2,768 matches
-
a conceput prea mult ca un raport de cauzalitate - conținutul operei ca un efect al mediului.” Ține să introducă un corectiv, și acesta e factorul individual, temperamentul, cu „predispozițiile înnăscute, predispozițiile la pesimism sau optimism, la reacționarism sau revoluționarism, la egoism sau la altruism generos” (Note și impresii, 1920). Condiția estetică a artei i se pare de la sine înțeleasă, lucru omis, nu o dată, de adversarii lui atunci când îl contestă: „Când studiezi idealul unui scriitor, asta însemnează că prealabil ai admis valoarea
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
asemenea, si pentru binele comun al omenirii. Ins) binele comun este definit de c)tre fiecare dintre ele pentru noi toți, definițiile intrând în conflict. Ne-am putea teme mai mult de aroganța purt)torilor de sarcini globale, decât de egoismul celor care sunt orientați c)tre propriile lor interese, îngust definite. Agenții care dețin mari capabilit)ți le pot folosi pentru a-i ajuta pe alții, sau pentru a le face r)u. Puternică dorinț) de a acționa pentru binele
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Pays Roumains au Moyen Age et à l’époque moderne, Varsovie, 2000, p. 91-106. • Idem, Notules phanariotes: Panagiodoros, in „Ο Ερανιστης“, 15, 1978/1979, p. 104-105, n. 12. Era inevitabil ca în politica franceză față de țările române să se manifeste egoismul și duplicitatea întâlnite adeseori în atitudinea marilor puteri, la care se adăugau însă și considerente personale, în funcție de interesele unor diplomați acreditați la Poartă. În cazul contelui de Saint-Priest, ambasador la Constantinopol între 1768 și 1785, după ce deținuse aceeași funcție în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a însemnat mult pentru britanici. Speranțele Londrei privind constituirea unui „front al păcii“ în estul Europei în perioada 1938-1939, al unui bloc capabil să se opună expansiunii germane, depindeau mult de această alianță. În realitate, punctele de vedere înguste și egoismul au guvernat relațiile româno-polone pe parcursul acestor doi ani, iar în primăvara anului 1939, cele două state au silit Marea Britanie să urmeze o politică care nu părea că servește decât intereselor Poloniei și ale României. Acest fapt nu poate fi înțeles
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
stric cuvântul sau proorocirea din darurile limbii; n-am venit să le stric, ci să le Împlinesc”. Dincolo de trimiterea evidentă mai există un palier care se referă la tipurile de suficiență ale scriitorului, astfel că Marius Jucan greșea profund spunând egoism; este vorba evident de un tip de autism, care nu poate crea În exterior decât efecte non-raționale, așadar, În cazul dumneavoastră, o Întoarcere la primul nivel și la lectura ontic-religioasă pe care acest nivel o oferă. Ruxandra Cesereanu: Spre deosebire de momentul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În minte În acest sens ideea creștină de constricție, așa cum a pus-o În lumină Dostoievski cu referire la călugării din mănăstiri. La reproșul lui Ivan că asceții retrași În pustie și călugării Închiși În mănăstiri fac dovada unui mare egoism, căutând doar propria mântuire fără să Încerce să Îi ajute pe cei de afară, Aleoșa Îi răspunde că acești anahoreți nu trebuie să facă misionariat social, că pentru economia globală a mântuirii este suficient ca ei să găsească o cale
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
se pare lui că o răscumpără. Mustrările, puse în gura diferitor personaje, îl vizează aproape numai pe bietul om și în mult mai mică măsură pe păcătoasa lipsită de cenzură morală. El ar fi întruchiparea tiraniei masculine, amalgam de prejudecăți, egoism și abuz de forță. S-ar putea să fie o influență din Ibsen. Și psihologic, și etic, piesa e alături de adevăr, incriminând persoana lezată și părtinind vinovata, care recurge la eternul șantaj al vărsării de lacrimi. Pentru triumful total al
MICLESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288104_a_289433]
-
și morală, cel puțin în interiorul moralei socialmente acceptate. Este adevărat că Marx nu găsește nici un alt motor final al acțiunii de tip capitalist decât lăcomia infinită a burghezului, însă el considera, precum toți filosofii capitalismului de până la el, lăcomia și egoismul un „dat natural” uman. Iar capitalismul urma să fie înlocuit de comunism nu în virtutea unei morale superioare, cea a dezalienării, pe care neomarxiștii au descoperit-o mult mai târziu în manuscrisele nepublicate ale lui Marx, ci pentru că evoluția inexorabilă a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
aplicate și ca procedee autoterapeutice (ele se bazează în special pe terapia cognitivă): • E nevoie ca partenerii să înțeleagă că foarte multe din fricțiunile dintre ei sunt cauzate de diferențele de perspectivă asupra unor probleme, și nu din răutate sau egoism. Ei trebuie să accepte că anumite trăsături de personalitate ale celuilalt nu sunt „rele”, ci apar ca atare numai fiindcă nu se potrivesc cu ale lui. La fel, nici perspectivele diferite nu sunt neapărat bune sau rele. Totuși, în multe
