste lui-même est un serment Je meurs de soif auprès de la fontaine Le ciel accroche mes paupières lourdes L
EU MOR DE SETE LINGA FINTINA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361100_a_362429]
-
est vive, clăire, pure, Je brûle,la soif me séche la bouche Mais je ne désire pas prendre une tasse Le geste lui-même est un serment Je meurs de soif auprès de la fontaine Le ciel accroche mes paupières lourdes L'eau est vive, clăire,pure Mais je ne veux pas prendre une tasse Le geste lui-même est un serment C'est la malédiction qui nous a réunis Dans cette vie de péchés lourds La lune du soir s'y brûle Plongeant
EU MOR DE SETE LINGA FINTINA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361100_a_362429]
-
clăire,pure Mais je ne veux pas prendre une tasse Le geste lui-même est un serment C'est la malédiction qui nous a réunis Dans cette vie de péchés lourds La lune du soir s'y brûle Plongeant dans l'eau douce, Mais, je ne me plains pas Je suiș mort de soif comme un chameau J'entends le gargouillis de l'eau Leș étoiles d'automne tombent comme des fruits mùrs C'est la malédiction qui nous a réunis Dans
EU MOR DE SETE LINGA FINTINA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361100_a_362429]
-
a réunis Dans cette vie de péchés lourds La lune du soir s'y brûle Plongeant dans l'eau douce, Mais, je ne me plains pas Je suiș mort de soif comme un chameau J'entends le gargouillis de l'eau Leș étoiles d'automne tombent comme des fruits mùrs C'est la malédiction qui nous a réunis Dans cette vie de lourds péchés. UNË VDES NGA ETJA PRANË FONTANËS În limba ALBANEZĂ traduction: Baki Ymeri Unë vdes nga etja pranë
EU MOR DE SETE LINGA FINTINA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361100_a_362429]
-
sînt alea pupici. Popice, domnule, fabrica ei avea o echipă de popice și atîta știa și ea să spună ... Într-o zi, beată moartă, s-a culcat pe la cinci după-amiază. Pe la șapte, sună telefonul și ea sare din pat. Cît ie șeasul? Aproape șapte! i-am zis. De șe m-ai lăsat să dorm? N-a mai așteptat să-i răspund, s-a dus în baie, s-a îmbrăcat, și-a luat poșeta și a plecat trîntind ușa, nervoasă. Peste vreo
CAP 12 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360716_a_362045]
-
Babace, că așa-i ziceam; era om cumsecade; pînă la urmă, mi-a părut rău de el, l-a băgat în mormînt înainte de vreme Jenica lui, dădea în el cu făcălețul ... Tulai, doamne, asta ie nebună, măi ... a crezut că ie dimineață și a plecat la servici ... Doamne, ce circ a făcut bețivana cînd s-a întors. Portarul n-a vrut s-o lase să intre. Nici dracu nu mai era în fabrică, dar ea, mahmură, nu înțelegea nimic și, crezînd
CAP 12 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360716_a_362045]
-
cu dragoste, pricepere și migală de către femei și fete harnice din localitate și împrejurimi și păstrate cu grijă din generație în generație. Nu lipsesc costumele tradiționale de copii, costumul de femeie alcătuit din fotă țesută cu motive geometrice și florale, ie cusută cu fir albastru, culoare specifică Lereștiului, maramă de borangic, cămășile bărbătești de noapte, din pânză topită, cu broderie albă sau albastră. Însăși doamna Elena Marin, posesoarea expoziției, vine îmbrăcată la această sărbătoare într-un impresionant costum popular, cusut de
FESTIVALUL COVRIGILOR CU OU, LEREŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360964_a_362293]
-
