2,028 matches
-
ale hiponimelor: incizie paramediană, incizie transrectală, incizie pararectală, incizie Jalaguier etc. față de hiperonimul matricial (Celio) tomiile..., actualizează un tip special de distanțare, aceea dintre terminologia internă (de regulă, matricială) și socioterminologia medicală. Fără nici o excepție, situațiile de comunicare nu obligă "emițătorul" să se raporteze explicit la hiperonimul matricial - utilizat o singură dată, în titlul subcapitolului și/sau la începutul paragrafului. Raportarea la hiperonim este implicită, dat fiind faptul că termenul specializat "incizie", de exemplu, moștenind sensul matricial al gr. tome-, parțial
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
să constatăm ce-i trebuie comunicării pentru a putea fi numită astfel. Înainte de orice, este nevoie de cineva capabil să transmită un mesaj. Mai exact, este nevoie de un vorbitor, care, pentru că poate transmite și mesaje nonverbale, îl vom numi emițător. El nu este obligat să se afle față în față cu interlocutorul. Poate vorbi și din spatele unui zid, și de la distanță. Ca să poată transmite mesajul și să nu fie suspectat că vorbește la stele, în procesul comunicării, emițătorul trebuie să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
vom numi emițător. El nu este obligat să se afle față în față cu interlocutorul. Poate vorbi și din spatele unui zid, și de la distanță. Ca să poată transmite mesajul și să nu fie suspectat că vorbește la stele, în procesul comunicării, emițătorul trebuie să se adreseze unui receptor sau cel puțin să aibă iluzia că cineva îi primește mesajul. Un emițător nu începe să emită mai înainte de a avea ceva de transmis: un gând, un sentiment, un sfat, o îngrijorare. Toate acestea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
unui zid, și de la distanță. Ca să poată transmite mesajul și să nu fie suspectat că vorbește la stele, în procesul comunicării, emițătorul trebuie să se adreseze unui receptor sau cel puțin să aibă iluzia că cineva îi primește mesajul. Un emițător nu începe să emită mai înainte de a avea ceva de transmis: un gând, un sentiment, un sfat, o îngrijorare. Toate acestea - și altele - constituie mesajul lui. Intențiile emițătorului și așteptările receptorului nu se pot împlini însă dacă nu există și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
aparține cercetătorilor de la Universitatea din Amsterdam: „În concepția noastră, pentru ca transferul de informație să devină un proces de comunicare, emitentul trebuie să aibă intenția de a provoca receptorului un efect oarecare. Prin urmare, comunicarea devine un proces prin care un emițător transmite informații receptorului prin intermediul unui canal, cu scopul de a produce asupra receptorului anumite efecte”. Luhmannn definește comunicarea ca antiintuitivă, fără subiect și acțiune: „Comunicarea este selectivitate coordonată. Apare doar dacă egoul își fixează propria stare la baza informației rostite
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
la a confirma și menține cele declarate la anchetă. Hotărîrea se dă numai pe baza actelor aflătoare la dosar, unde sînt și declarațiile voastre scrise și iscălite, deștepților. Ce spuneți la tribunal e ca și cum ați vorbi la un post radiofonic emițător care nu transmite, ori în receptorul unui telefon defect, pe ecranul unui film mut". Doamna T. dă o declarație după pofta anchetatorilor. A făcut progrese, știe exact ce vor și se conformează. Este tutuită de ofițeri, tratată cu dispreț. Este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
nu știe (primul ministru nu face nici el excepție) nici unde, nici cum ar putea fi întâlnit Nasrallah, idolul mulțimilor, mai celebru ca Johnny Hallyday și Zineddin Zidane la un loc și totuși mereu invizibil, și nici unde se află emițătoarele canalului său de televiziune Al-Manar. Avem, se pare, de-a face cu contrasocietatea visată de Gramsci, numai că cea de aici e strict disciplinată și compartimentală. Nu-i de mirare că numeroși foști comuniști și stângiști, reputați pentru laicitatea lor
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
a soarelui incandes¬cent, al cărui răsărit constituie și debutul procesului inițiatic. Nu orice aversă a umplut luncile de apele germinative și nu doar un răsărit din seria mișcării de rotație a pământului luminează tabloul poetic. Anterioritatea adjectivelor are ca emițător instanța cunoscătoare a evenimentelor sacre, care își realizează menirea de a transmite informația sacră prin semnale lingvistice. Mutarea accentului frazei pe gradul de tensiune descriptivă este un indicator pentru însemnătatea mesajului poetic. Adjectivele apreciative apar în structura frazei într-o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Îmbîrligarea de bază. Fără abureli, fără scheme. Pătrunzi pur și simplu În psihicul cuiva și-i dai ordine. Combinația provoacă În mod cert reacții contrare, pentru că telepatia nu este, În sine, cîtuși de puțin ceva unilateral sau ceva cu un emițător și un receptor. M-am hotărît să mă duc În Columbia să fac rost de yage. Bill Gains s-a combinat cu Ike Bătrînu’. Soția mea și cu mine ne-am despărțit. SÎnt gata să plec În sud și să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