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
se zbate între voluptate și remușcare, astfel încât mai peste tot regăsești „două categorii de oameni: preoții și amanții, adică cei care iubesc și cei care regretă”. Foarte individualizați sunt și englezii. Ceea ce frapează la ei ar fi rezerva, discreția, aroganța, egoismul, izolarea, indiferența superioară. Empiriști, confundându-se cu clipa prezentă datorită prosperității generale, englezii „au ajuns la acea vârstă când întregul popor se transformă în aristocrație”, deși sentimentul de clasă e foarte dezvoltat. Spiritul lor e paradoxal: „Ca orice popor mare
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
1913, la Teatrul Național din Craiova), se arată a fi un mare impostor, datorând totul unui amic din umbră; pentru a nu fi dat de gol, nu ezită să provoace moartea binefăcătorului său. În Baia domniței, alt personaj, de un egoism brutal, cu instincte sălbatice, concepe căsnicia ca pe o posesiune absolută a femeii și este bântuit de o gelozie atroce, astfel încât un diafan tablou (care dă și titlul piesei, reprezentată în 1920 la Naționalul bucureștean), înfățișând-o pe soția sa
RIULEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289286_a_290615]
-
mai favorabilă față de poporul american și modul nostru de viață, cu toate că și În acest caz, puterea noastră benignă se erodează. În timp ce există multe lucruri care atrag lumea către America, există o neliniște În creștere din cauza a ceea ce este perceput ca egoism și brutalitate americană. Sunt Întotdeauna Întrebat de către europeni, de exemplu, de ce americanii continuă să conducă automobile mari, care consumă multă benzină și poluează atmosfera. Sau de ce America, cea mai bogată țară din lume, Îi ajută atât de puțin pe cei
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Datorită accentului pe relațile armonioase și bunăstarea Întregului, asiaticii sunt mai interesați În succesul grupului decât În interesul lor personal. Într-adevăr, În limba chineză, ne reamintește Nisbett, „nu există un cuvânt pentru individualism. Cel mai apropiat este cuvântul pentru egoism”17. Imaginați-vă mintea asiatică Încercând să Înțeleagă esența visului american, care pune accent pe individualitate, progres personal, autonomie și exclusivitate. Nisbett rezumă diferența dintre modul de a gândi asiatic și cel vestic astfel: Estasiaticii trăiesc Într-o lume interdependentă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
din toată istoria, pentru a obține ceea ce vrem și credem că merităm. Ne considerăm un popor ales și, prin urmare, Îndreptățit la o parte mai mare din bogația Pământului. Din păcate, interesul nostru personal se metamorfozează Încetul cu Încetul În egoism pur. Am devenit o cultură a morții. Ce Înțeleg prin „cultura a morții”? Pur și simplu asta. Nimeni și În special nici un american, nu ar nega că suntem cei mai lacomi consumatori din lume - uităm totuși că moartea și consumul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de către colectivitate după moarte) -, greu pot fi decelate actele propriu-zise de sacrificiu de haloul așteptărilor premiale (Ralea și Hariton, 1962); este dificil de stabilit frontiera dintre generozitatea sui generis și variantele ei mai mult sau mai puțin rafinat convertite în egoism. (În concepția lui E. Wilson, altruismul propriu-zis, de esență șhard-coreț ar fi cel determinat genetic - sacrificiul de sine al animalelor „nu e niciodată ipocrit” șp. 163ț, pe când conduitele altruiste mai superficiale șsoft-coreț reprezintă hipertrofieri socioculturale ale nevoii de conservare individuală
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sinteze. Capitolul 2tc " Capitolul 2" Comportamentul prosocial și altruismultc "Comportamentul prosocial și altruismul" 1. Perspective teoreticetc "1. Perspective teoretice" Istoria mai îndepărtată și mai recentă, ca și viața socială de zi cu zi ne oferă, pe lângă multiple cazuri evidente de egoism feroce, de cinism și violență, de sacrificare a celorlalți pentru atingerea intereselor proprii, și variate exemple de solidaritate umană, de ajutorare a semenilor, de altruism. În abordarea problematicii conduitelor prosociale, o precizare se impune de la început: nu orice acțiune de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
aici accentul se mută de pe asistența dezinteresată - situându-ne în paradigma schimbului social -, avem de-a face totuși cu acte prosociale, întrucât schimbul nu este direct și imediat, nu se negociază și, în tot cazul, norma trimite la descentrarea de pe egoismul pur. Altfel spus, teoretic ai putea fi ajutat, fără ca, în timp, să returnezi ajutorul. Și, de fapt, cazurile de acest fel sunt multiple. Norma reciprocității pretinde să-i ajuți pe cei care te-au ajutat, chiar dacă pe viitor nu întrezărești
