KorAP: Find »[drukola/base=emigrație & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...45 46 47 ...69 >

1,706 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841

europeană, unde din nou s-a vorbit mult și "après" avea să se facă puțin. Ceva mai mult aveam să obțin de la deplasarea mea în Albania. Printre alte probleme, la Direcția culturală mă ocupam și de relațiile cultural-științifice cu "diaspora", "emigrația" sau "românii din afara granițelor", trei noțiuni folosite adesea pentru a defini realități diferite, departe de a fi ceea ce se cheamă o "sinonimie perfectă". M-am ocupat, așadar, de românii din Ucraina, de cei din Republica Moldova, din țările Balcanice, Europa Occidentală

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
peste tot "mitraliați" cu întrebări de tot felul, dovadă a marelui interes pentru ce se petrecea în România, pentru proiectele ce erau promovate și, în acest context, pentru locul acordat milioanelor de români din afara granițelor. Menționam în paginile anterioare că emigrația română se deosebește de alte emigrații, fiind eterogenă, neunită, fără structuri solid consolidate, fără programe unitare de acțiune. Aveam să întâlnim o excepție la Cleveland, românii având la dispoziție un club cu restaurant, un muzeu și o biserică, trei "piloni

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
tot felul, dovadă a marelui interes pentru ce se petrecea în România, pentru proiectele ce erau promovate și, în acest context, pentru locul acordat milioanelor de români din afara granițelor. Menționam în paginile anterioare că emigrația română se deosebește de alte emigrații, fiind eterogenă, neunită, fără structuri solid consolidate, fără programe unitare de acțiune. Aveam să întâlnim o excepție la Cleveland, românii având la dispoziție un club cu restaurant, un muzeu și o biserică, trei "piloni" care reușeau să reunească destul de des

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
prin efortul material și financiar al tuturora. Și apropo de efort financiar în slujba colectivității, spunea poetul Heinrich Heine despre cineva: "E un om bun, dar de la inima la buzunarul lui nu merge nici un tren". Afirmam că puțini români din emigrație au o solidă situație materială, dar și mai puțini din aceștia sprijină financiar acțiunile colectivității, iar ceilalți... Prin 1990, MAE, împreună cu Patriarhia, sprijinea editarea unor almanahuri ale bisericilor noastre din SUA și Canada. Mi-au căzut în mână câteva, pe

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
aflând multe lucruri despre românii noștri de peste ocean. Fiecare almanah conținea la sfârșit câteva pagini cu "donațiile" primite de la enoriași: 4-5 donații de 25 dolari, restul de 5 dolari, ceea ce spune multe! Evenimentele din decembrie '89 au determinat și în cadrul emigrației frământări, clarificări, decantări și un lung șir de întrebări privind statutul real al fiecărei persoane, fiind arătați cu degetul preoți care nu erau preoți, intelectuali "disidenți" care erau cu totul altceva, ochi căprui care în realitate erau albaștri... Întâlnirile noastre

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
preoți, intelectuali "disidenți" care erau cu totul altceva, ochi căprui care în realitate erau albaștri... Întâlnirile noastre și discuțiile, dure, aprige, uneori chiar violente, cred că au fost utile pentru ambele "Părți" pentru noi ca să facem un inventar al problemelor emigrației, pentru cei din emigrație ca să afle ce schimbări vor fi aduse de către guvernanții de la București în politica față de emigrație, respectiv în legislație, în crearea de structuri specializate pe problemele emigrației și în adoptarea de măsuri concrete. În toate aceste domenii

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
erau cu totul altceva, ochi căprui care în realitate erau albaștri... Întâlnirile noastre și discuțiile, dure, aprige, uneori chiar violente, cred că au fost utile pentru ambele "Părți" pentru noi ca să facem un inventar al problemelor emigrației, pentru cei din emigrație ca să afle ce schimbări vor fi aduse de către guvernanții de la București în politica față de emigrație, respectiv în legislație, în crearea de structuri specializate pe problemele emigrației și în adoptarea de măsuri concrete. În toate aceste domenii, având în vedere politica

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
dure, aprige, uneori chiar violente, cred că au fost utile pentru ambele "Părți" pentru noi ca să facem un inventar al problemelor emigrației, pentru cei din emigrație ca să afle ce schimbări vor fi aduse de către guvernanții de la București în politica față de emigrație, respectiv în legislație, în crearea de structuri specializate pe problemele emigrației și în adoptarea de măsuri concrete. În toate aceste domenii, având în vedere politica practicată de regimul comunist față de emigranți, de declarare a acestora ca delincvenți, dușmani ai poporului

