2,866 matches
-
sistematizată de Y. Pelicier în următoarele aspecte: Efortul de adaptare la care sunt supuși individul sau grupele sociale dau naștere la tensiuni, angoase și frustări cărora le cade victimă categoria cea mai fragilă a populației (copiii, tinerii adolescenți, bătrânii, șomerii, emigranții, persoanele cu venituri materiale mici, familiile numeroase, grupele marginale sau minoritare etc.). O societate modernă, cu cât este mai bine organizată, cu atât este mai puțin tolerantă față de bolnavii psihici și de bolile mintale. Comportamentele anormale sunt supuse unei cenzuri
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
rezistența” acestui mediu ca pe un „factor de opoziție”, cu semnificație de frustrare. Se va simți străină. Este cazul persoanelor care, datorită unor cauze speciale, părăsesc mediul lor de origine și se refugiază în alte medii etno-culturale. Este cazul refugiaților, emigranților sau a persoanelor exilate. Trecerea dintr-un mediu etno-cultural într-altul presupune, în mod firesc, un efort special de adaptare, de absorbție a unor valori socio-culturale noi, a unor noi modele de gândire, de comportament etc. Toate acestea vor determina
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
simți incomodați de cei nou-veniți. Aceste „întâlniri” cu caracter de „interculturalitate” va fi sursa unor ciocniri, conflicte sau situații de ostilitate deschisă. Care sunt raporturile persoanelor care emigrează cu noul lor mediu socio-cultural? Aceste raporturi decurg din modalitatea în care emigrantul percepe țara gazdă în raport cu țara sa de origine și de modalitatea în care este perceput emigrantul în țara gazdă de către autohtoni. Orice emigrant „așteaptă” de la țara gazdă ceea ce i se refuză sau nu găsește în țara sa de origine. El
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
conflicte sau situații de ostilitate deschisă. Care sunt raporturile persoanelor care emigrează cu noul lor mediu socio-cultural? Aceste raporturi decurg din modalitatea în care emigrantul percepe țara gazdă în raport cu țara sa de origine și de modalitatea în care este perceput emigrantul în țara gazdă de către autohtoni. Orice emigrant „așteaptă” de la țara gazdă ceea ce i se refuză sau nu găsește în țara sa de origine. El intră cu un set de dorințe, de speranțe care însă își au surse în nemulțumirile și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sunt raporturile persoanelor care emigrează cu noul lor mediu socio-cultural? Aceste raporturi decurg din modalitatea în care emigrantul percepe țara gazdă în raport cu țara sa de origine și de modalitatea în care este perceput emigrantul în țara gazdă de către autohtoni. Orice emigrant „așteaptă” de la țara gazdă ceea ce i se refuză sau nu găsește în țara sa de origine. El intră cu un set de dorințe, de speranțe care însă își au surse în nemulțumirile și frustrările existente în țara sa de origine
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de dorințe, de speranțe care însă își au surse în nemulțumirile și frustrările existente în țara sa de origine și pe care le proiectează ca „posibilități” reale și sigure în țara gazdă. Însă nu întotdeauna aceste expectative sunt valide, realizabile. Emigranții sunt întâmpinați cu rezerve, chiar cu ostilitate, adesea refuzați. Aceasta va reprezenta o frustrare mai puternică decât cea resimțită în țara de origine. Cei care se adaptează, vor suferi o „schimbare notabilă a identității” adoptând noile norme de comportament și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o „schimbare notabilă a identității” adoptând noile norme de comportament și gândire, specifice modului socio-cultural al țării gazdă. Aspectele mai sus prezentate, demonstrează că ne aflăm în fața unor fenomene de „ciocnire interculturală”. Un „conflict” de regulă interior pe care persoana emigrantului este obligată să-l rezolve, să-l compenseze. Orice emigrație este expresia unei stări de nevroză a Eului. Dorința sau nevoia de a emigra este legată de o absență a identității și de căutarea acesteia. Persoanele care nu au o
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sau cred că vor afla siguranță, realizare, protecție, înțelegere, un statut și un rol care le este refuzat în țara de origine. Aceste aspecte ne revelează însă faptul că acest „conflict” este anterior celui dat de „întâlnirea” cu țara gazdă. Emigrantul pleacă din țara sa datorită unor dificultăți de adaptare. El se consideră nedreptățit, persecutat, nerecunoscut sau marginalizat din punct de vedere valoric. Emigrația este o „conduită de fugă” din fața unei primejdii sau a unei situații umilitoare. Se poate vorbi despre
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