expuși oamenii, dar și atenuarea electromagnetică a unor clădiri, a unor incinte ecranate sau a unor materiale. S-au efectuat astfel măsurări ale înconjurătorului electromagnetic: * În exteriorul și în interiorul a mai multor case sau instituții situate în apropierea a două emițătoare situate la aproximativ 15 km de orașul Iași: stația radio-tv. Petrăria - Bucium; releul de 1053 kHz de la Uricani. * În interiorul și în exteriorul mai multor case și instituții (în special laboratoare și spitale) din orașul Iași. În interiorul și în exteriorul unei
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
aprinse pe-Ahil peleianul"... Dacă la Homer mânia era a lui Ahil, "calul" era al lui Ulise și de la el aveau să mi se tragă, peste ani, un șir întreg de năpaste, de la "calul" de ebonită, cu doar două copite-receptor și emițător, care și atunci, ca și astăzi, aidoma mie, a făcut și face ravagii în eter, în destinele multora, în cariera profesională, în amor, la "Servicii", la instanțele de judecată... "Cântă, zeiță, mânia ce-aprinse pe-Ahil peleianul"... Despre "speța" lui Ahil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
care avem în vedere emisiunile de tip talk show, gen mediatic caracterizat prin lipsă de omogenitate sub toate aspectele, practicând un discurs semiinstituțional, prin combinarea de reguli și constrângeri specifice discursului instituțional (temă fixă, o anumită distribuție a rolurilor de emițător, loc de desfășurare, durată etc.), cu spontaneitatea tipică pentru conversația curentă (cf. Ilie 2001, precum și Ionescu-Ruxăndoiu 2004: 417). 25 Pentru tratarea fenomenului de clișeizare a unor structuri în limba română, vezi Dascălu Jinga, în acest volum, p. 26 În structura
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
presupunem că impresiile noastre sunt corecte și să răspundem ca atare, având această deprindere vom fi capabili să ne asigurăm că am decodificat corect Dacă în exemplul cu muzica gălăgioasă răspundem: "Te-ai supărat pe mine, nu-i așa?", atunci emițătorul mesajului ne va spune probabil: Nu, nu vreau decât să reduci sonorul". A asculta activ înseamnă deci a comunica emițătorului ce înseamnă pentru noi mesajul său. Acest lucru îi permite să-și dea seama că-l ascultăm, iar nouă ne
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
începem prin a ne adresa direct cu: "Dumneavoastră/Dumneata/Tu", determinând astfel un răspuns la fel de direct, adăugând în încheiere "Am dreptate?" în felul acesta vom putea afla imediat dacă concluzia noastră a fost corectă, iar dacă nu a fost, atunci emițătorul mesajului ne va lămuri exact asupra a ceea ce a vrut să spună. ASCULTAREA ACTIVĂ ȘI ACCEPTAREA ALTORA Care dintre replici ni se pare a fi de cel mai mare ajutor, dacă ne-am afla în una din următoarele situații? Un
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
încearcă a se acredita, ci politice. Neîndoielnic prin ea se urmărește un control mai sever al presei culturale, o jugulare a tendințelor centrifuge și criticiste. Presa nu mai e un teren de dialog pentru purtătorii unor opinii contrare, ci un emițător în sens unic. „îmbunătățirea” din 1974 (cea prin care ni s a impus condiția de trimestrial) a fost, lucru de care m-am convins între timp, opera unor tovarăși dornici de o situație cît mai confortabilă. Pentru a o obține
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
sunt și altul, dar nu pot mai mult, În mine se obturează posibilitățile infinitei varietăți a lumii În care suntem). Se reduc astfel nu doar mijloacele noastre de receptare și transmitere, dar devine mult mai modest și rolul nostru de emițător de realitate proprie. De aici, echivocul expresiei, neputința de a Înțelege și reda chiar și propria noastră suferință confuză... Încă din acei ani tineri, problematica lui Blecher se Întâlnește cu revolta celui ce avea să devină, peste zece ani, marele
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ca oligoelement, îndeosebi în calitate de component al vitaminei B12 (cobalamina) [3.4], intoxicația cronică cu cobalt induce policitemie, gușă și cardiomiopatie [3.4], radioizotopul 60 Co este utilizat în cobaltoterapie, cobalt 60, radiocobalt: radioelement cu tipul de înjumătățire 5,27 ani; emițător de radiații și (îndeosebi de 1,17 și 1,33 MeV), utilizat în telegamaterapie (cobaltoterapie) [3.4] 534 Moldoveanu E, Neagu M, Popescu LM, Dicționar de biochimie și biologie moleculară, Editura Medicală, București, 2001, 85. 535 Elizabeth A, Martin MA
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