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
ambele "Părți" pentru noi ca să facem un inventar al problemelor emigrației, pentru cei din emigrație ca să afle ce schimbări vor fi aduse de către guvernanții de la București în politica față de emigrație, respectiv în legislație, în crearea de structuri specializate pe problemele emigrației și în adoptarea de măsuri concrete. În toate aceste domenii, având în vedere politica practicată de regimul comunist față de emigranți, de declarare a acestora ca delincvenți, dușmani ai poporului, lipsirea de drepturi, pierderea cetățeniei, a bunurilor din țară, urmărirea în

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
a acestora ca delincvenți, dușmani ai poporului, lipsirea de drepturi, pierderea cetățeniei, a bunurilor din țară, urmărirea în străinătate, terorizarea rudelor rămase în țară... se impuneau măsuri urgente cu caracter reparatoriu și crearea de organisme specializate atât pentru dialogul cu emigrația, cât și pentru promovarea generală a imaginii României în lume.( Cum s-au rezolvat aceste priorități mi-aș permite un exemplu. Pentru realizarea unei prezențe culturale constante și de calitate în străinătate, inclusiv în mediile emigrației, se înființase la Guvern

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
atât pentru dialogul cu emigrația, cât și pentru promovarea generală a imaginii României în lume.( Cum s-au rezolvat aceste priorități mi-aș permite un exemplu. Pentru realizarea unei prezențe culturale constante și de calitate în străinătate, inclusiv în mediile emigrației, se înființase la Guvern un departament special, condus de un demnitar cu rang de Secretar de stat, fiind numit în acest post un medic, ulterior ambasador în Franța și Grecia, persoană "fină", care însă, pe mine personal, m-a decepționat

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
cu demisia, am făcut o copie și i-am trimis-o cu primul curier diplomatic! Nu știu astăzi câți diplomați ar avea o atare atitudine demnă într-o situație neconformă cu principiile și regulile ce guvernează nobila lor misiune! Cu emigrația română aveam să ne întâlnim și în țară, la reuniunile organizate pentru "luarea pulsului", dar și cu ocazia altor deplasări în străinătate. Între cei cunoscuți în țară m-a impresionat prințul Dimitrie Sturdza, care ne-a demonstrat că e prinț

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
suedezi legați de România și românii stabiliți în Göteborg. (Îmi amintesc de faptul că ambasada a avut o contribuție inedită, cu 3000 de sarmale, transportate de la Stockholm la Göteborg în două oale uriașe amplasate în portbagajul limuzinelor CD!) Am cunoscut emigrația din Europa, din SUA și Canada și în septembrie 1991 aveam s-o cunosc, tot alături de Adrian Dohotaru, și pe cea din Brazilia, într-o împrejurare cu totul specială: Bienala de la Sao Paulo, cea mai mare manifestare artistică din America de Sud

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
medici, ingineri, profesori universitari, cu care aveam să stabilesc durabile relații la numirea mea în post în Brazilia. De la Sao Paulo l-am însoțit pe Adrian Dohotaru la Rio de Janeiro și Brasilia. La Rio, ne-am întâlnit cu reprezentanții emigrației și, cu sprijinul Consulatului nostru general, am vizitat superbul oraș. Am reținut din deplasarea la Rio întâlnirea cu patronul celui mai mare trust de presă din America de Sud, "O Globo", cel care făcea și desfăcea guverne și care bucură și azi

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
și eficientă activitate împreună cu ei. Le-am prezentat mandatul cu care plecasem de acasă dezvoltarea relațiilor pe toate planurile și la toate nivelurile, creșterea schimburilor comerciale și în primul rând a exporturilor noastre, intensificarea relațiilor cultural-științifice și îmbunătățirea raporturilor cu emigrația. Nu era nimic nou, dar le-am solicitat colaborarea și le-am atras atenția că intenționez ca împreună să și concretizăm sarcinile primite din centrală. Ulterior acestei întrevederi, am trecut la inspectarea clădirii Consulatului General, acompaniat de primul colaborator și

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
și contactul cu colaboratorii și cu "locul de muncă", prioritatea Nr. 1 a constituit-o îndeplinirea demersurilor necesare începerii misiunii, vizitele de prezentare la autoritățile locale și centrale, la ceilalți consuli generali, întâlnirile cu oamenii de afaceri și cultură, cu emigrația română. Numirile de șefi de misiuni, cum sunt ambasadorii, consulii generali sau însărcinații cu afaceri, se fac după un protocol special și cu respectarea unor reguli, atât pentru statul "acreditant", cât și pentru cel "acreditar". Ca atare, Guvernul României transmisese

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
uriașă cu flori albe, care tocmai înflorise și ne-a bucurat cu parfumul ei suav.) Am primit felicitări de la oficialități, de la corpul consular, de la românii-brazilieni, pentru primirea de înaltă ținută. După plecarea ultimilor invitați (aceștia sunt de obicei persoane din emigrație, pe care la un păhărel de țuică îi prind amintirile și nostalgiile), am rămas să ne sărbătorim noi între noi. Am mulțumit tuturor pentru excelentele prestații și apoi am ciocnit pentru România și pentru cei de acasă. Ne-am retras