cantată) Când vorbea o jună De-ale ei succesuri Se hlizeau și turcii De sub a lor fesuri... Mulți știu rumanește Precum nea Vanghele Zic aeropoarte Și trag la hotele... La friptura stec Ei vor crastaveți Și-i scurmă talentu' Că ie mari poieți. Scriu literatură în limba iengleză Dar vin din Caracal Și-s căzuți în freză. Bat câmpii pe câmpuri Intră-n politică Și-apoi după gratii Prinși cu-ocaua mică! Pe la tribunale Lacrimi grele storc fiinca porcul râmă Și
PRUNE-N GURĂ (EXERCIŢII DE DICŢIE) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364183_a_365512]
-
le cherche dans un autre jour plus sereine Dans țel soirées îl n’est pas assez De baptiser le vin avec mon nom De te faire rire je te cherche à la sœur du mont de nostalgie Je baptise un eau de source avec ton nom Referință Bibliografica: În astfel de seri / Gabriela Ana Bălan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1753, Anul V, 19 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gabriela Ana Bălan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ÎN ASTFEL DE SERI de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368330_a_369659]
-
stătea în mijloc, nu ca un trup care arde, ci ca o pâine ce se coace, ori ca aurul și argintul, ce se prelucrează în cuptor. Tot în acel moment, am simțit o mireasmă plăcută, ca un miros de tămâ �ie sau de alte miresme prețioase". După cum se poate observa, biograful vieții Sfântului sublinia cu toată evidența caracterul liturgic al acestei morți. Episcopul Smirnei aduce în �aintea lui Dumnezeu o ultimă euharistie, el fiind de data aceasta, pâinea care se asează
DESPRE MARTIRIU SI JERTFA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366927_a_368256]
-
trageți, sunt român, mă predau! Doi soldați români din Armată de Nord l-au escortat până în fața căpitanului lor. Unul dintre ei, un loviștean, spuse luând poziția regulamentara: - Să trăit’, do’n căpitan! Uitat’, am prins un inamic, zace că ie român, da’ ieu zac să nu-l credeț’, o fi vr’un spion, ca tomnai d-aia vorbește el românește! Căpitanul, un bărbat bine făcut, puțin mai în vârstă decât prizonierul din fața lui, de loc din Călimăneștii Vâlcii, glumi cu
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350256_a_351585]
-
te duci, bă, primitule? - a apucat să-mi strige taică-meu în urma mea, dar n-a mai primit niciun răspuns... Am alergat cât am putut de repede la Zbârț, stătea pe Ulița Cimitirului. - Marinică, tată, n-am ce-ț’ face, ie că- țălu’ mieu șî nu țî-l dau, na! - mi-a spus Zbârț. Oite, dacă vrei, ia ici’șa trei lei de biscuiț’ șî de bomboane drept mulțumire că mi-ai văs’t de iel estea trei luni de zâle. - Nu
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VII) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350258_a_351587]
-
cusuta cu fir de matase pe pânză de în topit, având motive geometrice și florale, broderie reealizată cu măiestrie, (o adevarată artă... păstrată de români în „lada de zestre„ - (odoare neprețuite din panoplia sufletului iubitor de frumos al țăranului muscelean), ie de o frumusețe rară, lucrata de către străbunica (mama bunicului ei), cu o vechime de peste o sută de ani, brîu țesut în patru ițe, pe care străluceau cele trei culori ale drapelului național (roșu, galben, și albastru), iar în mânuțele ei
ARGEȘULE, PLAI DE DOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350353_a_351682]
-
la amiază, dumincă, 12 mai 2013. Forfotă mare în fața Căminului cultural din localitate spre care, pâlcuri, pâlcuri de săteni și invitați se îndreaptă în straie de sărbătoare. M-am apropiat de tânăra îmbracată în costum național tradițional, purtând pe „spăcel”(ie), poale și „zadie”(șorț) toată truda mâinilor măiastre ale înaintașelor familiei a cărei poveste va fi cunoscută iubitorilor de literatură după lansarea primei sale scrieri... Azi am întâlnit-o pentru prima oară, cu toate că purtăm amândouă același nume de familie [Sic
