11,261 matches
-
un mod de a percepe lucrurile într-un galop întors, spre sinele ascuns al poetului, al textului, mereu confundabile ca două imagini puse față în față, pentru că acest sine este întotdeauna lunecos și trădător, mimetic și teatral, absolut singur în ecoul pe care îl creează; pierdut într-o lume străină, în fața căreia își caută totuși gloria și strălucirea. Erosul însuși devine o farsă, un mod eronat de a cuceri spațiul: Așa mă știu: livid, livid, Cutreierând memoria iubitei. (Magica) În general
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
plăsele. Și eu, beat de jale, orbit, voi striga: Unde e viața mea, unde e viața mea? Întrebarea sună neverosimil subiectului însuși, care o amplifică nemăsurat (într-o parabolă gestuală), știind că răspunsul nu poate fi altul decât propriul ei ecou: Și o voce suavă care o să mă alinte ca o ghioagă, ca un bici: Sunt aici, sunt aici, sunt aici! Tehnicii contrapunctului îi este tributar versul "și o voce suavă... ca o ghioagă, ca un bici". De asemenea, ludicul nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
Să se legene ca rimbaldesca navă. (Protocol) Ca Prince Henry am stat (Duo) Intonînd hölderlianul acord... (Dintr-o iarnă) Două poezii poartă chiar titlurile Gérard de Nerval și Coleridge. Eminescu ocupă un loc proeminent în această arenă, care capătă treptat ecouri mitice și chiar biblice. Autorul "Luceafărului" considera că mitul este un simbol, o hieroglifă în care e încifrat misterul existenței începuturilor, care se descifrează prin poezie. La fel îl consideră Botta pe Eminescu, un simbol încărcat cu sentimente dureroase, covârșitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
ia seama spun: e osul lui, al revizorului nostru școlar... Minți, școlare, minți, am răcnit, Eminescu a fost răstignit. (Revizorul nostru) Și ne mântuiește de cel rău, În numele Tatălui, al Fiului, Al Neamului tău. (Ipotești) Mai puțin realizată este poezia Ecourile, care se alcătuiește prin dezvoltarea retorică a versului "Eminescu se credea Eminescu", dar alunecă în prețiozitate, emfază: O patimă grozavă, o patimă neînduplecată, mai tare ca oțelul și cremenea. Mania grandorii, comparată cu patima lui este nimic, o nimic toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
materiale gips, marmură, bronz, teracota. Lucrările erau de mari dimensiuni, lungimea lor depășind 2-3 metri. Stilizam formele, mergeam pe linie decorativă. M-am oprit în special la sculptură mică, aceasta îmi oferea o diversitate tematica. O perioadă am reluat temele Ecoul, Germinație, Maternitate, Mireasa, siluete cucuteniene, majoritatea sunt inspirate din viața cotidiană, din natură. Îmi plac siluetele feminine, deseori le modelez cu adevărate voaluri florale, încercând să subliniez maternitatea, sensibilitatea și frumusețea. Discutăm cu Ecaterina Petrovici despre ceramică de Cucuteni. Ea
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
La portița și Balada teracota. Iași, Sala Victoria Expoziție interregionala - pictură, grafică, sculptură. Participa cu lucrările: Balada metaloplastie, 1907 - ghips patinat, Compoziție - teracota. 1968 Iași, Sala Victoria Expoziție interjudețeana - pictură, sculptură, grafică și arta decorativă. Lucrări expuse: Primăvară - ghips patinat, Ecoul - teracota smăltuita, Maternitate. LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:20 PM Page 17 15 1969 București, Sala Dalles Artiști plastici contemporani, Iași - București, pictură, grafică, sculptură.Expoziția a fost prezentată de criticul de artă Dan Grigorescu
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