posibilitatea unei mutații de perspectivă în conceperea statutului celui care scrie (e drept, fără urmări, din păcate; din această cauză discut doar de "posibilitate", nu și de împlinirea ei în act): textul devine operă, adică o creație asumată subiectiv, iar emițătorul, până în acel moment un element de rang secund (cum este și cazul Divanului...) devine autor, adică entitate personalizată, care are nu doar inițiativa, ci și autoritatea de a manipula argumentele în funcție de mesajul subiectiv pe care îl imprimă operei. Ceea ce se
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
la un mesaj pot fi: confirmare; respingere (conținând o doză de confirmare); negare, ignorarea mesajului și a persoanei. în cazul confirmării, persoana care a emis mesajul este confirmată de receptor, este recunoscută și valorizată. Receptorul se investește în dialogul cu emițătorul, recunoscându-și și recunoscând celuilalt natura de locutor. în cazul respingerii, există o confirmare parțială a persoanei emițătoare a mesajului, căci se dă un răspuns acesteia în legătură cu mesajul care nu este acceptat în totalitate. Receptorul recunoaște și aici natura comună
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
confirmare parțială a persoanei emițătoare a mesajului, căci se dă un răspuns acesteia în legătură cu mesajul care nu este acceptat în totalitate. Receptorul recunoaște și aici natura comună, care-i leagă pe cei doi în dialog. în cazul negării însă, celălalt, emițătorul, nu e luat în seamă, este desființat, ignorat. în procesul de comunicare, răspunsul la negare nu poate fi decât nebunesc, menit să impună existența emițătorului, atenției receptorului (Cabier, 2002). Aceeași idee o exprimă Sartre (1964) în fraza: „Dacă raporturile cu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de laborator a demonstrat cum forma și dimensiunea cristalelor de apă (adică a celui mai răspândit element din compoziția trupului nostru și a planetei Pământ) diferă în funcție de ideile și emoțiile care se exercită asupra lor, indiferent de maniera în care emițătorul le exprimă (mentală, verbală sau în scris). Relaxarea e „un mod de a șterge tabla de toate grijile mundane”(Siegel, 2004, p. 155) și a plonja într-o stare ușor modificată de conștiință, care este starea alfa, plasată între 8-12
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Comunicarea organizațională în sprijinul calității serviciilor educaționale- Diaconu Nicoleta 6 judecată de valoare, o atitudine sau o stare emoțională. Din punct de vedere al teoriei generale a informației, comunicarea reprezintă un transfer de informații de la o sursă la alta (de la emițător la receptor), iar din perspectiva psiholingvistica este o transmitere de semnificații cu ajutorul semnelor.Considerata că atribut fundamental al ființelor cuvântătoare, comunicarea a fost definită drept mod de interactiune psihosociala a persoanelor. Din punct de vedere psihologic, vorbirea este o activitate
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
vieții. Din analiza activităților manageriale în cadrul unei organizații s-a observat faptul că procesul de comunicare ocupă aproximativ o treime din timpul de lucru. Toate activitățile specifice managerului au ca principiu fundamental comunicarea. Componentele procesului de comunicare sunt reprezentate de: emițător, mesaj, canal, receptor. De asemenea, au fost identificate și funcțiile comunicării: ♦ Funcția de comandă și instruire; 1. COMUNICAREA - FUNCȚIE VITALĂ A ORGANIZAȚIEI PUBLICE 7 ♦ Funcția de influențare și convingere, îndrumare și sfătuire; ♦ Funcția de integrare și menținere. 1.2. Modalități
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
conținutul acestuia sau de canalul de comunicare, ci și de impactul anticipat la nivelul receptorului. Cu alte cuvinte, pentru o comunicare dată, este esențială declararea obiectivelor, ținta pe care comunicatorul dorește să o atingă. Stabilirea unui obiectiv pentru comunicare determina emițătorul să-și aleagă clar țintă (receptorul căruia îi adresează mesajul), să definească scopul mesajului și să stabilească implicațiile acestuia. Cu cat obiectivul comunicării este mai clar și mai onest, cu atat credibilitatea comunicatorului este mai mare. În situația în care
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
marketing se confruntă cu noi realități de comunicare pe care trebuie să le înțeleagă că modalități în îndeplinirea obiectivelor și dezvoltării prezente și viitoare a afacerii. 1.3.1.Strategia ușilor deschise Această strategie realizează o transmitere de informații de la emițător către receptor urmărind inducerea, la nivelul receptorului, a stării de acceptare a ideilor și trecerea la 1. COMUNICAREA - FUNCȚIE VITALĂ A ORGANIZAȚIEI PUBLICE 17 executarea unei anumite acțiuni. Obiectivul principal al acestei strategii îl constituie aducerea receptorului în starea de
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]