origine (simbolul casei natale), dar și cu poporul său (simbolul familiei proprii). El refuză sistemul de valori personale, ale modelului socio-cultural căruia îi aparține, respectiv personalitatea de bază (simbol al arhetipului parental). Acest aspect ne revelează că, de fapt, orice emigrant trăiește o situație oedipiană de factură psiho-culturală nerezolvată sau eșuată. El își neagă originea. O refuză, încercând să o găsească în altă parte. Țara de adopție va trebui să reprezinte pentru cel care „intră” în ea un model arhetipal, cu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Haga. Manipularea contextului și controlul reprezentărilor socialetc "Manipularea contextului Și controlul reprezentărilor sociale" Adrian Neculautc "Adrian Neculau" Conceptul de reprezentare socială și teoria care l-a făcut cunoscut s-au născut în 1961, lansate de tânărul cercetător Serge Moscovici, un emigrant venit din Est, stabilit în Franța de doar doisprezece ani. Moscovici mărturisește că a fost inspirat de un „concept uitat” al lui Durkheim, cel de reprezentare colectivă, căruia i-a adus unele amendamente din perspectiva psihologiei sociale. Ceea ce nu spunea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
informatorilor, consemnează recrutarea prin șantaj pentru cele mai variate motive: politice, profesionale, personale sau toate la un loc. Membrii sau simpatizanții partidelor burgheze, descendenții familiilor de altă extracție socială decât cea proletară sau rural-pauperă, clerul recalcitrant, indiferent de confesiune, rudele emigranților legali sau clandestini, minoritarii de orice fel - toți erau în egală măsură șantajabili. Obiectul șantajului putea fi oricare dintre drepturile fundamentale: libertatea, dreptul la un loc de muncă, acordarea asistenței medicale, mai ales în detenție, dreptul la învățătură, viața privată
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
academică, dedicându-se în schimb traducerilor. În iunie 1958 este arestată și, după anchete îndelungate, condamnată de un tribunal militar clujean; va fi eliberată din detenție abia după cinci ani și jumătate. Motivul arestării: difuzarea unei cuvântări legate de problematica emigranților sași, discurs provenit din Germania. Părăsind țara în 1969, se stabilește la Heidelberg. În 1981 i se decernează Premiul Organizației Sașilor Ardeleni din Germania pentru întreaga activitate, inclusiv pentru efortul de transpunere a numeroase scrieri literare românești în limba germană
PILDER-KLEIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288813_a_290142]
-
Ion Ursu 20, str. Ștefan Negulescu 55. 827. Brayer Hernsch și Hermina, 19 apartamente, București, str. Halfon 9, str. Nerva Traian 85-87. 828. Bedereanu Petruta, 6 apartamente, București Colentina, str. 30 Decembrie 2. 829. Bernstein Dorothea, 6 apartamente, București, str. Emigrantului 4. 830. Baha N. și Elenă, 6 apartamente, București, B-dul Dimitrov 17, str. 13 Decembrie 54-56, Buzău, Piața Stalin 1 a. 831. Barbara Coni și Adamoiu, 8 apartamente, București, str. G. Palade 72, 72-a. 832. Butza M. Alecu și
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Manolescu, Sinaia str. Republicii 8 4703. Micsunescu Constantă, 7 apartamente, București str. Antim 27 și 27 bis 4704. Mantulescu Zoe, 8 apartamente, București str. Cazarmei 83 4705. Manessis Mihail și Cornelia Propst, 7 apartamente, București str. Sft. Apostoli 54, str. Emigrantului 1 4706. Muscan Ecaterina, 4 apartamente, București str. B-dul Coșbuc 128 4707. Marcovici D-tru, 4 apartamente, București str. Rahovei 156 4708. Marcovici Rebeca, 4 apartamente, București str. Const. Moroiu 7 4709. Manolache C-tin, 2 apartamente, București str. Inundației 2
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
8354. Zagrafi Afrodita, 7 apartamente, București, str. Mihai Vodă 25, Edgar Quinet 5. 8355. Zaporogescu și Reiner, 8 apartamente, București, str. Negustori 28. 8356. Zweifel Hensi, 3 apartamente, București, str. Episcopul Chesarie 5. 8357. Zamfirescu Dumitru, 15 apartamente, București, str. Emigrantului 2. 8358. Zissu Ioan, 4 apartamente, București, Bd. Ț. Vladimirescu 1, Calea Rahovei 206, 208. 8359. Zietchi Renier, 27 apartamente, București, str. Șelari 9, str. Soarelui 4. 8360. Zinimet Abraham, 7 apartamente, București, str. Salvator 43. 8361. Zaharia Aneta, 6 apartamente
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
factorilor determinanți ai organizării muncii iau în considerare mulți factori de tipul P. Taylorismul, cu opțiunea sa netă pentruprincipiul simplificării muncii, a fost se pare un produs adecvat pentru America primei jumătăți de secol: o forță de muncă alcătuită din emigranți, slab calificată, nedisciplinată, extrem de mobilă, trăind în condiții social-economice și culturale precare (Davis, 1971). Cu alte cuvinte, organizarea unui proces productiv eficient era posibilă, în acele condiții, doar prin divizarea cât mai adâncă a muncii, prin oferirea unor posturi de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
reprezentată în opoziție cu „egoismul” și „izolarea” specifice popoarelor din Vest. În ceea ce privește asemănările, acestea sunt menționate răzleț de subiecții chestionați și se referă la performanțele de nivel european ale armatei și chiar ale politicii românești. De asemenea modul în care emigranții români care muncesc în statele UE sunt apreciați pentru munca lor este un alt aspect care ne poziționează pe picior de egalitate cu aceste țări. Există și opinia că, prin cultură, România face parte din Europa cu mult înainte de aderarea