ghips patinat Iași, Teatrul Național Expoziție de artă plastică Prezintă portretul actriței Aglae Pruteanu bronz 1984 Iași, Palatul Culturii Expoziție de artă plastică 1985 București, Sala Dalles Artă ieșeana contemporană - pictură, sculptură, grafică, tapiserie A expus sculpturile: Muntele - ghips patinat, Ecoul și Imn - teracota, Sărbătoare - bronz Iași, Sala Victoria Expoziție de pictură, sculptură, grafică, arta decorativă Expune două lucrări: Dans și Qvadriga Victoriei ghips patinat 1990 Chișinău Expoziția - Artă ieșeana contemporană LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
FILIOREANU 2/19/2011 2:20 PM Page 21 19 1994 Iași, Muzeul de Artă Salonul de toamnă - pictură, grafică, sculptură, arta decorativă 1995 Palatul Culturii, Muzeul de Artă Artă ieșeana contemporană - grafică, sculptură Expune lucrări în teracota: Germinație, Dans, Ecoul, Primăvara, Opaiț, Scoică 1998 Iași, Muzeul de Artă Salonul ART ’IS 1999 Participa la Concursul Național de pictură, grafică, sculptură, arta decorativă, N.N.Tonitza la Bârlad, unde i s-a acordat Premiul Constantin Popovici. Iași, Palatul Culturii, Sala Voievozilor Expoziția
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
fixarea ei în durabilitate prin ardere. și arta focului, ceramică, se interferează plastic și expresiv în nenumăratele sale compoziții. Amintim din această categorie titluri că: „Citadela” realizată în teracota, „Pescărita” - teracota patinata care se află într-o colecție privată -, „Primăvară”, „Ecou”, „Dans spaniol”, „Opaiț” sau „Dans” sunt de asemenea realizate în teracota. În general, aceste lucrări sunt sugestive reprezentări ale unor siluete feminine în atitudini și posturi mișcate. Remarcam în cazul lor apetitul artistei pentru stilizare și preocuparea pentru atingerea unui
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
diferite materiale gips, marmură, bronz, teracota. Reliefurile erau de mari dimensiuni, lungimea lor depășind 2-3 metri. Stilizam formele, mergeam pe linie decorativă. Mam oprit în special la sculptură mică, aceasta îmi oferea o diversitate tematica. O perioadă am reluat temele Ecoul, Germinație, Maternitate, Mireasa, siluete cucuteniene, majoritatea sunt inspirate din viața cotidiană, din natură. Îmi plac siluetele feminine, deseori le modelez cu adevărate voaluri florale, încercând să subliniez maternitatea, sensibilitatea, frumusețea lor. “ Lucreția Filioreanu Dumitrașcu LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
din întuneric. Niște coarde muzicale trec prin cristale de soare. Coboară tot mai aproape de podeaua pe care calc cuminte, umbrele cad în cuvinte spuse în taină; toți purtăm aceeași haină, cea a timpului verde, când ora e mare ca un ecou ce se sparge de peretele surd, găoace de ou. Doar eu privesc în adâncul timpului răsfrânt în oglinzi. Aș vrea să cuprinzi imaginile de mercur vinovat, ce se clatină în lumea aburită de platină. Străină și rece trece prin lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
frică că se va pierde. De aceea i-am luat o așchie din lemn, mică cât miezul de nucă. cine o va pune la loc, se știe; am să-l strig din nou să mă ajute, partea smulsă, ca un ecou se întoarce la locul ei de pe cruce. * * * Am dormit somn bun era dezgheț și apele s-au înălțat măreț; cât munții au crescut, amestecate cu zăpadă și pământ. N-am ales epoca în care am trăit, cu atâtea uragane și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
Antichitățile, nu doar cele din ciclul nominalizat, ci din toate ciclurile, sunt antichități subiective; reminiscențe autobiografice, unele accentuate istoric, câteva cu tentă specific regional, Vest-ardelean, legate de ambianța familială (părinți, bunici, unchi, mătuși, fiica și nepoata, prietene din copilărie), cu ecouri din lectură, punctate pe alocuri cu nume de scriitori și filozofi (Platon,Eminescu, Blaga, Labiș, Nichita Stănescu, Basarab Nicolescu, Mircea Ciobanul, Emil Brumaru, Marian Papahagi), cu evocări de mobilier vechi, de vitrine, de candelabre, cu fel și fel de componente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