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
ore vor fi expediați în România. Am mulțumit, solicitând să fiu ținut la curent cu expatrierea. Am răsuflat ușurat, dar liniștea mi-a fost de scurtă durată. Peste 4 zile, colonelul m-a sunat iarăși, transmițându-mi fericita informație că emigrația română din Sao Paulo s-a îmbogățit din nou cu 15 concetățeni. Ce se întâmplase: cei 15 fuseseră expediați din Sao Paulo înapoi către România, cu avionul, pe ruta Sao Paulo-Madrid-Paris-București, fără a fi însoțiți, așa cum o prevăd regulile internaționale

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
protestele printr-o construcție de logică elementară: nu este normal ca veniturile țării să fie împărțite egalitar între nord și sud, ci doar pe baza prestației și aportului fiecărui stat și cetățean, întrucât în timp ce brazilienii "albi" din sud, proveniți din emigrația europeană, muncesc "de le sar capacele", compatrioții lor "de culoare" din nord nu mai prididesc zi de zi și noapte de noapte cu carnavalurile și sambele. Adevărul e și aici, ca pretutindeni, pe undeva pe la mijloc bogăția de azi a

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
România, despre sprijinul acordat de țara noastră țărilor arabe, despre relațiile bilaterale, afaceri, cultură și, bineînțeles, despre fotbal, Sao Paulo având unele din cele mai puternice echipe din Brazilia. Am abordat și un subiect interesant proiectul amenajării unui "Muzeu al emigrației", la care mi-am dat imediat acceptul, asigurându-l că și emigrația română din Sao Paulo va fi corespunzător reprezentată. Următoarea deplasare avea să fie la Centrul Cultural Itau, unde urma să fie prezentată expoziția de covoare. În generozitatea lor

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
afaceri, cultură și, bineînțeles, despre fotbal, Sao Paulo având unele din cele mai puternice echipe din Brazilia. Am abordat și un subiect interesant proiectul amenajării unui "Muzeu al emigrației", la care mi-am dat imediat acceptul, asigurându-l că și emigrația română din Sao Paulo va fi corespunzător reprezentată. Următoarea deplasare avea să fie la Centrul Cultural Itau, unde urma să fie prezentată expoziția de covoare. În generozitatea lor, autoritățile culturale și conducerea Centrului ne puseseră la dispoziție o suprafață de

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
lucrările de grafică, expoziția Ion Tițoiu, expoziția de fotografii și panourile cu timbre românești (și tot am mai fi avut loc). La vernisaj au participat prefectul Paulo Maluf, Secretarul pentru cultură, artiști, profesori universitari, studenți, reprezentanți mass-media și, bineînțeles, toată emigrația românească, dornică să se întâlnească, prin scoarțele măiastre de la Muzeul Satului, cu "țara". Am rostit o scurtă alocuțiune după aceea a Secretarului pentru Cultură, am acordat interviuri în dreapta și stânga și în încheiere, după numeroase felicitări și strângeri de mână

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
semnat acordul de colaborare, donația de cărți făcută și bustul poetului național instalat cu mare pompă alături de colegii Goethe și Victor Hugo. Cu avionul delegației aveam să primesc și donația de piese de artă populară, solicitată pentru viitorul Muzeu al emigrației din Sao Paulo. Menționez că atât la Rio, cât și la Sao Paulo, pe agenda primului-ministru au figurat întâlniri cu emigrația română. Pentru ultima seară la Rio, aranjasem o întrevedere cu "vecinul" nostru din Cosme Velho, Roberto Marinho, la el

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
Hugo. Cu avionul delegației aveam să primesc și donația de piese de artă populară, solicitată pentru viitorul Muzeu al emigrației din Sao Paulo. Menționez că atât la Rio, cât și la Sao Paulo, pe agenda primului-ministru au figurat întâlniri cu emigrația română. Pentru ultima seară la Rio, aranjasem o întrevedere cu "vecinul" nostru din Cosme Velho, Roberto Marinho, la el "acasă". Senhor Roberto era unul din cei mai puternici oameni din America Latină, proprietar al cunoscutului trust de presă O Globo, cel

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
o delegație a Universității avea să se deplaseze în România pentru studierea posibilităților de colaborare), cu elevii de la colegiile "Nicaragua" și "General Umberto de Souza Melo"... Una din sarcinile prioritare ale unui Consul General este menținerea unei legături permanente cu emigrația română, soluționarea problemelor consulare ale acestora, informarea asupra realităților din țară, atragerea lor la acțiunile comerciale și de cooperare și la activitățile culturale organizate de Consulatul General. Nu s-a făcut o evaluare exactă a românilor rezidenți în Brazilia și

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]