1,414 matches
-
Jüng naliză dedicată unei probleme extrem de gingașe și a mecanicul de moară Martin Jüng a trimis primarului Onu o cerere timbrată cu suma de 10 lei, în care venea cu o soluție vizavi de lipsa pâinii din oraș. Cu certitudine, edilul șef a studiat cu mare atenție acest important act, de vreme ce a pus următoarea rezoluție: „Se va cere avizul Ministerului Coordonării (probabil, al coordonării aprovizionării, n.n.)”. Spre sfârșitul acestei evocări, vom vedea de câte avize a fost nevoie și pe unde
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
altul, desigur, mult mai mare. A doua zi, 7 februarie, primarul trimitea șefului poliției hușene o altă adresă, nr.142, în care lam regăsit pe mai vechiul măcelar Jean Marcu, amendat cu aproape un an în urmă și de fostul edil-șef Grigore Andriescu, pentru nerespectarea regulilor sanitarveterinare de vânzare a cărnii. Atunci, tăiase un porc de numai 35 de kg. Iată un citat din document: „Fiind informați că măcelarul Ion Marcu vinde carne de porc și de vacă la domiciliul
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
din diverse motive, rezoluția a fost pusă de către ajutorul de primar ing. Alfons Barais, care, apoi, a pasat adresa (în „dulcele” stil birocratic românesc) administratorului cimitirelor din cadrul primăriei care, la rândul său a cercetat (credem) asiduu hotărârile și dispozițiile diverșilor edili care s-au perindat la șefia urbei de-a lungul timpului, pentru a scrie olograf următoarele cuvinte pe reversul documentului: „... decedații pe teritoriul orașului fără rude, nereclamați, necunoscuți sau morți în spitale și fără rude cari să’i înmormânteze, îi
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
pe care le am cercetat. Astfel, căpitanul-intendent Ioan V. Bujor, comandantul Brutăriei de campanie nr. 15 (de care am amintit în episodul trecut), trimitea primăriei pe data de 24 aprilie 1941 adresa „f.f.f. urgentă” nr.436, în care îi solicita edilului șef, maior(r) Vasile V. Andrian, următoarele: „...Divizia 15 Infanterie, Serviciul Intendenței cu ordinul nr. (...) ne ordonă a tăia vite, necesare la hrana trupelor operative depe zonă”. Fiind bine informat și având oarecare vechime în Huși, căpitanul Bujor îi reamintea
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Una vită mare, lei 80; 2) Un porc, lei 60; 3) Un miel, lei 10”. Periferiile orașului deveniseră în acea vreme locuri de intense antrenamente ale armatelor comasate aici. Binențeles că și în acest caz au intervenit numeroase probleme între edili și militari. Tot pe 24 aprilie 1941, primarul trimitea comandantului Garnizoanei Huși prin curier special, adresa nr.4160, ce conținea următoarele nemulțumiri: „...avem onoarea a vă ruga să binevoiți a da dispoziții tuturor unităților din Garnizoană, ca orice teme de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
pentru căratul acestei pietre”. Tot în această speță a intervenit și Prefectura Fălciu însă obtuzitatea militarilor români de la acea dată era foarte mare, de vreme ce într-o adresă de răspuns, comandantul Divizionului 1/25 Artilerie, maiorul Constantin Giurea, îi „lămurea” pe edilii hușeni cam așa: „...vă facem cunoscut că am luat contact cu Regimentul care nu aprobă a se da căruțe, fără ordinul Diviziei”. Opinăm că mai era doar un singur pas până la solicitarea semnăturii aprobatoare a generalului Ion Antonescu, șeful statului
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
ar spune Domnul Mareșal Antonescu dacă ar vedea closetul fostulu p, am ajuns ș d ră). Documentul avea numărul 10 și fusese datat: 1 septembrie 1941. De fapt, Petrescu încercase prin acest document să-l tragă bine de urechi pe edilul urbei cu toate că nu avea niciun drept de a se amesteca în bucătăria primăriei ce era, totuși, o instituție civilă. Datorită modului de abordare „de sus”, cu trimiteri insinuante asupra personalității proaspătului mareșal Antonescu, pe care lt.col. Petrescu îl dădea ca
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
podurilor principale a fost enunțată astfel: „...spre a nu se împiedica muncile agricole de vară”. Pe atunci, atât cărăbușul de mai cât și ciorile erau considerate a fi două mari amenințări pentru agricultură și de aceea cei doi controlori cereau edilului următoarele: „...în ceea ce privește acțiunile pentru combaterea cărăbușului de mai și distrugerea cuiburilor de ciori se vor lua imediat măsuri pentru desemnarea responsabililor însărcinați cu conducerea lucrărilor de combatere a cărăbușului de mai și distrugerea cuiburilor de ciori”. Distrugerea acestor „redutabili” inamici
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