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și lui L. Kohlberg (stadiul preconvențioanl, convențional și postconvențional). A te comporta prosocial înseamnă să știi la modul rațional cum să o faci. D. Batson admite, în continuare, că rațiunea morală, o dată însușită, poate deveni motiv ultim de acțiune, depășind egoismul mascat individual sau chiar colectiv. Sintetizând pozițiile filosofilor moralității, în frunte cu I. Kant, care susține imperativul moral ca universal uman și nelegat de circumstanțe practico-instrumentale, și denumind respectivele poziții ca principialiste (de la focalizarea lor pe principii morale indubitabile), el
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
utilitate pe care receptorul unor asemenea acte o are pentru cel ce le emite. Prezentăm în continuare câteva dintre explicațiile profesate de paradigma costuri-beneficii (Lemennicier, 1988). Cea mai mare parte a așa-ziselor gesturi altruiste nu sunt decât un profund egoism mascat; invitația la masă a unui coleg, o recenzie laudativă la o carte a unei persoane influente, apărarea cuiva care deține putere într-o discuție etc. reprezintă investiții, mai mult sau mai puțin costisitoare, în vederea obținerii unor beneficii personale (promovare
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
dar nu a vrut aceasta (Cheuk și Rosen, 1992). 1.5. Concepția empatiei ca factor intrinsectc "1.5. Concepția empatiei ca factor intrinsec" Teoriile beneficiilor psihologice mizează pe ideea că ajutorul oferit altora este până la urmă tot un gen de egoism, fiind în joc operațiuni directe sau indirecte de autorecompensă, de eliminare sau reducere a unui disconfort psihic ori de menținere și întărire a stimei de sine. În acest din urmă sens, Cialdini și colaboratorii săi (1981) susțin că se poate
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
altruismul selectiv se produce, de exemplu, când ajutorul financiar al unui sponsor se îndreaptă nu spre un număr mare de copii nevoiași, ci spre unul sau câțiva specifici ale căror nume, fotografii și alte date le primește el. Ajutând preferențial, egoismul este mascat, se dă aparența de altruism, dar se uită adesea că acesta, fiind selectiv, este tot o amenințare la adresa bunului public. În finalul acestui capitol se impune să facem câteva observații fundamentale. În primul rând, în abordarea comportamentului prosocial
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și Iluț, 2003; vezi și prima secțiune din capitolul 1 al lucrării de față). Putem da crezare, în acest sens - ilustrând totodată gradul avansat de eroare al judecăților ce acuză în bloc psihologia socială americană de focalizarea pe individualism și egoism -, unuia dintre cei mai renumiți psihosociologi americani, D.C. Batson, când spune: „Cercetările asupra comportamentului prosocial sugerează că noi, ființele umane, în ciuda slăbiciunilor și nereușitelor de care dăm dovadă, suntem capabili și de profundă grijă neegoistă pentru semenii noștri (...). Suntem mai
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
disimularea și înșelarea. Acordarea de sprijin material și sufletesc reciproc, susținere și apărare mutuală este o altă caracteristă esențială a prieteniei. Prietenii sunt înclinați să facă pe cât posibil mai mult unul pentru celălalt. În prietenia veritabilă nu au ce căuta egoismul, calculul rece de tipul: „cât mi-a dat, atâta îi dau și eu”. Dar, cu toate că interesul strict personal nu este implicat în fiecare gest față de partener, pe termen mediu și lung, fără reciprocitate în oferirea de bunuri și servicii materiale
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
K. (1981), „Is empathic emotion a source of altruistic motivation?”, Journal of Personality and Social Psychology, 40. Batson, C.D.; Ahmed, N.; Yin, J.; Bedell, S.J.; Johnson, J.W.; Templin, C.M.; Whiteside, A. (1999), „Who threats to the common good: Self-interested egoism and empathy-induced altruism”, Personality and Social Psychology Bulletin, 25. Baumeister, R.; Heatherton, T. (1996), „Self-regulation failure: An overview”, Psychological Inquiry, 7. Bazerman, M. (1985), „Norms of distributive justice in interests arbitration”, Industrial and Labor Relations Review, 4. Becker, G. (1991
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
1915 până în iulie 1916, sub conducerea unui comitet redacțional. Redactor este Al. Busuioceanu. Fără un program propriu-zis, L. n. se deschide cu rubrică „Dintre tomuri brăcuite...”, în care sunt publicate fragmente din manuscrise eminesciene, conținând referiri la noțiuni că reacțiune, egoism, adevăr și durere, învățătură și talent, istorie, morală și drept, legi, geniu. Apar, de asemenea, alte texte inedite și cugetări din opera lui Mihai Eminescu. Se publică note, recenzii, cronici, însemnări etc. În numărul 4-5/1916 este inclusă poezia Faunul
LUMINA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287900_a_289229]