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
în țara de destinație. Ni s-a spus că se poate observa cine a plecat după casa pe care o are acum, deoarece majoritatea celor care au emigrat și-au construit case noi sau și-au modernizat vechile case. Primii emigranți au plecat în anii 1997-1998, iar țările de destinație au fost Turcia și Grecia. Al doilea val de migranție s-a înregistrat în 1998-1999, iar țările de destinație au fost Germania, Italia, Spania și Israel. O parte a celor care
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
înnoitoare într-o Românie a tranziției? Răspunsul este greu de dat, dar câteva lucruri rămân neclintite. În primul rând, subsidiaritatea nu funcționează. Orașele și satele din provincie sunt abandonate intrigilor politico-literare din București, în timp ce elita compusă din primele valuri de emigranți întârzie să fie recuperată de instituțiile patriei-mamă. Această senzație permanentă a unui déjà-vu balcanic îi conduce pe „semănătorii de cuvinte” însetați de adevăr să găsească soluția de avarie în șezătorile mediului virtual și tradiția epistolarului. Mărturisirea publică și polifonia culturalătc
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
filială față de mare, în care vede o prelungire a pămîntului înflorit, iar corabia rămasă în depărtare își dezvăluie doar vîrfurile catargelor, înaintînd nu parcă printre munții semeți ai talazurilor, ci prin otava înaltă a unei preerii nesfîrșite, deasupra căruia caii emigranților din Vest își arată doar urechile ciulite, în vreme ce trupurile lor ascunse își croiesc drum prin verdeața luxuriantă. Cînd asupra întinselor văi virgine și asupra blîndelor coline albăstrui se aștern foșnetele și zumzetele tăcerii, îți vine a crede că în aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
oară, din gura unui nantucketez, ei sînt înclinați să-l considere un termen derivat din experiența sălbatică a vînătorilor de balene. Cam același lucru se petrece cu multe alte „saxonisme“ viguroase, care au imigrat în stîncoasa New England odată cu vitejii emigranți englezi de odinioară, pe vremea Commonwealth-ului. Astfel, unele din cele mai frumoase si mai neaoșe cuvinte englezești - adevărate Howard și Percy ale etimologiei - au ajuns să fie democratizate, ba chiar plebelianizate, ca să zic așa, în Lumea Nouă în.a.). Cașalotul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
câștigat autoritatea de șef al „nucleului politic din Închisori”, cel care avea să dețină supremația În PCdR după august 1944. Al treilea grup care a activat În cadrul PCdR În anii celei de-a doua conflagrații mondiale a fost Biroul pentru emigranții români de la Moscova, coordonat de Ana Pauker. După sosirea sa la Moscova În toamna anului 1940, ca urmare a unei Înțelegeri Între guvernele român și sovietic, Ana Pauker a condus Biroul Extern al PCdR și a elaborat, Împreună cu Vasile Luca
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
PCdR. Având relații apropiate cu unii dintre liderii Cominternului (Gheorghi Dimitrov, Palmiro Togliatti, Dimitri Manuilski, Maurice Thorez), a fost cooptată În Comitetul Executiv al acestuia, având un rol important În trasarea strategiilor Moscovei pentru zona Balcanilor. Printre figurile marcante ale emigranților comuniști de la Moscova ce urmau să devină extrem de influente În aparatul de partid, În anii ce au urmat celui de al Doilea Război Mondial, s-au numărat: Vasile Luca, activist sindical de origine maghiară care a adoptat cetățenia sovietică și
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
devenind principalul ideolog al PCR, colaborând cu un alt basarabean, Iosif Roitman-Chișinevschi, pentru impunerea doctrinei staliniste asupra culturii române. Biroul PCdR de la Moscova a fost instrumentat de Stalin pentru a exercita un control permanent asupra comuniștilor de la București. Grupul de emigranți comuniști avea să joace un rol important În confruntările politice din interiorul PCR, În anii de după război. Conflictul pentru supremație la vârful partidului a condus la Înlăturarea grupării conduse de ștefan Foriș de la conducerea PCdR, În aprilie 1944. Gheorghiu-Dej, Împreună cu
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Teohari Georgescu fusese unul dintre colaboratorii lui Dej În campania contra lui Foriș, el a fost epurat În 1952 ca membru al facțiunii „antipartinice” a Anei Pauker. Teohari Georgescu, la origine muncitor de naționalitate română, care nu aparținuse grupului de emigranți de la Moscova, a făcut „front comun” cu Ana Pauker și Vasile Luca Împotriva lui Gheorghiu-Dej. El nu fusese membru al „grupului din emigrație”, dar Dej nu putea uita că, În 1940, Cominternul sugerase numele lui Georgescu ca soluție pentru românizarea
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]