martie a anului 1965. CAPITOLUL XII Vasluiul - oraș al florilor Titlul ar părea cel puțin șocant dacă nu cumva vă veți gândi că autorul a vrut să facă o glumă. Chiar dacă târgul de astăzi nu arată prea rău iar eforturile edililor de a-l întreține curat și frumos sunt demne de toată lauda, Vasluiul a fost fruntaș la aceste două capitole în anul...1966! De altfel, trebuie spus că nativii vasluieni de o anumită vârstă (și nu foarte tânără sau tânără
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Comitetului Executiv al Sfatului Popular Oărșenesc Vaslui, a fost dedicată oamenilor simpli care au contribuit prin munca lor la câștigarea titlului de „Oraș al florilor”. Dintre aceștia vom enumera și noi câțiva, prin citarea unor pasaje din document. De altfel, edilul șef recunoștea că „...ne este foarte greu să redăm aici numele tuturor celor care prin munca lor au pus o cărămidă la temelia orașului înnoit”. Dintre deputații orășenești, Baltă i-a amintit pe: „Dumitru Moșneagu, Ioan Nicolau, Aurica Ianculescu, Stănica
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Idrici Vutcani-Roșiești. Pe aceste locuri, armatele staliniste au pierdut mai bine de 1800 de oameni însă au reușit ca în dimineața zilei de 24 august să cucerească Bârladul după aprige lupte de stradă bine descrise de avocatul Ioan Bontaș, primul edil de după ocuparea orașului. c.„Noi suntem comuniștii ilegaliști!” Din cine știe ce cotloane mizere sau din diverse ateliere au apărut așa-zișii „ilegaliști” comuniști de prin orașele noastre. Arhivistic am demonstrat că toate afirmațiile lor nu au fost decât niște minciuni fără
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
și cu măturătorul de stradă și cu înaltul demnitar, și, cel mai important, pare a fi înțeles că în spatele funcțiilor, a rangurilor de tot felul, se găsește întotdeauna un om. Când în anul 2000, la Editura Polirom apărea, sub semnătura edilului, volumul de proză scurtă Audiențe în aer liber, mulți au ridicat neîncrezători din sprâncene, tentații fiind să creadă că expresia "a semna ca primarul" va fi traductibilă în "a scrie ca prima-rul". N-a fost așa, pentru că personajul nostru a
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
are dor de viață, dragă ieșene? Da. Dar ei o trăiau altfel... Nu mi-ai răspuns totuși încotro puteau să se îndrepte. Apoi urcau cred spre Hanul lui Topor, care a dăinuit - colea pe Sărărie - până prin 1982. L-au dărâmat edilii târgului - pentru că asta știm să facem noi cel mai bine - spunând că îi zăhăia când au pornit la modernizarea uliții Sărăriei. Întotdeaua s-au găsit motive. Acest sacrilegiu nu este nici primul și nici ultimul din lungul șir de distrugeri
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
unui proiect depus și declarat câștigător, în anul 2011, a avut ca principală menire continuarea, susținerea și revigorarea muzicii de fanfară la nivelul zonei Moldovei. Rezultatele primei ediții au început să dea roade. Invidioși parcă pe inițiativa Primăriei Cozmești, viitorul edil al județului Iași, a promis că va organiza la nivelul orașului Iași unul dintre cele mai mari Festivaluri de Fanfară din țară și că vor fi invitate multe formații de fanfară din străinătate. Dacă la prima ediție, au fost prezente
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
Lor li s-au alăturat și alte categorii cărora li s-a luat locuința fiindcă nu au mai putut s-o întrețină și au fost "evacuați", cărora li s-a furat locuința prin diferite tertipuri etc. În comunitățile urbane umane, edilii găsesc încăperi prin clădiri comerciale, gări, magazii, hoteluri vechi. În altele, cei fără adăpost se îngrămădesc sub scările unor blocuri, pe lângă gropi de gunoi, chiar în cavouri abandonate din cimitire sau în canale 197... În general, vecinii nu mai sunt
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
marcheze stupefacția sau revolta: agresarea micului Vintilă de către profesorul de matematici doar pentru că se dovedește un elev eminent (Ochii Maicii Domnului), numirea unui doctor în filologie drept intendent al unui cimitir (Cimitirul Buna Vestire), ca să nu mai vorbim de proiectele edililor, ale savanților și ale miniștrilor din Țara de Kuty. Iată, de pildă, planul de renovare al orașului, gândit de entuziastul primar kut: El dorea să strângă și să sorteze edificiile de același fel într-un singur loc, bisericile cu bisericile
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
cu căsuțe mici și pătrățoase. Tatonase de curând și zona Aberdeenului, Încercând să se bage În jocul imobiliar de aici până să dispară cu totul. Se pusese cu magnații locali. Numai că Malk Cuțitul nu juca după aceleași reguli ca edilii locali. Juca dur și juca În stil mare. Și nimeni nu reușise să pună mâna pe el. Nici Departamentul de Investigații din Edinburgh, nici din Aberdeen, nimeni. — Deci, spuse Miller, se pare că Geordie venise pentru a se asigura că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
