1,271 matches
-
abordeze individul nu ca fiind subordonat bisericii, ci ca fiind complementar ei. Începând cu perioada post-reformă, gândirea politică și religioasă în Polonia a tins spre îmbinare, și aceasta a avut un impact crucial asupra identității politice, în special începând cu emergența naționalismului modern la începutul secolului XIX. Pe cale de consecință, religia și un sens al națiunii au fuzionat, cu rezultatul că valoarea religioasă a conștiinței individuale a fost extrapolată în sistemul politico-valoric al polonezilor (Schöpflin în Brumberg: 1983, 123-124; vezi și
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
filosofică și psihologică 11. Evaluarea "perioadelor cheie" din istoria României 12. Evaluarea tendințelor sistemelor moderne în artă și audiovizual și impactul lor asupra peisajului cultural românesc ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9.6 Inegalități 1. Inegalitățile socio-umane în profil regional și socio-umane; național disparități 2. Emergența și caracteristicile noilor clase sociale regionale în România post-comunistă 3. Caracteristicile socio-economice ale regiunilor României și ale nivelurilor de dezvoltare ale acestora 4. Noile tipuri de disparități comunitar-regionale, îndeosebi a celor asociate cu locuirea/migrația temporară în străinătate 5. Opțiunile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188126_a_189455]
-
și politicile derivate care să elimine disparitățile regionale ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9.7 Tehnologie, 1. Interacțiunea între tehnologii și indivizi organizație și 2. Raportul între rețele sociale și rețele virtuale schimbare 3. Impactul social al noilor configurații tehnologice culturală 4. Importul și/sau emergența unor noi forme și culturi organizaționale în contextul globalizării 5. Schimbări ale culturii muncii post-privatizare 6. Raportul dintre mediul instituțional și durabilitatea formelor organizaționale 7. Impactul social al noilor forme și culturi organizaționale 8. Efectele instituționalizării unor modele specifice organizaționale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188126_a_189455]
-
Cehov cel care "îmbolnăvește și înflorește întreaga ființă"13 și Caragiale prin care vom înțelege că "teatrul se află într-o permanentă criză"14 au însemnat autori de referință în întreaga carieră a lui Alexa Visarion, Shakespeare reprezintă centrul de emergență al creației regizorului, acoperind în bună măsură însăși ideea despre ceea ce reprezintă teatrul și arta spectacolului. Iar volumul Spectacolul ascuns (2012) confirmă, fără îndoială, afinitatea lui Alexa Visarion pentru temele majore, perene, ale scriitorului englez, în fapt, pentru întreaga creație
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
se pot schimba presiunile selective la care acel grup este supus de mediul Înconjurător (Lachapelle et al., 2006). Construirea unei nișe culturale care să slăbească presiunile selective impuse de mediu a fost posibilă prin producerea următoarelor schimbări (Boehm, 2000): 1. emergența unor mecanisme pentru limitarea puterii indivizilor cu un comportament de tip alfa; 2. implementarea unor mecanisme de pedepsire a blatiștilor și a indivizilor cu un comportament de tip alfa; 3. apariția unor valori și reguli care să promoveze cooperarea În interiorul
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
fiind fundamentale, esențiale pentru viabilitatea sistemului internațional însuși, cum ar fi suveranitatea, pacea, securitatea, dezvoltarea etc. Poate fi evidențiată o anumită dinamică a valorii pe plan internațional, având o puternică determinare social istorică și care cuprinde patru faze importante: a) emergența valorii, legată de dezvoltarea unor idei, concepte ca expresii ale unui proces de "conștientizare" (spre exemplu, apariția la sfârșitul secolului al XVII-lea a conceptului de drepturi ale omului); b) recunoașterea internațională a valorii, subliniată tot mai des în documentele
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
unei noi etape în evoluția relațiilor internaționale cu implicații și în planul dreptului internațional public , caracterizată de dispariția confruntării ideologice Est-Vest. În perioada postbelică, dreptul internațional și-a lărgit în permanență obiectul reglementărilor pentru a reflecta evoluția relațiilor internaționale și emergența unor noi valori și domenii, care au căpătat și dimensiuni internaționale: energia nucleară, cosmosul, mările și oceanele, populația. Sub incidența unor astfel de preocupări, au intrat mai ales după adoptarea Declarației universale a drepturilor omului și drepturile omului, în special
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
generațiile spirituale de cele cu o viață spirituală vlăguită. Epoca sfârșitului de secol XIX și începutului de secol XX, de pildă, este marcată de o creștere a densității spirituale a generațiilor în Europa dinspre nord spre sud, creștere atestată de emergența unei noi configurații stilistice numită stilul 1900 sau secession-ul. Această epocă stilistică s-a încheiat odată cu deflagrația primului război mondial și cu marea catastrofă transoceanică a scufundării vasului Titanic. Ambele au o semnificație profund spirituală, insuficient cercetată. Metoda propusă
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