O REUŞITĂ FRESCĂ A SATULUI ARDELEAN de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350421_a_351750]
-
bă, la aia cu chiloț’ verz’ cum dracu poa’ să fie așa dă scroafă să să chiorască dupe oamini pă plaja noastră bă, ia scoală și zî-i fo’ două să să sâmtă că nu-i în șura mă-sii, ie pă plaja poporului, scoală, bă, că dacă nu îi zâc io, d-o trece udu’. Da, io-ti-ti-le, bă, șî p-ălilea, că parcă-i sfintele Vineri, numa ciolanele-i dă ele, da numa figuri pă iele, dar-ar dracii-n curu
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
pă iele, dar-ar dracii-n curu’ lor dă haimanale, cu cine le lasă p-acilea pintre oamini cu casă și copilași dă crescut... băăă, da, io-te-i, bă, p-ăia dă beau colo... cu... trăsni-ar, că poate ie poftă unuia, șî leapădă p-acilea pă plajeee... Însă tov Veronel, cam nesimțit de felul său și obișnuit cu hazul de nestăvilit al distinsei sale consoarte, nu lua în seamă sporovăielile ei precum nici mirosul de transpirație, că doamna nu
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
Acasă > Eveniment > Expoziție > NUFĂR PE DUNĂRE -ADA KALEH -ORNAMENTICA PE TEXTILE DIN FONDUL ADA KALEH. EXPOZI"IE Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 861 din 10 mai 2013 Toate Articolele Autorului EXPOZIȚIE Nufăr pe Dunăre -Ada Kaleh -ornamentica pe textile din fondul Ada Kaleh. Varvară Magdalena Măneanu Muzeul Regiunii Porților de Fier este cunoscut ca
NUFĂR PE DUNĂRE -ADA KALEH -ORNAMENTICĂ PE TEXTILE DIN FONDUL ADA KALEH. EXPOZI IE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344566_a_345895]
-
Din această perspectivă vom avea ca idee tematica evidențierea ornamentului , decorului ,pe difierite textile de port ( bețe, batiste, acoperitori de cap ) sau interior ( ștergare , batiste). Referință Bibliografica: Nufăr pe Dunăre -Ada Kaleh -ornamentica pe textile din fondul Ada Kaleh. Expozi ie / Varvară Magdalena Măneanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 861, Anul III, 10 mai 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Varvară Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
NUFĂR PE DUNĂRE -ADA KALEH -ORNAMENTICĂ PE TEXTILE DIN FONDUL ADA KALEH. EXPOZI IE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344566_a_345895]
-
Buzele Cristinei erau vineții. - Stai jos să te mai încălzești. Ești ca o vânătă în loc de roșie. Îți este frig? Sau ești emoționată că ți-a dispărut instructorul de înot, își tachină Ana colega de cameră în continuare. - Nu..., brr..., m-ie frig pur și simplu, cu toate că nisipul încă mai este cald un pic. - Dacă te întinzi, te încălzești repede, nu te mai bate nici vântul. - Chiar, unde dracu s-a dus nebunul ăla? Nu-l mai văd. - Te caută el dacă
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347552_a_348881]
-
în dreptul ei. M-a prins flama! - Vrei să mai vezi? - Unde? - La Moară, sub pod. Ne uităm în sus, printre crăpături. * - Ah....a...ha... - Abține-te că ne dăm de gol! - Ha...ah... nu pot; pra...pra...HAPCIUUU...! - Aoleo fa, ie cineva dădăsupt. - U... arză-v-ar focu să vă arză! - Dafto...bre... Nenorociților! - Hai Cioxe s-o roim! - Astea sunt pudice...Hi, hi, hi, hi, hi....! * Referință Bibliografică: III. CASA SUFLETULUI MEU / Adrian Lițu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
III. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365159_a_366488]