N-or să mă ucidă dacă or să creadă că nu merită“. În mintea lui nu mai încăpeau acum gândurile copilăriei. Își zise: „N-o să fac greșeli“. Se întoarse și întrebă: — Unde sunt scrierile lui Cremutius? — Tiberius le-a poruncit edililor să le ardă în public, răspunse disperat Sabinus. Treizeci și cinci de ani de cercetări! Iar Cremutius - știți cât e de timid, a trăit toată viața printre cărțile lui - stătea în picioare în fața lui Tiberius și știa că nu există speranțe pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
impudic. Un soare prăfuit în drojdii rubinii, arătând un contur tot mai apoplectic, încearcă să sugrume, apoi, umbre specifice amurgului citadin, care zămislesc la subțiori de ziduri. Unde și unde, mere putrede, aruncate de coșurile precupețelor din halele ridicate de edilii de odinioară, din alt secol, sau foi de ziare scorojite, foșnind la adierile curenților de aer, iscate din vechi coridoare subterane, prăbușite la primul asalt al utilajelor de construcții, atestă că civilizația nu s-a retras definitiv din acest spațiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
ca de fiecare dată de fiul devotat al comunei, cunoscutul Ioan Matei. Și dacă tot vorbim de artificii în comune și de primari de toată isprava, Vunk se cuvine amintit aici la loc de cinste, ca și Hurdugaci, un alt edil cu dragoste față de muzică și de artiști: e vorba de Adrian Răsmeriță, de la Nămoloasa (localitate istorică), jud. Galați. Este absolut uluitor câte vedete autentice, anunțate ca la carte, printr-un afiș color, a putut acesta reuni într-un show cum
Flori de toamn? by Yvonne MENCIU () [Corola-journal/Journalistic/83440_a_84765]
-
l DEPLASARE LA BUCUREȘTI Președintele C.J.T. , dl Constantin Ostaficiuc, și primarul Timișoarei, dl Gheorghe Ciuhandu, au ajuns la o înțelegere privind situația patrimonială a două obiective sportive importante din Timișoara: Sala Olimpia și Complexul Sportiv Bega din cartierul Circumvalațiunii. Astfel, edilul județului și cel al municipiului au convenit ca aceste două obiective să intre în patrimoniul municipiului Timișoara și administrarea Consiliului Local municipal. Președintele C.J.T. a făcut toate demersurile necesare la Guvern pentru ca Sala Olimpia și Complexul Sportiv Bega să treacă
Agenda2006-17-06-administratie () [Corola-journal/Journalistic/284918_a_286247]
-
decembrie, domnul Laviniu Bedrosian, șeful Corpului de Control al Instituției Prefectului Județul Timiș, a informat că au fost verificate 25 de primării din județul nostru, urmărindu-se modul de aplicare practică a prevederilor Legii nr. 247/2005 privind drepturile proprietății. Edilii din 20 de localități, care au început să pună în aplicare cu întârziere prevederile acestui act normativ, au fost sancționați cu „avertisment”, iar primarii din două localități au fost amendați cu 5 000 RON, fiecare. În cadrul conferinței de presă desfășurate
Agenda2005-50-05-administratie () [Corola-journal/Journalistic/284472_a_285801]
-
precum: „aleșii orașului au aprobat astăzi în unanimitate, fără niciun comentariu (...) consilierii locali au votat în ședința extraordinară de astăzi (...) fără amendamente sau criticiî însă unii dintre ei nici nu au știut ce au votat”<ref id=”2”>Gabriela Toma, „Edilii ieșeni gajează terenuri pentru căldură”, în Adevărul, 30 septembrie 2011, online la http://www.adevarul.ro/locale/iasi/Edilii ies eni gajeaza terenuri pentru caldura 0 563344253.html. para. 1-2.</ref>; „Gâlceava și îmbâcseala din Consiliul Județean (...). Ca într-o coridă cu toreadori fricoși și
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
să poată fi pavată. Astfel, ca urbe, nu am reușit să facem aproape nimic, doar să creem un lanț al slăbiciunilor... „Orice s-ar spune, strada Lăpușeanu a rămas strada Lăpușneanu, cu legendele și amintirile ei. S-a auzit că edilii Iașului vor să-i dea acestei străzi strălucirea și aspectul de altădată. Ceva, ceva s-a început. Au reapărut grupurile de dughene-anticariat, s- au reînființat vechile grădini de vară și o cofetărie celebră și-a făcut apariția. Dar sunt convins
IA?IUL din perspectiva regener?rii urbane by Anca Mihaela Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83081_a_84406]
-
și dedicate, mai ales, valorilor și personalităților băcăuane, care s-au bucurat de o bună apreciere din partea istoricilor și criticilor literari. Regret însă că toată strădania mea de a aduce la lumină aceste valori spirituale n-a ajuns în atenția edililor și administrației locale, cu prilejul acordării unor distincții pentru merite și activități deosebite, de care s-au bucurat deja unii dintre elevii și discipolii mei. Dar voi continua să am încredere în posteritate, care va ști să aprecieze strădania unui
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]