aceeași sau similară cu o stare a sistemului dintr-un moment anterior în timp" (Sztompka, 1993:143). Tratate în ansamblu, modelele sistemice presupun: analiza schimbării în compoziție de exemplu, migrație sau depopulare -, a schimbării în structură de exemplu, apariția inegalităților, emergența legăturilor de prietenie -, a schimbării funcțiilor de exemplu, specializarea și diferențierea meseriilor, declinul rolului economic al familiei, atribuirea de noi funcții școlii, cum ar fi cea de violență simbolică -, schimbarea granițelor de exemplu, unirea grupurilor, încorporarea unui grup în altul
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
culturile particulare vezi Wallerstein (1990), Robertson (1992), Tomlinson (1991), Pieterse (1994) ș.a. Spre exemplu Tomlinson (1991) vede globalizarea ca fiind succesorul imperialismului și vorbește despre planetarizarea culturii ce își are rădăcinile în anii '60; Pieterse (1994) vorbește de globalizare ca emergență culturală, numind-o hibridizare structurală, adică mod de separare a practicilor sociale și culturale din formele existente și recombinarea lor în noi practici și noi forme; iar din perspectiva studiilor culturale, există voci care afirmă că prima societate multirasială, multiculturală
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
vezi de exemplu Brubaker și Cooper (2000:10) sau Cerulo (1997:386-87) într-una din formele următoare: a) Identitatea "colectivă" este ceva natural, esențial, real, permanent ce se regăsește în toți oamenii. b) Identitatea preexistă actorii sociali, ea este o emergență biologică, psihologică, culturală sau a caracteristicilor regionale. c) Membrii unei colectivități internalizează aceleași caracteristici esențiale într-un mod unitar, ceea ce sugerează o experiență socială determinată, unică. Sub umbrela esențialistă putem cuprinde mai multe teorii ale identității despre care se poate
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
categorizările arbitrare și nici construcțiile reificate, ci procesul de identificare cu acestea este cel ce dă realitate unei identități colective 10. Așadar, pe axa colectiv-individual, punctul de plecare al studiului empiric îl reprezintă individul, iar identitatea colectivă va fi o emergență, o rezultantă a identificărilor comune. Acesta este deci răspunsul care ne arată "cum putem să stabilim un profil identitar la nivel colectiv", și care ne va permite să trecem la întrebarea: "Care este profilul identitar al tinerilor din România?". Acest
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
ale identităților individuale, adică a elementelor de identificare comună fie ele valori, memorii, imagini, procese etc. ale actorilor sociali. Așadar, pe axa colectiv-individual, punctul de plecare al studiului empiric l-a reprezentat individul, iar identitatea colectivă a fost considerată o emergență, o rezultantă a identificărilor comune. Definiția identității socioculturale, de la care am plecat în analize, s-a bazat pe asumpția unei ontologii triplu stratificate și a fost următoarea: identitatea socioculturală este rezultatul unui proces continuu de identificare, similară cu a celorlalți
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
teren, cu atît creația pierde în substanța ei intrinsecă. Paradoxul pare cumva facil și oarecum exterior procesului, dar îl abordăm doar pentru a-l plasticiza, pentru a-l face, cumva, mai elocvent. Nu numai că domeniul cunoaște, de cîteva decenii, emergența obstinată a genurilor neconvenționale de altfel, de neevitat într-o lume ieșită bine din normele tradiționale dar chiar expresiile ei pictura, grafica, sculptura își consumă experiențele, multe din ele excepționale, într-o devălmășie stupefiantă, suficientă parcă sieși tocmai prin asta
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
acompaniamentul lozincilor bolșevic găunoase, urlate de la tribunele lui 1 Mai și îngînate fals de... masele largi populare. De bine-de rău, masele astea își tîrîiau traiul cum puteau, închisorile însă gemeau de elitele românești, cele ce definiseră o țară în plină emergență europeană. Asta pînă la invazia tancurilor rusești și înstăpînirea hahalerelor autohtone. Abrevierea scriitoarei, dincolo de tăietura ei ludică, diagnostichează exact starea de spirit a junimii din sinistrul interstițiu. Restrîngînd aria la un Iași care, oricum, nu fusese un oraș oarecare, sînt
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
lor, imaginarul românesc face dovada unei opțiuni atât pentru "suprarealitatea" de sorginte orientală, cât și pentru cea a romanelor cavalerești occidentale. Istorii sau nuclee narative care au circulat în timp și în diverse culturi, texte cu funcții magice sporite de emergența miraculosului creștin, cărțile populare au fost adaptate și pe alocuri reformulate în spiritul tradiției locului, dar tot pe schemele unei gândiri arhetipale. O primă sursă a acestei literaturi poate fi identificată în forma magiei populare "teoretico-practicistă" (Ciobanu 97) din cărțile
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
piețe globale de capital, comunități științifice, mișcări religioase. Cât privește cauzele globalizării politice, hiperglobaliștii le asociază sfârșitului Războiului Rece și triumfului democrației occidentale asupra rivalului comunist, actuala configurație a sistemului internațional fiind posibilă ca urmare a anulării bipolarismului rigid și emergenței Statelor Unite ca hegemon promotor al valorilor democratice și al principiilor economiei de piață. În viziunea scepticilor (parțial și a transformaționaliștilor), sfârșitul Războiului Rece este irelevant pentru globalizare, care a premers, a coexistat și a supraviețuit bipolarismului și, în cele din
RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
ori, în spațiile academic, politic și chiar popular, revigorarea în lume a identităților și recrudescența separatismelor etno culturale după 1989 au fost considerate apanajul tendinței de localizare ca reacție opusă la globalizare, fapt care pune serios sub semnul întrebării posibilitatea emergenței unei conștiințe globale. Ca vector al celorlalte dimensiuni, cea tehnologică semnifică expansiunea globală și uniformizarea la vârf a tehnologiilor informațiilor, comunicațiilor și de transport, fiind principala responsabilă pentru comprimarea simbolică a spațiului și a timpului. Inovația și difuzia tehnologică antrenează
RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
În schimb, părerile pe marginea dimensiunilor nonmateriale ale globalizării sunt împărțite între conversaționaliști și culturaliști. Autorii primei grupe sugerează dezvoltarea graduală a unei societăți internaționale și a unei culturi globale, ceea ce nu înseamnă însă impunerea occidentalizării la nivel global, ci emergența unei culturi plurale de tip hibrid în care se recunosc distinct elementele specifice ale fiecărei națiuni, religii sau civilizații, într-un spirit de ecumenism cultural. O versiune a conversaționalismului o constituie așa-zisa paradigmă a consumului creativ, de inspirație antropologică
RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
Comunități virtuale - Avatar - Învățare colaborativă - Comunicație on line - Cultură în ciberspațiu - Audiere de conferințe Brainstorming - Activități colaborativeInteracțiune dinamică de grup - Evaluare de grup - Mentorat - Modelare - Negociere - Reflecție - Sinteză 3. INTEGRATIONAL MEDIA (APLICAȚII INFORMATICE INTEGRATOARE) Media Integrative au ca bază recenta emergență a instrumentelor de proiectare a cursurilor pe Web (de ex., WebCT, LearningSpace, Blackboard), care încearcă să combine elemente ale demersului exploratoriu și ale environementului de învățare dialogată într-un curs central sau un “portal de cunoștințe”. Se oferă oportunități de
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alexandra BARBU, Gheorghe BARBU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93150]
-
În revitalizarea sociologiei l-a deținut H.H. Stahl, supraviețuitor marcant al vechii Școli monografice. El a reușit să extindă schema teoretică gustiană În direcția unei istorii sociale materialist-istorice a proceselor de ,,timp lung”, elaborând și publicând o teorie originală asupra emergenței și funcționării comunităților agrare sedentare centrată pe mecanismele de ,,autoreglare dinamică internă” a satelor libere românești care au supraviețuit În anumite zone ale țării. Viziunea sa este foarte apropiată de concepția ecosistemică a ecologiei sociale americane, reprezentată de O. Duncan
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
interdisciplinare către centre și institute de cercetare nou-apărute (NORC, Committee on Human Development, Industrial Relation Center, Committee on Education, Teaching, and Research in Race Relation, Family Studies Center etc.). (Re)cristalizarea unei orientări chicagoene clare nu a fost deloc simplă: emergența disputelor și rupturilor profesionale (de exemplu, reformiști versus inactivi din punct de vedere politic; cantitativ versus calitativ) și personale este caracteristică tranziției, departamentul lăsând impresia unor nuclee divizate. Chicago nu mai există ca o entitate de sine stătătoare, ci este
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
rezultă din expunerea comună la simptomele sociale și intelectuale ale procesului dinamic de destabilizare, ceea ce Înseamnă că este necesară concurența unor schimbări pentru stabilirea unor legături creatoare În cadrul unei generații efective. În opinia lui Mannheim, procesul de schimbare rezultă din emergența continuă a noi grupe de vârstă, din contactul nou cu zestrea culturală acumulată: ideile, valorile, comportamentele se schimbă de-a lungul Înlănțuirii succesive a generațiilor, de-a lungul sosirilor continue a unor noi participanți și a plecărilor continue al celor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de analiză marxiste, tocquevilliene, weberiene sau paretiene În analiza claselor, subiect care conține intrinsec tema centrală a inegalităților. Problema schimbării, conceptualizată, printre alții, de Comte, Marx, Durkheim, rămâne dependentă de cea a mobilizării acțiunii colective. Am putea Înțelege mai bine emergența mișcărilor sociale, nașterea și natura conflictelor necesare pentru a le pune În practică, procedeele de asigurare a consensului sau a ordinii sociale. Procesul de socializare se Înscrie Într-un raționament de tip holist sau tributar unor interpretări În termenii individualismului
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
foarte populară în studiile referitoare la politica din America Latină. Potrivit lui Lipset, apariția lui Peron în Argentina și a lui Vargas în Brazilia ar trebui analizată drept un fenomen similar cu apariția fascismului în Europa, din moment ce ambele fenomene sunt martore ale emergenței mișcărilor extremiste de masă. Acest autor argumentează că există totuși o diferență între populismul Americii Latine și fascismul european: în timp ce primul se sprijinea pe clasele de jos, cel din urmă era atașat clasei de mijloc. Urmând această perspectivă, Gino Germani
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]