materiale gips, marmură, bronz, teracota. Lucrările erau de mari dimensiuni, lungimea lor depășind 2-3 metri. Stilizam formele, mergeam pe linie decorativă. M-am oprit în special la sculptură mică, aceasta îmi oferea o diversitate tematica. O perioadă am reluat temele Ecoul, Germinație, Maternitate, Mireasa, siluete cucuteniene, majoritatea sunt inspirate din viața cotidiană, din natură. Îmi plac siluetele feminine, deseori le modelez cu adevărate voaluri florale, încercând să subliniez maternitatea, sensibilitatea și frumusețea. Discutăm cu Ecaterina Petrovici despre ceramică de Cucuteni. Ea
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
La portița și Balada teracota. Iași, Sala Victoria Expoziție interregionala - pictură, grafică, sculptură. Participa cu lucrările: Balada metaloplastie, 1907 - ghips patinat, Compoziție - teracota. 1968 Iași, Sala Victoria Expoziție interjudețeana - pictură, sculptură, grafică și arta decorativă. Lucrări expuse: Primăvară - ghips patinat, Ecoul - teracota smăltuita, Maternitate. LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:20 PM Page 17 15 1969 București, Sala Dalles Artiști plastici contemporani, Iași - București, pictură, grafică, sculptură.Expoziția a fost prezentată de criticul de artă Dan Grigorescu
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
ghips patinat Iași, Teatrul Național Expoziție de artă plastică Prezintă portretul actriței Aglae Pruteanu bronz 1984 Iași, Palatul Culturii Expoziție de artă plastică 1985 București, Sala Dalles Artă ieșeana contemporană - pictură, sculptură, grafică, tapiserie A expus sculpturile: Muntele - ghips patinat, Ecoul și Imn - teracota, Sărbătoare - bronz Iași, Sala Victoria Expoziție de pictură, sculptură, grafică, arta decorativă Expune două lucrări: Dans și Qvadriga Victoriei ghips patinat 1990 Chișinău Expoziția - Artă ieșeana contemporană LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
FILIOREANU 2/19/2011 2:20 PM Page 21 19 1994 Iași, Muzeul de Artă Salonul de toamnă - pictură, grafică, sculptură, arta decorativă 1995 Palatul Culturii, Muzeul de Artă Artă ieșeana contemporană - grafică, sculptură Expune lucrări în teracota: Germinație, Dans, Ecoul, Primăvara, Opaiț, Scoică 1998 Iași, Muzeul de Artă Salonul ART ’IS 1999 Participa la Concursul Național de pictură, grafică, sculptură, arta decorativă, N.N.Tonitza la Bârlad, unde i s-a acordat Premiul Constantin Popovici. Iași, Palatul Culturii, Sala Voievozilor Expoziția
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
fixarea ei în durabilitate prin ardere. și arta focului, ceramică, se interferează plastic și expresiv în nenumăratele sale compoziții. Amintim din această categorie titluri că: „Citadela” realizată în teracota, „Pescărita” - teracota patinata care se află într-o colecție privată -, „Primăvară”, „Ecou”, „Dans spaniol”, „Opaiț” sau „Dans” sunt de asemenea realizate în teracota. În general, aceste lucrări sunt sugestive reprezentări ale unor siluete feminine în atitudini și posturi mișcate. Remarcam în cazul lor apetitul artistei pentru stilizare și preocuparea pentru atingerea unui
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
