1,266 matches
-
și care este relația dintre practicile de integrare economică și încorporare în societatea italiană, pe de o parte, și practicile transnaționale 9, pe de altă parte. De asemenea, voi discuta despre rolul riscurilor (în special legate de statusul ilegal) în emergența dinamicilor migratorii și a practicilor transnaționale și despre cum afectează riscurile crearea mediului local la Milano și practicile translocale dintre Milano și Borșa. Migrația din Borșa la Milano: dinamici postsocialiste și status ilegal Factori care au influențat migrația internațională Migrațiile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
urmărirea riscurilor și a oportunităților cu care se confruntă migranții în Italia și în România. În acest sens, am prezentat succinct principalele caracteristici ale mediului de migranți români din Milano, locurile de întâlnire și socializare ale migranților (ținând și de emergența locală a „identității românești”), precum și principalele tipuri de practici transnaționale (sau translocale) ale borșenilor. De asemenea, datorită multitudinii de practici transnaționale, înțelegerea acestora trebuie contextualizată în funcție de caracteristicile locale din România, în cazul studiat, schimbările economice și sociale din Borșa. Ceea ce
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
intermediază transferurile de bani sau transportul imigranților. Referitor la spațiile transnaționale, Faist realizează o tipologie a acestora în funcție de timpul lor de existență (scurt sau lung) și de intensitatea relațiilor transnaționale (slabe sau tari). În plus, în analiza acestuia referitoare la emergența spațiului transnațional între Germania și Turcia, el observă dezvoltarea relațiilor transnaționale plecând de la forme mai simple (rețele, trimiterea banilor acasă și păstrarea relațiilor cu rudele din Turcia) până la forme mai dezvoltate (emergența sectorului turc în economia germană și dezvoltarea relațiilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
tari). În plus, în analiza acestuia referitoare la emergența spațiului transnațional între Germania și Turcia, el observă dezvoltarea relațiilor transnaționale plecând de la forme mai simple (rețele, trimiterea banilor acasă și păstrarea relațiilor cu rudele din Turcia) până la forme mai dezvoltate (emergența sectorului turc în economia germană și dezvoltarea relațiilor economice cu Turcia). În acest sens, unul dintre argumentele utilizării acestei perspective este persistența politicilor statelor naționale în migrația dintre estul și vestul Europei. În cazul românesc, relaxarea acestor politici este de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
dobândesc o altă dimensiune. Pe de o parte, ele coincid de fiecare dată cu alegerile legislative și senatoriale. În consecință, rezultatele electorale oferă un unghi de analiză care devine revelator în ceea ce privește reformele, procesul de democratizare, fragmentarea spațiului partizan, dificultățile din emergența unei clase politice competente și profesionale, dar și dificultățile unei situații economice și sociale cel puțin delicate. Pe de altă parte, tematica aderării constituie, de câtva timp, consensul politic cu privire la obiectivele politicii externe. Reluat de toate partidele politice, factorul extern
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
lumea organizațiilor politice. Grupurile sociale nu sunt consolidate sau solidificate încă. Același lucru este valabil și pentru organizații, raporturile dintre grupurile sociale și organizarea lor socială și politică. Alți factori interni au un rol important: absența tradiției democratice, încetineli în emergența unei clase politice competente și profesionale, dificultăți în modernizarea justiției, situația economică și socială care rămâne una dintre cele mai dificile pentru o mare parte a populației, importanța corupției și a crimei organizate. Trebuie să ținem cont și de factorii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
coincide cu construirea organizațiilor partizane, și anume cu construirea unei legitimități printre membri, o mutație programatică și o reducere progresivă a numărului de partide de completare sau de pseudopartide care populau largile coaliții de la începutul anilor ’90. Asistăm, astfel, la emergența partidelor relativ stabile. Dar această imagine de stabilitate se lovește de carențe substanțiale legate de desfășurarea unei identități politice artificiale, născută din etichetări de calitate decernate de federațiile europene sau internaționale de partide și de structurile organizaționale dependente de autoritatea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
intimitatea - e necesară, ca reculegere, univers privat, individul coborând în profunzimile sinelui de unde revine spre exterior; - confruntarea - din singurătate persoana pornește pe fundul afirmării făcând alegerile; - libertatea fără limită a persoanei; - eminența demnității persoanei; - angajarea. Personalismul e văzut ca o emergență a societăților democrate, ca o constantă și o măsură a acestora. Mounier a scris și un Tratat despre caracter, în care istoria caracteriologiei e doar amintită, iar specificul acesteia e tratat superficial, în pofida titlului. Personalismul și tradiția kantiană au avut