diferite materiale gips, marmură, bronz, teracota. Reliefurile erau de mari dimensiuni, lungimea lor depășind 2-3 metri. Stilizam formele, mergeam pe linie decorativă. Mam oprit în special la sculptură mică, aceasta îmi oferea o diversitate tematica. O perioadă am reluat temele Ecoul, Germinație, Maternitate, Mireasa, siluete cucuteniene, majoritatea sunt inspirate din viața cotidiană, din natură. Îmi plac siluetele feminine, deseori le modelez cu adevărate voaluri florale, încercând să subliniez maternitatea, sensibilitatea, frumusețea lor. “ Lucreția Filioreanu Dumitrașcu LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
zăbrelele vieții, inima nu arde numai pe rugul amorului imaginar, crescut pe vânturile dorințelor, ci te susține și pe rugul unei sensibilități ce freamătă la orice adiere. Silită la inactivitate în dosul obloanelor realității, ea e în activitate continuă, căci ecourile din afară o răscolesc, sângele curge năvalnic, dând impresiei o mișcare inițială grabită. Prin fantele înguste vin zvonurile lumii pentru a sufla peste nervii lirei umane. Cu o egală intensitate, lucrurile mari, ca și cele mici, trezesc aceleași reacții, producând
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
eroine din roman, ele vor fi reflexii ale sinelui în diferite ipostaze. Adolescenta marcată de impulsul intelectual, va deschide drama tinerei fete cu înzestrări excepționale, care după “anii de paradis” ai pensionului, întrerupea studiile. Regretul se va manifesta ca un ecou: “Îmi place grozav să învăț, atât știu eu să fac bine”, îi comunica lui Garabet Ibrăileanu în 1914, “Sunt timpuri când judec aproape cu necaz pe cei ce mă stăpâneau atunci, și n-au înțeles atâta lucru, că eram făcută
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
grațios și surâzând peste prăpăstii ca un acrobat pe sârmă, găsind cumpăna supremelor măsuri ale fericirii. Viața ca acrobație este pentru Manuela o generatoare de pasiuni, dar nu și de energii. ZILE DE PLOAIE Ca un lait motiv, ploaia este ecoul trăirilor Manuelei, în directă concordanță cu starea ei sufletească, natura caută armonia liniștită a împerecherii lor, cu un acompaniament lung și egal al căderii regulate de apă, lung și egal ca o iubire eternă. Ploaia este pretextul visării, Ea, ba
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
de nu va fi nimic adevărat din toate astea, de ce să nu încerce? Nemaipomenit de bucuros, scoase iar de la brîu cele două pistoale imaginare și începu să tragă cu ele în direcția bolților. Pac! Pac! Pac! țipă el cît putu. Ecourile stîrnite se prelungiră într-un fel de cîntec surd. Toți se opriră iar și începură să rîdă. Nu mai trage, Bărzăune, îi strigă Virgil în zeflemea, că se tem de tine toate rîmele! Dar Bărzăunul nu luă în seamă astfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
ales din partea Iui Virgil. Zîmbi cu înțeles spre Ilinca și răspunse imediat: Ca să nu te-adoarmă mirosul de pește fript și să te trezești cu el făcut scrum. Și trase un hohot de rîs cum numai el se pricepea, stîrnind ecouri prelungi în toate părțile. Ceilalți nu rîseră, ci-l priviră cu ochi aburiți de pofta păstrăvilor fripți, așteptîndu-l parcă să continue. Virgil nu se supără, ci se mulțumi doar să-i tragă o pleasna Bărzăunului peste scăfîrlie. Ei nu, zău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
să se îndepărteze unul de altul și cu ochii iscodind în toate părțile, pătrunseră cît mai adînc în peșteră. Pe măsură ce înaintau, vuietul scădea din intensitate, în schimb fiecare cuvînt spus cu voce mai tare se transforma într-o împletire de ecouri prelungite, ca niște chemări stăruitoare ale adîncurilor. Cît e de frumos! rosti Ilinca plină de entuziasm. Eu cred că nu mai există așa ceva în toată țara, își dădu cu părerea Bărzăunul. Asta s-o crezi tu! îl contrazise Virgil. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]