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Exporter ou mourir.” (Paule Reynaud) Statele lumii se angajează ireversibil În era globalizării la ritmuri variate, dar din ce În ce mai accelerate. Cauzele principale ale acestor schimbări sunt următoarele: - diversificarea crescândă a produselor, piețelor și tehnologiilor, saturația simultană sau obsolescența unor ansambluri produse-piețe-tehnologii; - emergența restricțiilor ecologice În universul economic; - influența sporită a problemelor monetare, financiare și legale la scară internațională. La nivelul firmelor multinaționale, pregătirea transculturală ia numeroase forme, În funcție de filosofia managerială a corporației: ¬ Companiile etnocentrate plasează manageri expatriați În pozițiile internaționale cheie; echipa
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
un univers mai abstract, în care poezia pare că vrea să „părăsească” pământul, să lase în urmă concretețea prea acuzată a versului, pentru a exploata conceptele și viziunile sintetice ale unui spațiu mintal deschis brusc către un vizionarism cosmic în emergență. În Haosmos (1992) - titlul reproduce imaginea-cheie a nenumărate poeme -, această deschidere vizionară se desfășoară mai amplu, printr-o „exploatare dez-mărginită” a lumii fizice, psihice și imaginare, poezia regăsind pe de o parte concretețea inițială, dar păstrând și deschiderea metafizică ulterioară
CARNECI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286117_a_287446]
-
bazează pe luarea în considerație a rezultatelor prezente sau anticipate din științele și tehnicile vremii 3. Cititorii pot beneficia astfel de deteritorializarea datorată schimbărilor de repere, anamorfozelor, și pot medita la prezentul lor pornind de la această deteritorializare culturală, legată de emergența actuală a unei tehnoculturi. Când este original, SF-ul, se face ecoul transformărilor produse de dezvoltarea științelor și tehnicilor și le întruchipează virtualitățile. El întărește sentimentul modern al incertitudinii și ne ajută astfel să ne înfruntăm propria ignoranță la modul
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
geneticiana Kaye Lang, sunt asemănători cu ceilalți copii și, deopotrivă, foarte diferiți. Se recunosc între ei și se slujesc de un fel de telepatie. Oare asta să anunțe sfârșitul omenirii în beneficiul unei etape ulterioare (și poate superioare?) de evoluție? Emergența noii posibilități de evoluție este analizată cu o mare atenție pentru verosimilitate, cu un vocabular de tip hard science foarte plauzibil, fără a sacrifica însă poezia și emoția. 7.3. Punctul pe evoluția SF-ului Această prezentare a etapelor fundamentale
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA ADRIAN TUDURACHI Fabrica de geniu Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) INSTITUTUL EUROPEAN 2016 Cuvinte-cheie: geniu, utilizarea și politica genialității, literatura română în secolul al XIX-lea, emergență literară, productivitate literară. Cuprins De la prima utilizare a cuvântului geniu în cultura română... / 7 Partea întâi. RESURSELE / 9 1.1. O "fabulă" despre geniu la începuturile literaturii române / 9 1.2. Cum se face o literatură prin ideea de geniu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
A vorbi și a face literatură trebuie să fie două activități solidare, conținute într-un singur gest. De aceea, dacă retorica exhibă procedeul, geniul limbii îl va camufla: a produce literatura pe baza practicilor comune ale limbajului înseamnă să constați emergența operei în sânul unei realități fără structuri specializate pentru literatură. Să descoperi figuri "ca din greșeală", acesta e idealul poeticii geniale 19. În mod previzibil, inițiativa individuală e aici suspectă, ca mediere reflectată a datului lingvistic, și e pusă integral
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și pentru care mitologia franceză a ordinii sintactice "firești" subiect/ verb/ complement a devenit parte a unui dispozitiv descriptiv. Or, ceea ce constată Gilles Philippe e că acest "moment gramatical" al practicilor de lectură se încheie la începutul anilor '50, odată cu emergența primelor manifestări ale unui "moment semiotic" în textele lui Roland Barthes, sau, mai exact, odată cu primele semne ale unei viziuni teoretice asupra literaturii; altfel spus, geniul limbii franceze funcționează complementar și alternativ cu practicile teoretice. Putem trage concluzia că nu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
productivă nu e sporadică, calificată de "șansă" sau "hazard", ci uniformă, neîncetată, continuă. Împotriva unei definiții romantice a poeziei ca dotare rară a unui caracter, Fundoianu descrie prin sărăcie o banalizare a dispoziției poetice. Nu e ceea ce apare în virtutea unei emergențe revoluționare, ci ceea ce se găsește în mod sigur în teritoriu: nimicul care mobilează cu certitudine universul homelessului. Conduita poetică bazată pe gesturile săracului are astfel particularitatea de a atrage atenția asupra unui mediu și asupra "puterilor" lui. Dacă inventivitatea vorbește
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în care nu autorii contează, ci vehicularea unor reprezentări specifice în interiorul unui discurs care își impune propriile constante: apariția simptomatologiei geniale la vârstă fragedă, dezvoltarea unei practici a exemplarității etc. Sunt genuri ale geniului infantil: Aceste povestiri erau parte a emergenței unei literaturi pentru copii în cadrul căreia au fost publicate alfabetarele în anii 1820, și care și-a luat avântul în anii 1850, odată cu cărțile pentru copii ale Doamnei de Ségur și cu creația Bibliotecii roz în editura Hachette. Genul "copiilor
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
1825, iar micul roman al lui Balzac, Capodopera necunoscută, apare în 183118. Nu e locul pentru o detaliere a acestui fenomen extrem de important în definirea culturilor literare în modernitate. Aș reține totuși explicația pe care o dă Nathalie Heinich pentru emergența reprezentării boemei la începutul secolului al XIX-lea și pentru constituirea schemei ei imaginare 19. La origine a fost un dezechilibru apărut în lumea artei după Revoluția din 1789. Un sistem bipolar care gestiona lumea artei printr-o distribuție a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
contemporană e proiectată asupra unor contexte istorice depășite și eventual e transformată într-o anticipare, adesea neverosimilă. Ce aplicabilitate poate să aibă o reflecție generată de contextul globalizant al secolului XXI la contextul naționalist al secolului al XIX-lea, de emergență a entităților statale? Numai că aici avem de-a face cu o reflecție foarte modernă care apelează intenționat la mijloace premoderne. În acest caz, filosofia politică vrea să fie anacronică. Reperele multitudinii sunt trei gânditori din secolul al XVI-lea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
care se repercutează asupra textului literar, dar văzută de data aceasta din perspectiva originii, ca o inconsecvență a acțiunii poetice însăși. Nu mai e vorba de textul afectat de trecerea timpului, ci de o precarizare a poeticității în punctul de emergență, în chiar focarul ei. E o reprezentare a talentului, a "darului" poetic, însă privit ca facultate relativă, amenințată de variabilitate, de diminuare și în cele din urmă de pierdere. Bolliac descrie "doza de poezie" cu spectrul dispariției în față, sau
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mai respectă tabulatura limitată a formelor clasice, care se pot alătura fără să se înserieze și fără să implice apartenența la aceeași clasă. Altfel spus, ele evocă nu atât stabilitatea și reproductibilitatea unor prescripții formale ca sonetul sau rondelul, cât emergența neîntreruptă a noi coduri: posibilitatea unei formalizări en puissance, care operează nu ca o normă, ci mai degrabă ca figură a unei inventivități neîncetat productive, a generării nesfârșite de noi cristalizări. Dacă privim mai îndeaproape investiția lui Alecsandri în această
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Studii și Cercetări privitoare la Transilvania, Sibiu, 1945, pp. 75-76. 6 Gheorghe Peșacov, "O scrisoare literară" (1829), în George Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești 1812-1866, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1967, pp. 109-112. 7 În marginea emergenței culturilor literare s-a constituit în anii '90 o bibliografie critică, pe de-o parte în prelungirea unui interes al anilor '70 pentru fenomenele inventivității și ale aparției "noului" în lume (v. de pildă perspectivele istorice asupra temelor emergenței din
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
marginea emergenței culturilor literare s-a constituit în anii '90 o bibliografie critică, pe de-o parte în prelungirea unui interes al anilor '70 pentru fenomenele inventivității și ale aparției "noului" în lume (v. de pildă perspectivele istorice asupra temelor emergenței din Jacques Fontanille, Juliette Vion-Dury et Bertrand Westphal (éds.), L'Émergence. En réponse aux travaux de Jean-Marie Grassin, collection "Littératures de langue française", vol. 13, Peter Lang, Bern - Frankfurt - Paris - New York, 2011) și, de cealaltă parte, ca răspuns la proliferarea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
1853), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești, p. 453. 66 În acest sens, mi se pare utilă pledoaria lui Domínguez, "Literary Emergence as a Case Study of Theory in Comparative Literature" pentru o abordare multidisciplinară a emergenței literare. Sprijinindu-se pe noțiunea de "viață literară" definită de Boris Eihenbaum într-un text din 1929 (cuprins în antologia Ce este literatura? Școala Formală Rusă, Univers, București, 1983, pp. 68-74) ca o noțiune totalizantă a tuturor realităților implicate în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
într-un text din 1929 (cuprins în antologia Ce este literatura? Școala Formală Rusă, Univers, București, 1983, pp. 68-74) ca o noțiune totalizantă a tuturor realităților implicate în producția, consumul și circulația faptelor literare, Dominguez încearcă să situeze procesul de emergență literară în raport cu o activitate literară înțeleasă în sens foarte larg: nu numai ceea ce intră în definiția îngustă a "literaturii naționale", ci tot ceea ce face parte din experiența literară accesibilă unei comunități într-un anume moment istoric. Insistența cercetătorului de a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]